FOTO I Cum s-a transformat o baltă fetidă în lacul Herăstrău de azi, grandioasă lucrare din Bucureștiul interbelic. PMB îl va goli curând, să consolideze malurile distruse

Imaginați-vă că, până la începutul anilor ’30, vasta zonă a lacului Herăstrău era o mocirlă plină de gunoaie, o mlaștină în care colcăiau larve de țânțari.

Nu existau insulele pitorești din prezent, iar pe locul Parcului Herăstrău se întindea un imens maidan acoperit de scaieți.

Lucrările de asanare a lacurilor din lunca râului Colentina, costisitor proiect de urbanism, aveau să remodeleze peisajul din nordul Bucureștiului pentru totdeauna

Tot ceea ce vedeți azi în Herăstrău a fost gândit de înaintașii noștri. Noroc că, în perioada interbelică, a existat o administrație vizionară, de toată isprava (primarul Alexandru G. Donescu), și un grup de ingineri și arhitecți străluciți (ing. Nicolae Caranfil, arh. Octav Doicescu și arh. Fritz Rebhuhn, peisagistul care a modelat Grădina Kiseleff, Parcul Cișmigiu, Parcul Palatului Cotroceni, Gradina Botanică etc.).

Mai jos, cum a fost creat lacul Herăstrău, o istorie neștiută, și ce vedem în prezent: maluri surpate, neîntreținute cu zecile și zecile de ani, alei crăpate, clădiri de patrimoniu, proiectate de arh. Octav Doicescu, în paragină, și “cârciumizare” agresivă.

PMB anunță că Lacul Herăstrău va fi golit în luna iunie, malurile vor fi consolidate

Lucrările de reabilitare a malurilor vor costa, în total, 45 de milioane de lei și vor dura 13 luni, pentru anul acesta fiind prevăzută suma de 15 milioane de lei.

În curând, ne apucăm de lucru la Parcul Herăstrău! Vrem să-i redăm farmecul, să-l amenajăm cu sens, coerent, elegant. Dar să fie și sigur. În 2-3 săptămâni, golim lacul de apă și ne apucăm de apărările de mal. Concomitent, vom face expertize pentru a stabili soluții tehnice de intervenție la pontoane și debarcadere, a anunțat recent Primăria Capitalei pe pagina sa de facebook.

Vezi și:

• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea

Inginerul Nicolae Caranfil și primarul Alex G. Donescu, personalități uitate care au contribuit decisiv la crearea Parcului Național “Regele Carol al II-lea” și a lacului Herăstrău

Proiectul de sistematizare a bălților din jurul Capitalei, care se întindeau pe 20 de km, elaborat de ing. Nicolae Caranfil, a fost aprobat de Consiliul General al P.M.B în ședința din 21 octombrie 1932. Inginerul Caranfil, noul director al Uzinelor Comunale București, a condus lucrările de asanare ale marilor lacuri din nordul Capitalei: Băneasa, Herăstrău, Floreasca-Tei, Fundeni, Pantelimon și Cernica.

După 7 ani de ample lucrări hidrotehnice, Bucureștiul, aflat în plină modernizare, se bucura de o salbă de lacuri cu apă curată, amenajate pentru agrement.

Mocirla Herăstrău a fost secată, s-au făcut exproprieri, sutele de cocioabe insalubre au fost demolate

Terenurile mlăștinoase au fost drenate, s-au construit canale pentru controlul apei și au fost regularizate și consolidate malurile. Nivelul lacurilor a fost ridicat astfel încât să nu existe o adâncime mai mică de 2 metri, care să permită dezvoltarea larvelor de țânțari.

În locul bălților murdare a apărut un lac cu apă reîmprospătată periodic, și un mare parc, gândit pentru înfrumusețarea Bucureștiului și relaxarea locuitorilor săi, un imens spațiu verde. Transformarea mocirlei Herăstrău într-un lac amenajat și într-un parc modern avea să devină una din cele mai impresionante realizări inginerești și urbanistice din Bucureștiul interbelic.

1936. Inaugurarea Parcului Național “Regele Carol al II-lea”, având ca nucleu lacul Herăstrău, a marcat intrarea Bucureștiului în rândul capitalelor civilizate, capabile de proiecte inovatoare

Momentul a fost eternizat prin gravarea unei plăci memoriale-dominată în centru de însemnul heraldic al Bucureștiului-, care se păstrează astăzi în parcul Muzeului Satului “Dimitrie Gusti”, scrie istoricul Narcis Dorin Ion în monumentala sa lucrare, în 5 volume, “Carol al II-lea Al României. Un Rege Controversat”, editura Magic Print, 2021, Volumul 5.

Iată ce glăsuiește însemnul memorial, peste timp:

Sub domnia Regelui nostru Carol II, primarii Capitalei fiind Dem Dobrescu, Al. Donescu, în anii 1932-1937 s-a făcut asanarea mlaștinilor Colentinei, înfăptuindu-se lacurile Băneasa, Herăstrău, Floreasca prin mari lucrări la Buftea, precum și devierea de ape din râul Ialomița, la Bilciurești, ca să însănătoșească Capitala țării și să o înfrumusețeze. Această lucrare a fost făcută de Uzinele Comunale București, director gen. fiind ing. Nicolae Caranfil.

Narcis Dorin Ion în volum: Cu această ocazie, pe lacul Herăstrău a fost lansat primul vapor cu motor- botezat “Luna Bucureștilor”-care fusese construit în șantierele “Neptun” și care marca “începutul unei mici flote de vase cu motor, ce vor străbate lacurile asanate ale Capitalei, oferind cetățenilor plimbări foarte plăcute. Cursa de încercare a fost făcută de comisiunea tehnică, împreună cu Comitetul de organizare a expoziției, în frunte cu Al. Donescu”.

Vaporul, aflăm de la reporterul Margareta Nicolau, “poate transporta 60 de persoane și va fi la dispoziția publicului tot timpul duratei expoziției. E elegant, interiorul lui fiind făcut în placaj de lemn. La prima cursă, el a trecut cu succes toate probele impuse, marș, girare, manevrabilitate”.

“Lacul a fost creat în vederea ameliorării stării higrometrice a aerului, scăderea vârfurilor de temperatură tropicală în timpul verii și absorbția prafului cu care este încărcat aerul Bucureștiului”

Inginerul Nicolae Caranfil își prezenta astfel proiectul în studiul “Lucrările de asanare a lacurilor din Valea Colentinei”, București, 1936.

Lacul Herăstrău, azi asanat și pus în funcție, ocupă o suprafață de aproape 80 ha și conține 2.400.000 mc de apă. Suprafața era ocupată înainte de sistematizare, în cea mai mare parte, de mlaștini și stuf, iar marginile de gropi, rămase de pe urmă exploatărilor de cărămidarii și de pietriș, gropi umplute cu depozite de gunoaie. Tot în acest nou și frumos lac s-a înglobat și fostul lac Băneasa.

Lucrările au constat din terasamente de aproape 300.000 mc și amenajări de maluri. Umflarea apelor s-a făcut printr-un baraj de 5 m, executat ca dig de pământ în dreptul rondului Șoselei Jianu.

“Bucureștiul este un oraș sec și plin de praf și nu este plăcut să fie locuit în timpul verii. S-au mai amenajat 3 insule artificiale, care contribuie la pitorescul lacului nou creat ”

Descărcarea apelor se face printr-un uvraj special, care cuprinde pe lângă două stavilare plane și două sifoane automate de tip special, menite a descarca împreună cu stăvilarele un debit de ape mari de 40 mc/sec. Adâncimea apei variază între 2 și 5 m, care împreună cu consolidarea malurilor asigura lacul în contra dezvoltării faunei acvatice și prin spălare se evita reproducerea țânțarilor.

În viitor, după amenajarea lacurilor din aval, se va construi pe malul stâng al barajului o ecluză, pentru navigație ușoară și de agrement. (Sursa: “Lucrările de asanare a lacurilor din Valea Colentinei”, București, 1936, de ing. N. G. Caranfil și dr. Ing. Dorin Pavel, ing. G. Vladimirescu, ing. D. R. Corbu, ing. A. G. Vuzitas, și publicată de Institutul Român de Energie , nr. 121).

Atunci, ca acum: “Să se oprească construcțiunile de cârciumi și case de speculă de pe malurile și insulele lacurilor asanate. Nu pentru aceasta s-au sacrificat milioane și s-au expropriat terenurile vechilor proprietari”

Cuvintele de mai sus au fost publicate în ziarul Semnalul, 1938, semn că dintotdeauna lacul Herăstrău a fost vad atrăgător pentru antreprenori de tot felul.

Grație râvnei creatoare a municipalității bucureștene din ultimii ani, care a găsit un sprijin strălucit în competența aparatului tehnic al Uzinelor Comunale, Capitala țării s-a ales într-un timp record cu minunea asanării lacurilor din părțile de miază-noapte și răsărit, lucrare îndeobște recunoscută ca un titlu de mândrie al tehnicei românești.

Un nume pe nedrept uitat: inginerul Nicolae Caranfil, om politic și diplomat, organizatorul rețelei moderne de electricitate și gaze a Capitalei și a salbei de lacuri din nordul Bucureștiului

Nicolae Gh. Caranfil (1893, Galați-1978, New York) a urmat Școala Națională de Poduri și Șosele din București și Ecole de Genie Civil a Universității din Gand (Belgia), unde a obținut titlul de inginer civil. Nicolae Caranfil și-a continuat specializarea la Universitatea Cambridge și a luat parte la înființarea Federației Române de Scrimă, în 1932, a Yacht Club București și a clubului Metropola.

Ca membru al Yacht Club Regal Român, inginerul Caranfil a fost numit vice-comandor, 1934, și apoi președinte. Clădirea Yacht Club Regal Român este azi o ruină

Inginerul Caranfil era și un mare sportiv, a practicat scrima și a devenit de șase ori campion național la spadă și de trei ori campion la sabie. În 1930, inginerul Caranfil a preluat conducerea Societății Generale de Gaz și Electricitate, precum și a Uzinei Comunale București. După instaurarea comunismului, inginerul Caranfil a emigrat în America; a fost membru corespondent al Academiei Române, fiind repus în drepturi după 1990.

Crearea Parcului Național “Regele Carol II” se datorează neobositului primar Alex. G. Donescu și echipei sale de colaboratori: Th. Rădulescu, director general al Cadastrului Municipiului, arhitectul Octav Doicescu, inginerii Metaxa, Berindei, Breazu și Bogdan Alexandrescu, arhitectul peisagist Fritz Rebhuhn.

“Luna Bucureștilor” (1935-1940), o sărbătoare pierdută, uriaș festival dedicat trecutului și viitorului Bucureștiului, inițiat de primarul Alex. G. Donescu

Ziaristul Alex. F. Mihail, de la Realitatea Ilustrată, face inventarul a ceea ce puteau admira vizitatorii la expoziția din Parcul Herăstrău, ediția “Luna Bucureștilor”, 1936.

Am numărat pavilioanele mari. Sunt vreo 12-dacă n-am greșit-în afară de restaurante, cofetării etc. N-am pus la socoteală nici pitoreștile case țărănești, moara de vânt și bisericile de lemn, nici diferitele instalații și motive luminoase de pe insule și curtea cu dale mari de piatră, de pe malul lacului, cuprinsă între cele două trepte, în formă de terase, spre lacul asanat, pe care se leagănă bărci cu pânze, grațioase ca niște libelule, luntrii cu vâsle, conduse de brațe vânjoase, și bărci cu motor, care se strecoară vijelios.

Narcis Dorin Ion în volum: Reușita excepțională a ediției din anul 1936 a “Lunii Bucureștilor” a fost amenajarea Parcului Național „Regele Carol al II-lea”, pe o suprafață de 60 de hectare, în zona cuprinsă între Arcul de Triumf și pasajul de cale ferată de lângă Vila Minovici.

Într-o conferință la Radio, din 25 mai 1936, Horia Oprescu arată:

Deschiderea noului parc coincide cu desăvârșirea asanării lacului Herăstrău. Pentru bucureșteni, lacul Herăstrău însemna o biată baltă acoperită cu lintiță, astupată de păpuriș și ajungeai la ea dacă te aventurai prin râpele și denivelările de teren ce începeau din dreptul vilei Minovici.

Era pe aici o tristă întindere roasă și neregulată, loc de aruncat gunoaiele, câmpie acoperită de scaieți și păpădii cu dezolant aspect de maidan, contrastind cu artera Kiseleffului, construită monumental de un străin de neam.

“Pe locul unor foste maidane s-a cizelat un parc a cărui apariție a însemnat, înainte de toate, o surpriză”

O alee încinge lacul ca un brâu, de-a lungul taluzului cu iarbă proaspătă, verde-crud. Alte alei se ridică etajat, suprapunând perspectivele care, te miri cum, din fiecare loc arată altă priveliște. Chipul în care au fost conduse lucrările a fost apropierea de ceea ce se cheamă “parc englezesc”.

Pâlcuri de arbori și alei umbroase grupate izolat. Între ele, pajiște, gazon întreținut după toate regulile artei. Arar, grupuri solitare de flori, în culori vii, de forme campestre, răsărite parcă natural, din voia și stăpânirea unică a soarelui și a ploii. (Sursa: Narcis Dorin Ion, “Carol al II-lea al României. Un Rege Controversat”, editura Magic Print, 2021, Volumul 5, pg. 203).

Având acum o suprafață de 190 ha, Parcul Herăstrău a fost creat după planul arhitectului Octav Doicescu, autorul proiectului general al expoziției, dar și al pavilioanelor Triplei Alianțe, iar compoziția vegetală a fost realizată de arhitectul peisagist Fritz Rebhuhn.

Lacul cuprinde patru insule, dintre care se detașează cea mai mare, insula Trandafirilor, care este legată de maluri prin poduri, Speciile variate de pomi (plopi, sălcii, stejari, frasini, arțari, tei), aleile ce s-au trasat printre ei, chioșcurile, pavilioanele, boschetele, teatrul de vară, restaurantele, mini parcurile de agrement – toate acestea fac din vastul parc Herăstrău (în mijlocul căruia se află Muzeul Satului) unul din principalele locuri de atracție ale Bucureștiului.

Ce s-a întâmplat cu Parcul Herăstrău în comunism, vezi aici: O istorie uitată: Herăstrău, agrement, propagandă și sovietizarea naturii. Cel mai mare parc al Bucureștiului e ctitoria Regelui Carol al II-lea