FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU

În pofida războaielor, cutremurelor și a comunismului, Bucureștiul păstrează o mare diversitate de clădiri reprezentative pentru toate stilurile de arhitectură care, de-a lungul timpului, au înfrumusețat orașul.

Avem un București modernist, sublimat de eleganța geometrică Art Deco. Avem un București la Belle Epoque, unul mai rar Art Nouveau, altul mediteranean, dar mai ales suntem foarte bogați în arhitectură neoromânească, cu imobile uimitoare pe care, deși le întâlnim peste tot, trec aproape neobservate.

București, capitala stilurilor de arhitectură, oferă o panoramă impresionantă a evoluției arhitecturale europene și naționale

Volumul “București Neoromânesc”, semnat de Andrei Neagu, editura Vremea, 2025, expune prin imagini și cuvinte istoria, reprezentanții și caracteristicile unui stil devenit parte a identității noastre românești: “Stilul rumânesc valah” (arh. Cristofi Cerchez), național, și ne oferă un abecedar al clădirilor cu o hartă interactivă. Mai jos, interviu cu Andrei Neagu, un tânăr muzician și compozitor care, cu o sensibilitate aparte, a fotografiat timp de trei ani Bucureștiul neoromânesc.

Apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, stilul neoromânesc a cunoscut recunoaștere și merit la Expoziția Generală Română de la București din 1906 ce aniversa 25 de ani de la proclamarea Regatului și 40 de ani de domnie a Regelui Carol I.

Arh. Ion Mincu, mentorul unui grup de arhitecți cu studii la Paris care au reinventat tradiția și ne-au dăruit stilul arhitectural național al României

Ceea ce am făcut e un lucru mic și simplu: Am văzut în țara asta, semănată de lucruri vechi, frumoase, o biserică, o casă, un acoperiș, o ușă, o rozetă, un chenar care aveau ceva original, cum nu mai văzusem în altă parte și mi-am zis că, adunând una de ici, pe alta de dincolo, s-ar putea începe cu ele un stil în țara noastră, spunea arh. Ion Mincu.

Un număr sporit de arhitecți, formați la Ecole de Beaux-Arts din Paris, semnează lucrările adunate în albumul “București Neoromânesc”: Ion N. Socolescu, Petre Antonescu, Paul Smărăndescu, Statie Ciortan, Cristofi Cerchez, Petre Antonescu, Nicolae Ghika-Budești, Octav Doicescu, Gheorghe Simotta, Duiliu Marcu, Victor Stephanescu, Toma T. Socolescu, Tașcu Ioan Ciuli și mulți alții.

“Pe măsură ce statele se formau și își afirmau valorile, fiecare națiune își căuta o expresie unică prin artă, arhitectură și simboluri autentice”

Arh. Dorothee Hasnaș în prefața volumului „București Neoromânesc”: Stilul neoromânesc este, fără îndoială, unul dintre cele mai caracteristice și îndrăgite stiluri arhitecturale din București.

Apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, acest stil reflectă dorința tânărului stat român de a-și defini o identitate proprie, distinctă, într-o perioadă în care întreaga Europă era cuprinsă de un val de naționalism cultural. În România, acest demers s-a manifestat prin neoromânesc, un stil care, deși inspirat din arhitectura vernaculară și tradițională, a fost adaptat într-o formă rafinată, complexă, demnă de capitala unui stat modern.

“Bucureștiul, „orașul de la porțile Orientului,” a absorbit și reinterpretat influențele culturale din Est și din Vest, creând un mediu arhitectural și urbanistic unic”

Arh. Dorothee Hasnaș în prefața volumului: Aceste influențe se reflectă în neoromânesc, o estetică inspirată atât de casele tradiționale, cât și de culele oltenești și de rafinamentul mănăstirilor brâncovenești. Printr-o sinteză a acestor elemente, arhitecți de renume – precum Ion Mincu, Petre Antonescu, Toma Socolescu, Cristofi Cerchez – au creat un limbaj vizual unic, pe care elitele României interbelice l-au adoptat și l-au integrat în casele lor de oraș.

“Stilul neoromânesc își trage sevele din tradiția arhitecturii țărănești, preluând elemente precum pridvorul deschis, cu coloane de lemn sculptat, și decorațiunile din ceramică smălțuită policromă”

Arh. Dorothee Hasnaș în prefața volumului: Asemenea casei populare, și cula – locuința fortificată din Oltenia, cu aspect masiv și arcade scurte – a influențat neoromânescul, aducând în stilul bucureștean aspectul de refugiu, cu un aer de demnitate și siguranță. Însă sursa de inspirație centrală rămâne arhitectura brâncovenească, așa cum o întâlnim în construcțiile religioase ale Munteniei secolului al XVII-lea.

Sub domnia lui Constantin Brâncoveanu, acest stil și-a conturat detaliile unice: arcade ample, ferestre mici și proporționate, coloane sculptate și elemente decorative orientale. Această bogăție decorativă, inspirată de simboluri persane aduse prin intermediul culturii otomane – de la rodii și porumbei, la lei și struguri – a devenit expresia vizuală a aspirațiilor artistice și spirituale ale românilor.

“Neoromânescul, cu arcadele sale în acoladă, coloanele sculptate și intrările masive, este întruchiparea unui ideal național și un semn al apartenenței bucureștenilor la o comunitate mai mare”

Arh. Dorothee Hasnaș în prefața volumului: Deși pare atât de intim legat de spiritul orașului, acest stil nu s-a născut organic, ci printr-o decizie conștientă de a transpune trecutul într-o formă modernă. Primul exemplu notabil este casa generalului Iacob Lahovary, construită de Ion Mincu între 1884-1886, urmată de Bufetul de la șosea (actuala Casă Doina) în 1889. Neoromânescul a fost apoi preluat de alți arhitecți de elită precum Statie Ciortan și Paul Smărăndescu, care au îmbogățit acest stil și l-au răspândit în întreaga capitală.

Arh. Dorothee Hasnaș în prefața volumului: Asemenea unei broderii culturale, neoromânescul reflectă un București viu, adaptabil și deschis, dar cu o identitate bine definită. Acest stil a fost nu doar un mod de a construi, ci și de a trăi – el ilustrează perfect viața cotidiană bucureșteană, unde casa reprezenta o extensie a spiritului local, primitoare și sobră, în același timp. Dacă fațada neoromânească impresionează prin detaliile sale artistice, structura de tip „casă-vagon” cu curte interioară și intrare în pridvor invită la intimitate și conviețuire, răspunzând nevoii bucureștenilor de a trăi dens, dar în comuniune.

Chiar dacă acest stil a dispărut treptat după 1940, el rămâne o emblemă a patrimoniului arhitectural al capitalei. Bucureștiul și-a găsit în neoromânesc o voce proprie, un stil care continuă să fie admirat și protejat pentru modul său unic de a înfățișa complexitatea sufletului românesc.

Andrei Neagu a documentat vizual frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc

Andrei Neagu este un artist, muzician și compozitor, pasionat de arhitectură și de farmecul epocilor de altădată. Absolvent al Facultății Politehnice din București, a ales totuși să-și urmeze vocația artistică, construindu-și o carieră în muzică și fotografie. A lansat primul său album (VERSUS) în 2021, este producător muzical, deține un studio propriu și susține concerte live în diverse locații din București, dezvoltând în prezent un proiect muzical dedicat perioadei interbelice (romanțe, tangouri și jazz).

Primul său volum fotografic, „București Neoromânesc” este completat de proiectul București din Povești (Instragram.com/bucurestidinpovesti) o platformă dedicată redescoperirii orașului prin fotografie și povești, activă atât pe Instagram (@bucurestidinpovesti), cât și pe Facebook și blogul cu același nume –bucurestidinpovesti.ro.

“București Neoromânesc”, abecedarul clădirilor care dau farmec orașului

B365: Cum a apărut ideea cărții “București neoromânesc” ?

Andrei Neagu: „București Neoromânesc” este rezultatul unui demers fotografic și afectiv început din pură fascinație pentru oraș și pentru un stil care astăzi pare adesea uitat, ignorat sau pe nedrept considerat învechit.

Cartea este gândită într-o structură logică și prietenoasă, pentru a putea fi ușor de parcurs și înțeles. Se deschide cu o introducere în stilul neoromânesc: contextul istoric, etapele de evoluție și variațiunile stilistice.

Continuă cu exemple diverse de clădiri: de la reședințe private, blocuri și parcelări, până la clădiri publice, biserici, școli, muzee, arhitectură funerară sau mobilier urban. Include apoi un capitol dedicat elementelor morfologice specifice stilului, o incursiune în câteva interioare și se încheie cu o secțiune despre clădiri abandonate sau aflate în stare avansată de degradare. Textele care completează contextul sunt scrise de arh. Adrian Păun.

“Nu sunt arhitect, ci doar un observator pasionat care admiră, respectă și imortalizează arhitectura prin fotografie”

B365: Pe ce locuri sunt muzica, fotografia și arhitectura în viața dvs.? Cine e pe locul 1, 2, 3 și de ce?

Andrei Neagu: Mi-ar fi greu să le clasific sau să aleg. Toate trei sunt feluri în care simt și comunic lumea din jurul meu. Muzica este cel mai instinctiv limbaj pentru mine. Acolo simt că pot fi complet sincer.

Fotografia vine cu o formă de contemplație și de atenție la detaliu, iar arhitectura, este fundalul tuturor lucrurilor. Nu este doar o pasiune, ci un mediu în care trăim, iubim, ne mișcăm. Toate coexistă și se completează. Fiecare dintre ele are o voce proprie, dar împreună alcătuiesc un fel de orchestră personală. Ele se schimbă în funcție de ce proiect lucrez sau ce moment trăiesc.

“Sunetul orașului vechi nu e doar nostalgie, ci o emoție vie”

B365: Dacă ar fi să compuneți melodia perfectă, desăvârșită, care să exprime spiritul bătrânului București, din ce ar fi ea alcătuită?

Andrei Neagu: Cred că melodia perfectă a Bucureștiului vechi ar îmbina un tango interbelic, cu subtilități orchestrale, o linie de vioară și un strop de melancolie urbană. Mi-aș imagina timbrul lui Jean Moscopol, acompaniat de un pian dintr-un salon de altădată. Sunetul orașului vechi nu e doar nostalgie, ci o emoție vie.

Aș păstra imperfecțiunile, foșnetele, ecourile străzilor cu piatră cubică și zgomotul tramvaielor vechi ca parte integrantă a compoziției. Ar fi o piesă care să nu strige, ci să șoptească povești. Și poate, undeva spre final, o deschidere neașteptată: o rază de speranță sau de lumină filtrată prin vitralii.

“M-am atașat profund de acest stil în timpul documentării. Fiecare casă părea să-mi spună ceva despre cum înțelegea frumosul o generație întreagă”

B365: De ce ați ales ca obiect de studiu tocmai Bucureștiul Neoromânesc?

Andrei Neagu: Pentru că îl vezi, dar nu-l recunoști mereu. E peste tot și totuși ignorat. Simt că avem mare nevoie de conștientizare. Este stilul nostru național, vocea noastră arhitecturală sau o formă de a ne exprima identitatea prin piatră, lemn, proporție și ornament.  

În același timp, am observat cu bucurie că s-au tipărit volume care abordau stilul Art Deco, modernismul, stilul mediteranean, dar prea puține despre stilul neoromânesc. Și cu atât mai puțin despre cel din București, cu o inventariere aproape exhaustivă. Era o lipsă, o absență pe care mi-am dorit să o completez. Iar la ritmul în care dispar clădirile, ori în care se “fațadează”, am avut un extra imbold pentru a porni în această călătorie.

B365: Ați avut de la bun început scopul să strângeți toată munca într-un volum?

Andrei Neagu: Inițial, nu. Am început pur și simplu să fotografiez din fascinație sau ca formă de explorare personală. Ulterior, însă, mi-am dat seama că nu pot păstra tot acest material doar pentru mine. Fotografiile, clădirile, detaliile.. toate meritau o formă coerentă, care să poată fi transmisă și altora.

Astfel că în urma discuțiilor cu Editura Vremea, această idee s-a transformat într-o carte frumoasă și bogată, așa cum mi-am imaginat-o. Doresc pe această cale să-i mulțumesc doamnei Silvia Colfescu și întregii edituri Vremea, pentru sprijinul și încrederea acordate în tot acest demers.

Volumul de față e o selecție esențială, un soi de „crème de la crème”. Restul materialelor ar putea foarte bine să stea la baza unui al doilea volum. Nu este exclus ca în viitor să apară o continuare, mai ales că orașul încă mai are multe de arătat, iar arhivele personale sunt în continuă creștere.

“Am învățat că Bucureștiul încă mai are o inimă care bate, chiar dacă e acoperită de zgură și zgomot”

B365: Trei ani ați bătut străzile orașului. Cu ce folos și cu ce descoperiri vă întorceați acasă?

Andrei Neagu: În mod evident, m-am întors cu multe imagini salvate, cu povești primite de la oameni, cu clădiri care nu mai există azi, dar și cu revelații personale. M-am întors cu un București ascuns dincolo de blocuri. Un oraș cu repere, cu detalii, cu povești și o anumită poezie urbană care apare doar dacă mergi pe jos, cu răbdare. Am descoperit dinamica subtilă dintre străzi și locuitori, am simțit identitatea distinctă a cartierelor. O formă de comunitate la nivel urban, pe care o ignorăm în goana zilnică.

Am învățat să mă orientez altfel în oraș, să recunosc zonele și străzile nu doar după nume, ci și după caracterul zonal. Clădirile pe care le-am fotografiat au devenit pentru mine repere mentale și emoționale.

“Orașul ne-a lăsat o moștenire colosală, dar în loc să o prețuim, alegem adesea să o ignorăm sau să o considerăm „învechită”. O înlocuim cu construcții de sticlă și aluminiu, adesea lipsite de caracter și de coerență urbană”

B365: Ce a însemnat acest proiect? Spuneați că a fost mai mult decât o documentare fotografică.

Andrei Neagu: A fost o călătorie și, în același timp, o lecție despre identitate. Dincolo de aspectul fotografic, proiectul m-a făcut să reflectez profund la felul în care tratăm moștenirea arhitecturală pe care am primit-o.

Avem arhitectură din toate perioadele de dezvoltare ale orașului, ceea ce ar putea face din București una dintre cele mai eclectice și frumoase capitale din sud-estul Europei. Și totuși, ce alegem să facem? Să strecurăm blocuri cu o calitate îndoielnică pe străzi cu case istorice, să nu respectăm regimul de înălțime, să alterăm caracterul cartierelor, să demolăm clădiri valoroase sau frumoase pentru un profit facil. Este păcat că acest proces, început în perioada socialistă, continuă astăzi și pare ireversibil, fără soluții concrete.

Topul clădirilor neoromânești din București

B365: Dacă ar fi să faceți un Top 5 clădiri neoromânești care ar fi ele și de ce? 5 clădiri apropiate de inima dvs, 5 clădiri care vă inspiră.

Andrei Neagu: E o întrebare dificilă pentru că atașamentul se schimbă în timp, dar câteva clădiri mi-au rămas aproape de suflet. Și nu mă pot limita doar la 5 exemple. 

În ceea ce privește reședințele private, lista este una extinsă, printre care se regăsesc:

Str. Căpitan Aviator Nicolae Drossu 3 – VILA MUȘ, arh. Lucian Teodosiu.

Str. Paris 14-14A – Casa Gh. N. Costescu, arh. Lucian Teodosiu.

Str. Dr. Mihail Obedenaru-Gheorghiade 14 – Vila Cezar Golici, arh. Virginia Haret.

Str. Poet Andrei Mureșanu 1 – Clădirea Lt. Col. Danielopol, arh. Lucian Teodosiu.

Strada C.A. Rosetti no 19, Casa doctor Moscu, arh. Gheorghe Simotta.

Strada Romulus no 77- Casa Cămărășescu, arh. Paul Smărăndescu.

Andrei Neagu: Fiecare dintre ele mi-a oferit o poveste. Fie prin proporții, fie prin decorațiuni sau zona în care se află. Mi se pare că toate aceste criterii contează în a oferi un farmec aparte imobilului.

Top 3 clădiri publice cu arhitectură neoromânească

Andrei Neagu: În zona de clădiri publice, un top 3 personal ar fi:

1. Palatul Ligii Culturale (astăzi Teatrul Bulandra) – strada Schitu Măgureanu no 1, arh. Ion D. Trăjănescu.

2. Primaria Sector 1 – strada Banu Manta, arh. George Cristinel și arh. Nicu Georgescu.

3. Palatul Societății „Tinerimea Română”, str. Johann Gutenberg 19, arh. Virginia Haret.

B365: În ce stare se află acum clădirile neoromânești din București?

Andrei Neagu: Depinde de situație. Unele sunt restaurate exemplar, altele într-o stare decentă sau mai îndoielnică (culori neinspirate, termopane, termoizolare cu polistiren, modificare sau anulare volumetrie și ornamente), iar unele din păcate, într-o degradare avansată sau chiar abandon. Tocmai această diversitate a stărilor actuale face parte din mesajul proiectului: o radiografie sinceră a orașului. Nu am dorit să „cosmetizez”, ci să arăt ce este, așa cum este.

“Dincolo de blocurile înalte, există colțuri fermecătoare, străzi sinuoase, miros de tei și caprifoi, case cu ornamente și magnolii care par pictate în pasteluri”

B365: Ce vreți să comunicați prin muzică, dar prin fotografia de arhitectură?

Andrei Neagu: Prin muzică exprim emoții și introspecție. Prin fotografie, în special cea de arhitectură, vreau să pun în valoare ceea ce a gândit arhitectul și să documentez o memorie construită. Să spun: „Uite ce frumos au știut să creeze înaintea noastră”. Îl consider un gest de admirație.

B365: Cum ar trebui să ne uităm la vechiul București?

Andrei Neagu: Cu mai multă răbdare. Mai puțin din mașină, mai mult la pas. Să nu ne limităm la zonele centrale (turistice), la bulevardele largi sau la cartierele standardizate din perioada comunistă. Bucureștiul e mai mult de atât. E o poezie urbană care așteaptă să fie redescoperită. Poate fi o activitate frumoasă de weekend: să te plimbi și să te lași uimit de detalii, alături de cineva drag. E o formă de reconectare cu orașul și cu tine însuți.

“Îmi imaginez că aș putea locui într-o o casă neoromânească cochetă, cu o grădină unde tronează un stejar sau un tei, sub care aș poziționa un șezlong pentru citit”

B365: De ce țineți la București?

Andrei Neagu: Pentru că aici am creat și am evoluat. Aici am râs, am plâns și am iubit. Pentru că puține orașe au o arhitectură atât de diversă, cu străzi fermecătoare, în pantă și cu multă verdeață. Cu parcuri și colțuri liniștite. Acel „oraș-grădină” pe care Cincinat Sfințescu și-l imagina acum mai bine de un secol, nu este o utopie, ci o realitate parțială care merită conservată și dezvoltată.

B365: Ați fi vrut să fiți un tânăr muzician din Bucureștiul neoromânesc și să locuiți într-o casă proiectată în stil neoromânesc? Cum ar fi fost oare? Vă imaginați?

Andrei Neagu: Sincer? Da. Îmi imaginez o casă neoromânească cochetă, cu o grădină unde tronează un stejar sau un tei, sub care aș poziționa un șezlong pentru citit. În spatele casei aș avea un foișor pentru prieteni. Interiorul ar avea un salon cu arcade susținute pe coloane, poate o mică influență mauro-florentină discretă, dar integrată armonios.

Dimineața, aș ieși pe loggie, cu ceaiul în mână, ascultând vântul printre frunze și trilurile mierlelor. Nu știu în ce zonă m-aș fi simți cel mai „acasă”, pentru că fiecare are caracterul și farmecul ei. Dar știu sigur că n-ar fi o casă imensă, ci una caldă, plină de suflet, cu spațiu suficient pentru un studio muzical, o bibliotecă și un loc de visare.

Volumul este un ghid prietenos și funcțional pentru redescoperirea neoromânescului din București

B365: Aveți în volum și o componentă digitală foarte utilă, un tabel interactiv cu ajutorul căruia fiecare poate să descopere orașul neoromânesc. Detalii, vă rog.

Andrei Neagu: Este un instrument gândit din dorința de a oferi ceva mai mult decât un simplu album. Este vorba despre un tabel interactiv, accesibil cu cod QR, care permite oricui să descopere clădirile din volumul meu direct pe teren. Poți căuta după adresă, an, autor sau detalii. Este un instrument pe care l-am construit în paralel cu cartea, și care va avea parte de actualizări.

Este un proiect din inițiativă proprie, deci nu este ceva oficial. Se actualizează periodic și este în continuă dezvoltare. Nu sunt specialist, ci un pasionat care a simțit nevoia să creeze un pod între patrimoniu și public. Un ghid prietenos și funcțional pentru redescoperirea neoromânescului din București.

„București Neoromânesc” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea

• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care