FOTO I Mobilă urcată cu macaraua în apartamentul de bloc neterminat de pe Calea Moșilor, unde lumea negustorilor era nimicită. Bucureștiul lui Andrei, anii ’80

La sfârșitul anilor ’70, bătrâna Cale a Moșilor (“Podul Târgului din Afară”) era atacată brutal de frenezia construirii socialismului, omul nou se muta în casă nouă.

Vechile case negustorești, cu etaj și prăvălie la parter, au fost demolate și înlocuite cu blocuri înalte, cu spații comerciale la parter.

Mai jos, fotograful Andrei Bîrsan evocă anii copilăriei sale, la bunica, pe Calea Moșilor Vechi, într-un nou episod din rubrica “Bucureștiul lui Andrei”.

“Bucureștiul lui Andrei”, jurnal în imagini al orașului de dinainte de 1989 până în prezent, ținut de fotograful Andrei Bîrsan, din pasiune și dragoste fără sfârșit pentru oraș

Mutarea muncitorilor (sau a celor cărora tocmai le fuseseră demolate casele), se făcea pe baza repartițiilor primite de la întreprinderi sau de la sfaturile populare, cu ajutorul rudelor, care puneau umărul, și al mijloacelor de transport împrumutate de la fabrici.

Nu existau, ca astăzi, firme de mutări, oamenii apelau la orice avea patru roți, la dube, camioane sau la macaralele de pe șantier.

Aprilie 1981, Calea Moșilor, bucuria unui apartament nou, mobilă multă și un macaragiu binevoitor. Cu câțiva lei puteai să-ți urci mobila rapid, la orice etaj

Mobila socialistă, fabricată în România, o mai găsim și azi, poate, în apartamentele bunicilor, dacă nu a fost demult aruncată la gunoi. Mobilierul de serie era conceput să încapă în apartamente mici, totul trebuia să fie mic și ieftin.

Cine a trăit înainte de 1989, își amintește de biblioteca modulară plină de cărți din Biblioteca pentru Toți, de canapeaua extensibilă, vitrina cu faimoasele bibelouri, toate fabricate din materiale ieftine (PAL melaminat, PFL și placaj acoperit cu un strat subțire de furnir lucios).

Visul Epocii de Aur: Blocuri standard, mobilă standard, oameni standard

Proiectarea axei sistematizate (care cuprindea Calea Moșilor, Șoseaua Colentina și continuarea ei spre Șoseaua Fundeni), a fost coordonată de arh. Petre Iliescu și executată de Proiect București, Institut de proiectare în perioada comunistă.

Vezi și: Calea Moșilor, traumele unui cartier al contrastelor. Cea mai veche arteră comercială a Bucureștiului și degradarea ei continuă

Tronsonul dintre bd. Carol și Piața Obor a fost demolat după 1977, frontul de case tradiționale fiind înlocuit de blocuri de tip OD, front care taie abrupt legătura cu țesutul urban adiacent

Arh. Alexandru Panaitescu: Blocul de tip OD este o codificare folosită de Institutul Proiect București, fiecare proiect tip avea un cod. Apartamentele au fost toate croite după o temă unică, ce se definea prin spații cu suprafețe foarte mici. Cu puține nuanțe, dar nesemnificative, camera de zi avea 17 mp, mai exista un dormitor mai mare de 12 mp și, după caz, încă un dormitor sau două de 9-10 mp.

Andrei Bîrsan fotografiază aceleași locuri la distanță de mai mulți ani și ne arată dispariția unor clădiri, a unui mod de locuire, modificarea peisajului urban

Andrei Bîrsan: Sunt un fotograf umanist al Bucureștiului, am început să fotografiez orașul încă din școala generală, în toamna lui 1979. De atunci țin o cronică vizuală a vieții cotidiene din București. Îmi place să fotografiez oamenii din oraș, Bucureștiul fără oameni e butaforie. Aici, contul meu de Instagram www.instagram.com/a_birsan

Andrei Bîrsan: Am copilărit la bunica, pe Calea Moșilor, lângă restaurantul Odobești (la sfârșitul verii scoteau butoaie imense în față și aprindeau fitile de sulf în ele ca să le curețe), lângă biserica Silvestru (eram prezenți la toate nunțile, botezurile sau înmormântările) sau lângă fabricile de chimicale cu miros înțepător de pe strada Venerei (tot timpul acolo se încărcau și descărcau damigene pântecoase, puse în coșuri de răchită).

Ne jucam în podurile caselor căutând comori sau scotocind în beciul bunicii, se intra printr-un chepeng din podeaua bucătăriei. Am fost gură cască când s-a filmat la restaurantul Odobești un film din seria BD, Brigada Diverse.Tot cartierul era prezent.

Mi-a rămas dragă copilăria, călăream mașinile de pompieri expuse în părculețul din fața Foișorului de foc sau sugeam peștișori de zahăr, în timp ce căscam gura pe Lipscani. Aceasta mi-a fost copilăria la Bunica, pe Calea Moșilor Vechi.

1980, Casa de pe Calea Moșilor, unde s-au filmat unele scene din “Duelul” versus 2018

Andrei Bîrsan: Oborul era o atracție pentru toți, la fel și cinematografele “Americanul” (actual Europa), “Moșilor” (dispărut) sau “Păduchiosul” (“Viitorul”).

În 1980, pe Calea Moșilor colț cu Corbeni era un studio unde se filma “Duelul”, în regia lui Sergiu Nicolaescu, film de acțiune din seria “Comisarul Moldovan”. Comisarul era interpretat de Sergiu Nicolaescu și investiga cazul unui jaf bancar, săvârșit la comanda lui Grigore Maimucă (interpretat de Colea Răutu), om politic apropiat de Mișcarea Legionară. Pornind de la informațiile primite de informatorul Limbă (Jean Constantin), comisarul află că autorul jafului era tânărul Rică Păsărin (Ion Rițiu).

Acestea erau filmele anilor ’80.

“Iunie 1982. Carcasă de autobuz Skoda, folosită ca atelier. La volan eram eu”

Ianuarie 1980, clopotnița Bisericii Silvestru aproape că s-a prăbușit la cutremurul din 1977 și a fost reconstruită de părintele Galeriu, preotul paroh

Într-o perioadă, în clopotniță a locuit o femeie fără adăpost. Clopotnița Bisericii Silvestru are un ceas cu patru cadrane, fiind cunoscută sub denumirea de “Turnul cu Ceas”, singurul edificiu de acest fel păstrat în București.

Grav deteriorat în urma cutremurului din 1977, Turnul cu ceas a fost reconstruit între anii 1980-1983 prin strădania preotului și strălucitului teolog Constantin Galeriu (1918-2003).

În timpul dictaturii comuniste, părintele Galeriu a fost în permanență urmărit de securitate, din cauza predicilor sale curajoase, care făceau referință inclusiv la demolările bisericilor de pe Calea Moșilor. Părintele Galeriu a fost îngropat în grădina de nord a Bisericii Silvestru.

“Bucureștiul lui Andrei” este o cronică în imagini a orașului de dinainte de anul 1989 până în prezent, ținută de fotograful Andrei Bîrsan.

Ce am mai scris, vezi aici: FOTO | Dacie odihnindu-se, doamne grăbite în deux-pièces și domni la patru ace prin față pe la Teatru Național, în anii grei ’80. Bucureștiul lui Andrei e memoria orașului