FOTO I Minunatele interioare ale Casei Irina Procopiu, o bijuterie de pe Dacia. Doamna de Onoare a Reginei Maria, aristocrata elitelor bucureștene, s-a stins în sărăcie

Pe Bulevardul Dacia, la numărul 57, se află ultima reședință a Irinei Procopiu. O casă nobilă, transformată de Doamna de Onoare a Reginei Maria în salon cultural pentru cei mai importanți muzicieni din Bucureștiul interbelic.

Imobilul, proiectat în anul 1927 de arhitectul  Ion I. Berindei, fiul marelui arhitect Ion D. Berindei, vărul Irinei Procopiu (născută Berindei), a cunoscut efervescența culturală interbelică.

O casă îmbibată de istorie, dacă pereții ar vorbi. Totul avea să se năruie la venirea dictaturii populare, impusă de partidul unic în 1945.

Reprezentantă a unei vechi familii boierești, cultivată, melomană, bună prietenă cu Regina Maria, Maruca și George Enescu, Irina Procopiu a trăit să vadă decimarea unei lumi

La vârsta de 22 de ani, Irina Berindei s-a căsătorit, din dragoste, cu arhitectul elvețian Louis Pierre Blanc, cu care a avut două fete, Marie Louise și Coletta, însă soțul ei moare prematur.

Irina se recăsătorește cu avocatul Jean Procopiu, director al ziarului “L’Independance Roumaine”, președinte al Sindicatului Ziariștilor, cu care are încă o fată, Lila, dar în 1917 rămâne din nou văduvă.

Jurnalul Irinei Procopiu, o călătorie în efervescenta viață culturală și mondenă interbelică, cu informații inedite despre Regina Maria

Viața Irinei s-a schimbat în anul 1914, când devine Doamnă de Onoare a Reginei Maria, pe care o însoțește în călătorii și obligații protocolare, la Balcic, la Bran sau în străinătate, cel mai exotic voiaj fiind cel din Maroc, în primăvara anului 1933.

Irina Procopiu i-a stat alături Reginei Maria, a slujit-o, i-a fost prietenă și confidentă până în anul 1938, la moartea suveranei.

O fotografie de pașaport a Irinei Procopiu, inedită, cu totul extraordinară, ne-a fost pusă la dispoziție de Artmark.

Pașaportul Irinei Procopiu a făcut parte dintr-o licitație aniversară organizată de Casa de Licitații A10 by Artmark în primăvara lui 2016, la jubileul „Casa Regală la 150 de ani”. Obiectul s-a adjudecat pentru suma de 300 de euro.

“Regina Maria, o englezoaică deosebită, care ne-a învățat să fim buni români”. Doamnele sale de onoare, o adevărată instituție de protocol regal

În ziua de azi, habar n-avem ce însemna să ai rangul de doamnă de onoare.

Aflați că, la Curtea Regală, doamnele primeau un statut ceremonial împletit cu îndatoriri oficiale riguroase: sortau scrisorile și cererile trimise reginei, o însoțeau la baluri și în vizite oficiale, primeau oaspeți de rang înalt la palat, o ajutau pe regină la alegerea garderobei și la organizarea agendei zilnice, coordonau spitalele și orfelinate aflate sub patronajul suveranei.

Doamnele de onoare cunoșteau limbi străine (franceză, engleză, germană), purtau chiar și o uniformă impusă de un elegant cod vestimentar și erau alese (recrutate, am spune azi), cu atenție, din marea aristrocrație. La finalul carierei, doamnele de onoare primeau chiar și pensie de la Casa Regală, nu că ar fi avut nevoie.

În casa din Bulevardul Dacia, Irina Procopiu înființează o Asociație Muzicală, găzduiește concerte, recitaluri, audiții.

Din cercul său de apropiați fac parte Cella Delavrancea, Octavian și Veturia Goga, Ion Marin Sadoveanu, Păstorel Teodoreanu, Alice Voinescu, Ion Pillat, Simona Lahovary, marii muzicieni ai timpului, cea mai aleasă lume.

Jurnalul Irinei Procopiu, mărturia unei aristocrate care s-a născut în la Belle Epoque și a sfârșit în stalinism

Irina Procopiu (1873-1954), a ținut un jurnal între anii 1851-1950, o privire discretă pentru la Belle Epoque, tumultul cultural al anilor interbelici și perioada de început a stalinismului care avea să distrugă o întreagă categorie socială, elitele din care Irina Procopiu făcea parte.

Mai jos, cu imagini excepționale din interiorul Casei Irina Procopiu, realizate de Andrei Neagu, interviu cu doamna academician Georgeta Filitti, istoricul care a tradus jurnalul Irinei Procopiu din limba franceză și l-a publicat cu explicații folositoare pentru toți.

La vârsta de 88 de ani, doamna Filitti continuă să povestească, să lucreze, să scrie, să cerceteze și să ne ofere cărți remarcabile despre oamenii și clădirile Bucureștiului trecut.

Volumul “Irina Procopiu. Pagini de jurnal (1891-1950)”, traducere din franceză, introducere, note și comentarii de Georgeta Filitti, a fost publicat la Editura Polirom, 2016.

1950. Casa Irinei Procopiu a fost invadată de chiriași

Acad. Georgeta Filitti: După 1945, știu că Irina Procopiu a rămas în casă, au apărut însă chiriași de proastă calitate, care veneau de niciunde și considerau că Irina era o burjuie nenorocită. („burjui”, termen peiorativ pentru „burghez”, cuvânt de origine franceză, preluat de bolșevici, n.n).

Irina Procopiu, Doamna de Onoare a Reginei Maria, a murit foarte tristă, se bucura pentru o porție de mâncare pe care i-o aducea unul sau altul.

“Irina Procopiu s-a stins înconjurată de fetele ei, într-un anonimat ce a cuprins un șir nesfârșit de reprezentanți ai elitei românești antebelice”

Acad Georgeta Filitti: Prin îmbinarea de inocență și subiectivism, adesea involuntar, patimă și indiferență, judecăți de valoare proprii ori asumate de alții, jurnalele Irinei Procopiu oferă panorama unui răstimp istoric într-o formă colorată, atrăgătoare și, în același timp, cu o virtute, o discreție, mereu prezente în plan secund.

“Din bulevard nu ai cum să bănuiești că în spatele ușii se ascund încăperi atât de spectaculoase”

Recent, muzicianul și compozitorul Andrei Neagu, autor al volumului  „București Neoromânesc”, ed. Vremea 2025, a reușit să fotografieze în interiorul Casei Irina Procopiu. 

Andrei Neagu: Recunosc, nu mă așteptăm la ce aveam să descopăr dincolo de fațada casei. Din stradă nu ai cum să bănuiești că în spatele ușii se ascund încăperi atât de spectaculoase.

Am avut senzația că fiecare unghi îmi oferea un nou cadru și, la un moment dat, nici nu mai știam ce să fotografiez mai întâi: lumina care inundă salonul cu tavan de aproape 6 metri, detaliile de feronerie și tâmplărie, sobele istorice sau eleganța scării interioare.

Cred că acesta este unul din acele locuri în care aparatul de fotografiat devine doar un pretext ca să stai, să privești și să descoperi. Am plecat cu multe fotografii, dar și cu sentimentul că un astfel de spațiu nu poate fi surprins într-o singură vizită.

Pe Andrei îl găsiți, cu povești și imagini grozave, la adresele de mai jos:

• Instagram – AICI  
• București din povești – AICI

• • Interior, Casa Irina Procopiu. Foto credit: Andrei Neagu, autor al volumului „București Neoromânesc”. Imaginea este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi preluată fără permisiunea autorului.

Între 1-20 mai 1933, Regina Maria a explorat Marocul, de la Marea Mediterana la Tanger și Casablanca, până la munții Atlas, la Fez, Marrakech și Meknes. Irina Procopiu a consemnat detaliile vizitei

B365: Doamna Georgeta Filitti, Irina Procopiu rămâne nu doar doamna de onoare a Reginei Maria, ci și doamna de onoare a unei lumi, a unei culturi dispărute.

Acad. Georgeta Filitti: Rămâne o româncă reprezentativă a marii boierimi din prima jumătate a secolului XX, o femeie care a călătorit mult, în condiții excepționale, pentru că era mereu alături de Regină.

De pildă, o însoțește pe suverană în Maroc. Regina, în jurnalul său, nu spune că a mers la nu știu ce târg călare pe măgar. Pe regină o distra atât de mult să facă baie de mulțime, i s-a pus la dispoziție un măgăruș și a mers cu el de colo până colo.

Irina Procopiu și Simona Lahovari, doamnele sale de onoare, relatează acest fapt, sunt absolut fascinate de personalitatea Reginei Maria.

Arhitectul Louis Pierre Blanc, marea iubire din viața Irinei 

Irina a fost fiica generalului Anton Berindei (1838-1899) și a Mariei Brăiloiu (născută Lahovary).

Pagini din jurnalul său trădează o afecțiune sinceră pentru Louis Blanc, arhitectul care a proiectat clădiri importante din Micul Paris, de care s-a îndrăgostit și cu care s-a căsătorit.

Acad. Georgeta Filitti: Irina suferă îngrozitor după moartea lui Louis Blanc și își amintește cu tandrețe de mărțișoarele frumoase pe care le primea de la soțul ei, evocă gingășia care exista în acest om.

29 oct./10 nov. 1892, vineri seara, București.

Am impresia că sunt pe cale să mă îndrăgostesc. Îmi place domnul Blanc, e deștept, foarte manierat, ceea ce-mi place totdeauna, și pe urmă nu știu ce are, dar îmi place; nu mi-a făcut pic de curte, dar asta nu dovedește nimic. Și zău, dacă vrea să se căsătorească cu mine, n-am să zic nu.

Ce repede a trecut serată de ieri, și m-am și distrat! Dacă asta ar putea fi un început ori măcar de-aș putea să-l întâlnesc pe domnul Blanc în societate, dar nu-l văd nicăieri. Poate o să vină la căsătoria Viorichii, ar fi o șansă.

2/14 noiembrie 1892, București.

Aseară am fost la căsătoria Viorichii, nici urmă de domnul Blanc, în schimb alt admirator, domnul C., un soldățoi care-și rotește ochii de crap amorezat și care nu se prezintă. E tâmpit? Cleo mi-a vorbit de asta, am spus în fața mamei că n-aș vrea să-l cunosc, dar nu-i nimic dacă m-a plăcut, m-a plăcut imediat și, sincer vorbind, am pretenții mai mari.

30 martie/ 11 aprilie.

Bine, asta e, mă iubește și vrea să mă ia de nevasta, dar mi-e frică să nu facă părinții mei greutăți. Eu l-aș lua din tot sufletul, ține la mine, e o garanție de fericire, și apoi îmi place cum nu pot să spun. Poate am să-l văd sâmbătă seara la Sarah Bernhardt.

7/9 august 93, Beoca.

Ce n-aș da să am toamna în spate și iarna în fața mea. Vreau să mă mărit și să-l iau pe el, nu pe altul. Iată că am spus-o!

1897, 13/25 martie, București.

Sunt obosită de viață, căsătoria este o instituție caraghioasă, e sclavia veșnică a femeii. E plicticos ca o plesnitoare. (Irina Procopiu, Pagini de jurnal (1991-1950), ed. Polirom, 2016.

“Irina Procopiu venea dintr-o familie de oameni foarte dăruiți, care au făcut cinste societății românești”

Acad. Georgeta Filitti: Casa a fost mult timp sediul unei asociații muzicale, pentru că Irina Procopiu, dincolo de a fi o fruntașă a vieții culturale și Doamnă de Onoare a Reginei Maria, era și o mare muziciană, prietenă foarte bună cu George Enescu și cu Maruca, născută Cantacuzino. Aceasta a făcut ca în casa ei, periodic, să se adune lumea culturală a Bucureștiului.

“Este impresionantă relația foarte afectuoasă, bazată pe dragostea comună pentru muzică, a Irinei Procopiu cu Maruca și George Enescu, care o supranumise “Donna Iri”

Acad. Georgeta Filitti: Irina Procopiu a fost o femeie deosebită. 

Irina Procopiu, născută Berindei, venea dintr-o veche familie boierească de oameni foarte dăruiți, vorbim pe de-o parte de generalul Anton Berindei, tatăl ei, pe de altă de un mare arhitect, primul său soț, Louis Blanc.

În 1914, Principesa Maria, viitoarea regina, și-a ales doamnele de onoare și s-a gândit foarte bine, nu numai ea, ci și cei din jurul ei, la această alegere. Două din cele mai reprezentative femei ale societății românești au fost desemnate doamne de onoare, Irina Procopiu și Simona Lahovari.

Astăzi, peste timp, lucrurile capătă o valoare nemaipomenită, pentru că jurnalul Reginei Maria, ca să fie înțeles la adevărată lui importanță, ar trebui citit împreună cu jurnalele celor două doamne de onoare, Irina Procopiu și Simona Lahovari. Regina Maria a fost englezoaică specială, care ne-a învățat să fim buni români.

“Irina Procopiu a fost părtașă la multe din manifestările mondene sau protocolare ale Reginei Maria”

Acad. Georgeta Filitti: Așa cum regina Maria a avut o relație tumultoasă cu băiatul ei, regele Carol al II-lea, oarecum și Irina Procopiu a avut un regim, să nu spun de persecuție, dar în orice caz de distanță, pe care suveranul i l-a impus.

Regele avea mereu impresia că cele două doamne, Simona Lahovari și Irina Procopiu, nu-l respectă suficient de mult, că îl vorbesc de rău, așa că lucrurile au căpătat adesea momente dramatice.

După moartea Reginei, Irina suferă enorm, este scoasă la pensie, dar nu primește pensie de la Casa Regală, așa cum alte doamne de onoare primiseră înainte, tocmai ca o răzbunare tardivă a regelui Carol al II-lea.

Anii ’50. Ginerele Irinei Procopiu este împușcat la Jilava, apropiații săi ajung în închisori

B365: Ce s-a întâmplat cu Casa din bd. Dacia în comunism?

Acad. Georgeta Filitti: Spre sfârșitul vieții, Irina Procopiu a cunoscut toate rigorile comuniste, i s-a luat casa, a pierdut lucrurile, iar persoane dragi din jurul său au fost arestate.

Colette, fiica sa și a arhitectului Louis Blanc, a fost căsătorită cu avocatul Nicolae Polizu-Micșunești, împușcat la Jilava, în 1951, sub acuzația de spionaj în favoarea Marii Britanii.

Doamna Irina Ioana Rișcuția (1935-2020) era nepoata Irinei Procopiu și de la ea am primit acest jurnal pe care l-am tradus în românește.

Erau alte moravuri înainte de război. Chiar într-un jurnal ca acesta, presupus a fi un dialog între autor și un prezumat cititor de mai târziu, se păstrează foarte multă rezervă. Jurnalul este scris cu creionul, în limba franceză, și foarte multe lucruri sunt lăsate mai mult aluziv, nu sunt descrise foarte, foarte clar.

“Primul soț al Irinei Procopiu, Louis Blanc, a fost unul din membrii acelei falange formidabile de arhitecți, care au înfrumusețat Bucureștiul în La Belle Epoque”

Acad. Georgeta Filitti: Louis Blanc a murit în 1903, în casa lor din str. Mercur, azi Pictor Verona. Se pare că Blanc a făcut pneumonie, oricum nu s-a chinuit, a murit foarte repede și apoi Irina s-a măritat cu avocatul Jean Procopiu.

Jean și Irina au locuit pe str. Dumbrava Roșie, într-o vilă proiectată de vărul ei, arh. Ion D. Berindei, apoi s-a mutat pe bd. Dacia, în 1927.

În jurnal răzbat foarte discret neîmplinirile ei, pentru că Jean nu era un soț la fel de afectuos și de atent ca Louis Blanc. Nu s-a simțit foarte bine în această căsnicie.

Ion Procopiu (1863-1918), a fost lider al liberalilor din județul Teleorman, mare proprietar al moșiilor Frăsinet și Schitu, deputat. Deși grav bolnav, Procopiu a fost arestat în timpul ocupației germane a Bucureștiului. 

“Viața Irinei Procopiu a fost o succesiune de lucruri foarte minunate și de momente foarte triste”

Acad. Georgeta Filitti: Irina rămâne văduvă de două ori, un nepot de-al său dispare în timpul războiului, sunt multe tristeți în viața ei, dar are mereu susținerea morală a Reginei Maria și prietenia Marucăi Cantacuzino.

Maruca era o femeie puțin fantastă, excesivă, și i-a reproșat mereu Irinei că nu-l ține în frâu pe Enescu. Enescu, mare compozitor, talent extraordinar, dar care avea o aplecare irepresibilă pentru escapade. Ori, lucrul acesta o înnebunea pe Maruca, ea spunând: “De ce nu-l ții în frâu, Irina”? Sigur, Irina se justifică, pentru că nu era treaba ei.

Dacă te uiți puțin în biografia Marucăi, vezi că a avut o legătură cu Nae Ionescu, în văzul tuturor, ceea ce l-a costat mult pe Enescu.

Enescu, să știți că a fost de o corectitudine, de o tandrețe, de un devotament nemaipomenite față de Maruca. Tot comportamentul aventuros al lui Enescu era de suprafață, nu era ceva foarte serios, însă Maruca îi făcea scene încontinuu.

Cert este că Irina Procopiu este nelipsită de la seratele lor muzicale, de la Palatul Cantacuzino.

1944. George Enescu era să fie împușcat de soldații sovietici, care au dat buzna în Palatul Cantacuzino. Irina Procopiu a fost martoră

Acad. Georgeta Filitti: O întâlnire muzicală de la Palatul Cantacuzino, relatată de Irina Procopiu în jurnal, era să se termine dramatic.

În 1944, rușii intră în Palat, văd o casă splendidă și vor să bage baioneta în “burjuiul” Enescu. Atunci, Maruca s-a așezat să-l apere pe Enescu. A fost un moment crucial.

În minutele următoare, actrița Beate Fredanov (care era legată de P.C.R și, prin urmare, și de sovietici), a venit cu un buchet imens de flori, pe 19 august august fusese ziua lui Enescu. I-a dat la o parte pe sovietici și totul s-a terminat cu bine.

Irina Procopiu este martora acestui moment. A fost o scăpărare, vă dați seama? Dacă mai întârzia Beate Fredanov câteva secunde, Enescu putea să fie ucis.

Arta de a primi musafiri în Casa din bd. Dacia, evocată în jurnalul Irinei Procopiu

Acad. Georgeta Filitti: Irina vorbește despre casă în jurnal, însă fără să o descrie prea mult, mai degrabă este preocupată de ritualul primirilor. Exista o întreagă școală de a avea musafiri, cum să-ți alegi musafirii, să se asorteze între ei, cât de des îi chemi. Trebuie să urmărești dacă tu, la rândul tău, ești invitat, trebuia să chibzuiești ce le oferi, dacă vine cutare, să nu vină și cutare, pentru că nu se înțeleg între ei. Era o tehnică, o savanterie.

Irinei i s-au întâmplat și câteva accidente în casa aceasta, a fost un incendiu în vecinătate, o țeavă s-a spart. Era destul de nemulțumită de aceste întâmplări domestice, dar mai mult o preocupa asociația muzicală, care a fost extraordinară.

“Jurnalul Irinei Procopiu rămâne ca o completare a Jurnalului Reginei Maria. Foarte, foarte frumos vorbește Regina despre ea”

Acad. Georgeta Filitti: Din păcate, acest jurnal are foarte mari întreruperi. După cel de-al Doilea Război Mondial, o întreagă clasă socială (cu obiceiurile și comportamentul ei) dispare, moșiile se confiscă, se întâmplă toate nenorocirile de pe lume. Jurnalul are lipsuri, sunt caiete de maculator, scrise cu creionul în limba franceză.

Irina este însă o femeie mereu recunoscătoare Reginei Maria, care era atentă la zilele de naștere, de Paște, Crăciun, totdeauna le oferea apropiaților o mulțime de lucruri. Irina înșiră toate darurile primite de la Regina Maria.

Irina Procopiu o însoțește pe regină în multe locuri, avea însă rău de mare și asta o supăra teribil. Aceste jurnale au încăput pe mână fetelor sale și una din ele a fost destul de ciudată, n-a vrut să dea jurnalele mai departe. Irina Rișcuția cu greu a obținut caietele și acum, peste timp, fata celei care le-a deținut înainte, mi-a reproșat, după ce le-am pus pe românește și le-am tipărit, că de ce am dat aceste jurnale Bibliotecii Academiei. Mie mi se pare că acolo le este locul.

B365: Acolo este memoria unei lumi, la bibliotecă fiecare are acces.

Acad. Georgeta Filitti: Este normal ca toată lumea să se ducă la varianta tipărită în limba română, originalul însă trebuie să se afle la bibliotecă, în orice caz nu la mine, pentru că rămâne într-o casă, mâine noi ne stingem și nu știm cine vine după noi.

Nu știm în ce măsură persoanele care ne urmează au respect pentru asemenea materiale. Sunt o valoare a patrimoniului nostru național.

B365: George Enescu a fost în casa din bd. Dacia, a cântat acolo?

Acad. Georgeta Filitti: Știu doar că Irina se ducea de nenumărate ori în Palatul Cantacuzino și i s-a întâmplat să cânte la pian, la patru mâini, cu Enescu.

Era o bună pianistă. Enescu era de o gentilețe nemaipomenită, dar în același nici nu se grăbea să ia în seamă pe orice neisprăvit. Avea o afecțiune pentru Irina Procopiu și tot ea este cea care spune că Enescu avea o ținută extraordinară și putea să deosebească întotdeauna parvenitul de boierul adevărat.

De pildă, Irina notează că Enescu a fost întrebat: “Dragă ai văzut-o pe Lorelai?” Și el răspunde: “Da, am văzut-o pe Lorelai, am văzut aurul, dar am simțit și ustoroiul”. În franceză “aure” este aur, iar “ail” înseamnă usturoi, de aici “L’aure-ail”.

“Când frunzăriți cartea, chiar și în diagonală, prindeți o sumedenie de lucruri care o fac pe Irina Procopiu foarte caldă, foarte implicată în viața culturală”

Acad. Georgeta Filitti: Irina s-a ocupat, de pildă, foarte mult de Petrică, un băiețel talentat, pe care l-a susținut bănește să-și desăvârșească cultura muzicală la Paris, tot în cadrul Asociației Muzicale.

Irina Procopiu rămâne un exemplu de discreție și noblețe.

Parcurgerea jurnalului ei este o adevărată învățătură despre cum trebuie să te porți în societate, despre cât de rezervat trebuie să fii, de măsurat și de atent în dreapta și în stânga.

„Casa Irina Procopiu” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.

Ce am mai scris se află aici:

• Monumentul nepăsării, în inima Bucureștiului: Casa N. Petrașcu. Capodopera din Romană a arhitectului Ion Mincu va fi restaurată de PMB, dar lucrările sunt blocate
• EXCLUSIV I Casa Timen, splendoarea cu tavan auriu din vechiul cartier Armenesc. După 5 ani de șantier și un milion de euro, ruina a devenit operă de artă a Bucureștiului
• EXCLUSIV I Bucureștiul văzut prin ochii Arhitectului Șef al Capitalei. „Într-un oraș fragmentat, patrimoniul este singura noastră resursă neregenerabilă”
• INEDIT I Cu ce sacrificii a fost ridicat Liceul “Gheorghe Lazăr”, școala elitelor Bucureștiului. La sfârșit de secol al XIX-lea, edificiul avea cea mai modernă “hallă” de gimnastică din Micul Paris
• Un muzeu pierdut, azi sediul PSD: “Toma Stelian”. Fastuoasa clădire de Kiseleff a fost donată Bucureștiului pentru cultură, dar în monument se face „artă” politică
• Palat din vremea Micului Paris, restaurat de arhitecți nemți. În prezent, nobilul monument este reședința ambasadorului Germaniei la București
• Casa lăptarului Cosma, de pe străvechea stradă Domnița Anastasia, o supraviețuire miraculoasă. E parte dintr-un șir de monumente, mostră din Bucureștiul de altădată
• Pericolul de care a scăpat Muzeul Satului. În anii ’80, Ceaușescu amenința că îl strămută, ca să extindă zona rezidențială a nomenclaturii din București
• “MuzA” ne așteaptă în Palatul fostei Bănci „Creditul Funciar Rural”. Impunătorul monument din inima Bucureștiului, proiectat de Paul Gottereau, se redeschide după decenii de abandon
• EXCLUSIV I A doua minunată viață a Casei negustorului Stoenescu, maiestuoasa vilă din centrul Bucureștiului. Cel mai frumos monument de pe strada Caimatei și-a redobândit strălucirea
• De ce a fost demolat “Teatrul cel Mare” de pe Calea Victoriei, tragedie națională pusă în scenă de regimul comunist. Deși impozanta clădire, emblemă a Bucureștiului, a fost bombardată, putea fi salvată
• EXCLUSIV I Casa Vintilă Brătianu, deschisă pentru bucureșteni, după mai bine de un secol. Aici e prețioasa bibliotecă în care s-a semnat, în secret, intrarea în Primul Război Mondial
• Agonia unui minunat monument din centrul Bucureștiului, capodoperă a stilului de arhitectură Socolescu. Casa a ars în văzul lumii, acoperișul și brâul cu frescă sunt distruse
• Destinul Caselor Surori de pe fosta stradă a Surorilor din vechiul București: una râde, alta visează să renască. Calvarul proprietarilor care vor să restaureze fațada clădirii
• Spectaculoasa istorie a Casei Algiu-Toma Stelian de pe Calea Victoriei. Consolidată de Nicu Ceaușescu, clădirea a devenit sediul GDS și Green Hours, cel mai tare club de jazz din București
• Renașterea Conacului Oteteleșanu. Faimoși pentru baluri răsunătoare și terasa boemă din inima orașului, Oteteleșanii au marcat viața mondenă a Bucureștiului
• Darvari, singurul schit de călugări ascuns în inima Bucureștiului, renăscut din abandon. Monumentul e opera arhitectului Simotta, “un poet al imaginii”
• De ce a fost demolată vila lui Basile Assan, primul român care-a făcut înconjurul lumii.  Fabuloasa “Casă de porțelan” din inima Bucureștiului avea chiar și încălzire prin pardoseală
• Top 10 marchize fabuloase, bijuterii ale multor case din București. Câte au supraviețuit în timp și ce poveste uitată spun despre Micul Paris
• Farmacia Hotăranu revine în viața Bucureștiului. Cu o istorie de peste 100 de ani, monumentul păstrează vitrine elegante, comandate la Viena, și va deveni muzeu
• Casa cu trecut extraordinar din Caimatei, mahalaua celor mai mari lăutari bucureșteni. Construită de Barbu Delavrancea, vila a fost reședința lui Ion Dolănescu
• Palatul Universul ascunde și azi, în umbra sa, Casa cu statui “Cazzavillan”. Italianul cu inimă de român a inventat reportajul de senzație și “mica publicitate” în București
• Casa milionarului A. Velleanu. La 15 ani de la dispariția sa neelucidată, testamentul, în care indica Parchetului București cine-l va asasina, a fost descoperit în Arhiva trimisă cu Tezaurul țării la Moscova în 1916 
• De ce se vinde Clubul Austro-Ungar, azi teatrul Elisabeta. Monumentul imperial a fost loc de distracție pentru ofițerii germani care au ocupat Bucureștiul
• Casa cu blazon din Dorobanți și incredibila poveste a proprietarului ei, „Schindler de București”. Diplomatul Constantin Karadja, omul care a salvat peste 50.000 de evrei
• S-a întors norocul la Hanul Evreilor, cândva înfloritor, acum pe ducă. Cine va salva Monumentul Neculescu, pe vremuri plin de prăvălii ținute de negustori israeliți din București
• Destinul amar al Vilei profesorilor Perianu. Nepoata lor ne spune povestea casei cu prăjituri din Cotroceni, opera primei femei arhitect din București
• EXCLUSIV I Misterul seifului imposibil de deschis din Vila Gh. Tătărescu. Reședința din inima Bucureștiului a fostului premier poate fi vizitată pentru prima dată
• FOTO I Moștenirea lăsată Bucureștiului de prima femeie arhitect din țară. Povestea personalității care a cucerit breasla dominată de bărbați și minunata ei casă cu pălărie
• Gara Băneasa, simbol regal al Capitalei, e pe linie moartă. Deși are valoare uriașă, clădirea modernistă lipsește din Lista Monumentelor din București
• Palatul prezidențial din Neptun, unde soții Ceaușescu fugeau vara din București. Secretele faimoasei vile, dezvăluite de arhitectul care a proiectat-o
• FOTO I Mascaronii, misterioase chipuri care păzesc casele de epocă, adunați într-o colecție de o mare frumusețe. Cine e visătorul care inventariază fețele Micului Paris
• Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit
• Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat
• Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”
• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care