FOTO I Cele mai frumoase case din vechiul cartier Vitan-Dudești, unele adevărate castele scăpate de la demolare. Comorile arhitecturale ascunse după blocuri

Bucureștiul are un Vitan socialist, cartier cu blocuri uniforme, ridicate pe ultima sută de metri a regimului Nicolae Ceaușescu, și un Vitan plin de farmec, interbelic, pe cât de vechi pe atât de necunoscut, ascuns de realizările Epocii de Aur.

Acesta este Bucureștiul patriarhal, negustoresc, rămășițele unui țesut urban spectaculos, scăpat de demolările furibunde din anii ’80.

Voi știați că în zona Vitan-Dudești există un castel și multe alte mici palate?

Ca să înțelegeți prăpastia dintre cele doua fețe ale cartierului, citește și:

•  FOTO I Vitan, ultimul cartier ridicat în comunism. Blocurile n-aveau magazine la parter, toată lumea urma să mănânce la Circul Foamei, devenit primul mall din București

În zona Vitan-Dudești se întâlnesc două lumi, două moduri de locuire, două programe de arhitectură, două expresii ale Bucureștiului

Andrei Neagu, muzician și compozitor, a fotografiat timp de trei ani Bucureștiul Neoromânesc și împărtășește imaginile, poveștile și descoperirile sale din zona Vitan-Dudești cu toți cei care iubesc orașul.

Muzician și fotograf era, așa că a devenit și ghid-îndrumător, povestitorul unor locuri care s-au încăpățânat să trăiască. Mai jos, interviu cu Andrei Neagu, inițiator al bucurestidinpovesti.ro, despre rămășițele unei lumi care a supraviețuit în umbra blocurilor-mamut.

Descoperă “Bucureștiul Neoromânesc”, volum semnat de Andrei Neagu, mai jps:

• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului | INTERVIU

“Nu este un tur despre palate, ci despre un București al contrastelor, unde memoria orașului e ascunsă în detalii”

B365: De ce ați ales să organizați tururi ghidate în cartierul Vitan-zona Dudești?

Andrei Neagu: Sunt două dintre acele locuri care, deși trecute adesea cu vederea, păstrează un farmec aparte.

Sunt zone pline de povești și contraste, locuri în care, în spatele blocurilor aparent banale, se ascund rămășițe de străzi vechi, case care au supraviețuit demolărilor și fragmente din vechiul București negustoresc. Multe dintre aceste povești nu au avut parte de atenția pe care o merită, deși spun enorm despre istoria și spiritul orașului.

“Intrarea Brateș este o excepție interesantă. Se spune că a fost salvată pentru că acolo ar fi locuit antrenorul personal de tenis al lui Nicu Ceaușescu”

Andrei Neagu: Am început să studiez hărți vechi, să compar planuri, să citesc, să fotografiez și să stau de vorbă cu localnicii, încercând să suprapun vechiul țesut al orașului peste realitatea de astăzi.

Într-o astfel de documentare am descoperit, spre exemplu, o mică intrare scăpată de buldozere, cu case moderniste art-deco, alături de două imobile în stil mediteranean.

Turul este o invitație la descoperire despre arhitectură (de la neoromânesc la beaux-arts, neoclasic și art-deco), despre comunități și cum s-a schimbat zona începând cu anii ’80.

“Clădirea de pe str. Vlaicu Vodă 19 are o poveste interesantă și uitată”

Andrei Neagu: La începutul anilor ’20, aici funcționa fabrica „Carmen Sylva”, unde se făceau șepci, căciuli și uniforme, iar alături era Industria Plușului „Iropluș”, specializată în pluș și catifea.

În anii ’30, pe același loc apare o clădire mai modernă pentru Industria Textilă Vitan, care în 1942 își schimbă numele în „Kammgarn” și devine una dintre fabricile reprezentative ale Vitanului. După Naționalizare, locul își pierde rolul industrial și este folosit doar ca depozit, inclusiv de Centrul de Librării. În prezent este abandonată.

“Strada Octavian are un farmec aparte”

Andrei Neagu: Multe dintre casele de aici au fost ridicate la începutul secolului XX, iar asta îi dă o coerență rară, liniștită, omogenă ca stil și cu o energie care te duce imediat în altă epocă.

 În timp ce fotografiam, o bătrânică m-a oprit și mi-a povestit că în urmă cu zeci de ani pe stradă locuia un doctor care călătorea des în Franța, iar la un moment dat, în urma unei vizite din partea unui prieten de-al lui, s-ar fi plantat copacii pe care îi vedem și azi.

Andrei Neagu: Tot bătrânica îmi spunea că în zonă ar fi locuit și familii de evrei, însă sunt doar mărturii orale, fără să pot confirma exact adevărul istoric. Indiferent de toate aceste povești, strada își păstrează un aer tihnit și un caracter unitar care o face să iasă în evidență în cartier.

“La tur ajungem și la primul mall din București. Povestim pe larg despre cum această transformare a schimbat nu doar fața urbană a orașului, ci și dinamica socială a locului”

B365: Cum s-a transformat cartierul Vitan după construirea primului mall din București?

Andrei Neagu: Apariția mall-ului a fost, fără îndoială, un punct de cotitură. Zona s-a ridicat și s-a transformat radical. Puțini își mai amintesc cum arăta Vitanul în anii ’90: noroaie, drumuri neasfaltate, un peisaj încă marcat de demolările anilor ’80.

Celebrele “circuri ale foamei” fac parte dintr-un capitol bine cunoscut al istoriei recente a orașului. După 1990, o parte dintre aceste complexe agro-alimentare uriașe au fost reconvertite. Unul a devenit facultate, altul, cum este cazul de pe Calea Vitan, s-a transformat în București Mall, primul centru comercial modern de tip mall din România, deschis în septembrie 1999.

De acolo, efectul a fost de domino: infrastructura s-a îmbunătățit, în ’99 se lucra deja la linia de tramvai, iar în 2002 circula primul tramvai pe noul traseu.

Vezi și:

• Cum au devenit Circurile Foamei de ieri temple ale huzurului de azi: mall-uri. O istorie cu primul nutriționist al țării, Ceaușescu, și domurile sărăciei din București

“În Vitan, astăzi mașinile trec pe unde odinioară erau curțile oamenilor”

B365: Ce a mai rămas din vechiul țesut urban dezvoltat de-a lungul drumurilor comerciale Vitan/Dudești după demolările din Epoca de Aur?

Andrei Neagu: Din păcate, foarte puțin, dar suficient cât să înțelegi povestea locului. De exemplu, pe Calea Vitan au mai rămas 2-3 case vechi, aproape de actualul sediu al Poștei, ca ultimele martore ale unei epoci în care strada era mult mai îngustă și plină de viață. Practic, astăzi mașinile trec pe unde odinioară erau curțile oamenilor de vizavi.

În interbelic, Calea Vitan era o comunitate funcțională, cu toate elementele unui cartier modern: case decente, străzi pavate cu piatră de râu, energie electrică, canalizare, iluminat stradal, cârciumi vestite (Bujavercă, Barbă-Rasă sau Topliceanu), locuri pline de culoare și viață.

Andrei Neagu: În apropiere se află Școala nr. 84 (fostul Grup Școlar Primar nr. 37), ridicată în 1928 în stil neoromânesc.

Clădirea păstrează farmecul arhitecturii de epocă și pare să poarte semnătura arhitectului Mircea Cerenbach, același care a proiectat și Școala nr. 95 de pe strada Foișorului. Asemănarea dintre cele două, atât ca volumetrie, cât și ca detaliu ornamental, este izbitoare.

“În tur, poveștile se completează cu imagini, oameni, străzi și senzații pe care cuvintele de aici nu le pot reda complet”

Andrei Neagu: Dacă te aventurezi puțin în spatele mall-ului, descoperi străzi cu farmec, unele parte din parcelarea Radorin: Vlad Județul, Elena Teodorini, Vasile Toneanu. Iar mai departe, pornind din Vitanul Vechi și Foișor, găsim străduțe sinuoase, în pantă, cu case de început de secol XX, unde timpul pare că a încetinit.

 Tot acolo se leagă și povestea domnitorului Nicolae Mavrocordat, care își avea casa domnească (“Foișorul Mavrocordaților”), din care astăzi a mai rămas doar zidul din cărămidă al vechiului gard. În același timp, pe Calea Dudești, o altă lume: negustori, meșteșugari, urme ale comunității evreiești (poarta fostului stadion Maccabi, școala Ciocanul etc), sau Casa Zamfirescu.

Dar toate aceste fire se leagă mai bine atunci când mergi pe teren. În tur, poveștile se completează cu imagini, oameni, străzi și senzații pe care niciun text nu le poate reda complet.

“Îmi place să spun că turul nu e despre “ce e mare și cunoscut”, ci despre ce e mic și uitat, dar definitoriu pentru spiritul locului”

B365: Care sunt reperele urbane ale cartierului?

Andrei Neagu: Desigur, București Mall este reperul cel mai vizibil al noii etape urbane a Vitanului, însă dincolo de el, zona ascunde repere discrete dar pline de valoare.

Biserica Foișor, cu zidul vechii reședințe a Mavrocordaților, vechile străzi cu arhitectură de început de secol XX, școlile interbelice și micile case, toate spun o poveste despre un București mai puțin spectaculos, dar profund autentic.

B365: Care a fost feedback-ul la plimbarea trecută, din luna septembrie?

Andrei Neagu: A fost o surpriză pentru mulți participanți. Cei mai mulți nu se așteptau ca Vitanul să ascundă atâtea povești, arhitectură și memorie urbană. Mulți au spus că, după tur, nu vor mai privi zona la fel și că au început să observe detaliile, casele, texturile orașului.

Pentru mine, este o adevărată bucurie: faptul că oamenii pleacă inspirați, curioși, cu dorința de a redescoperi orașul dincolo de traseele obișnuite.

Citește, mai jos, și alte istorii ale cartierelor bucureștene 

• FOTO I Vitan, ultimul cartier ridicat în comunism. Blocurile n-aveau magazine la parter, toată lumea urma să mănânce la Circul Foamei, devenit primul mall din București
• Calea Moșilor, traumele unui cartier al contrastelor. Cea mai veche arteră comercială a Bucureștiului și degradarea ei continuă
• Aviatorilor, cartier de protocol amețitor de scump, unde proprietarii își vând rar casele. Cum a devenit Bulevard un “drum de țară, mizerabil de primitiv”
• Sălăjan, vatra boierilor Dudescu acoperită de blocuri. Cum de a rămas singurul cartier din București care încă mai poartă numele unui stalinist sinistru
• FOTO I Chitila, orășelul care depășește, ca standarde de viață, vechi cartiere din București. În 1910, avea primul aerodrom din țară
• Băneasa, cartier și străveche zonă de loisir de care toți vor să profite. Pe vremuri avea han, fabrică de oțet, de săpun și moară, acum are uriașă miză imobiliară
• FOTO I Trecut-au anii și în Grozăvești. Cartierul muncitoresc-studențesc de prin ‘’80 e azi complet diferit, cu blocuri și mall-uri unde erau fabrici și uzine
• O istorie uitată: Herăstrău, agrement, propagandă și sovietizarea naturii. Cel mai mare parc al Bucureștiului e ctitoria Regelui Carol al II-lea
• Cum se trăiește în cartierul Gara de Nord – Matache Măcelaru, după măcelul demolărilor. Mașini și claxoane pe ruinele unui loc pe vremuri fermecător
• EXCLUSIV | Demolări și praf apocaliptic. Cum a fost construit Bd. Victoria Socialismului, azi al Unirii. Neștiuta istorie a arterei faraonice a lui Ceaușescu și a faimoaselor fântâni
• “Orașul neterminat” – Micul Paris era planificat să devină Mica Moscovă. Cum a fost construit Bucureștiul socialist și istoria cartierului-dormitor Dristor I INTERVIU
• Renașterea Blocului Liric, minunea care schimbă viața bucureștenilor din cartierul Cișmigiu. Aici, de pildă, oamenii își fac singuri compost pentru grădini
• EXCLUSIV | Bucureștenii care redau gloria unui loc rămas fără glorie: Piața Palatului Regal, acum a Revoluției. Cum poate fi transformată parcarea MAI într-o oază de verde
• EXCLUSIV I O singură clădire redă viața unui întreg cartier. Bursa Mărfurilor București, monument industrial de rară frumusețe, e acum The Ark – arca lui Noe din Rahova-Uranus
• EXCLUSIV I O istorie fabuloasă. Parcul Tineretului, făcut cu eforturi gigantice pe fosta groapă de gunoi Valea Plângerii – Cocioc, cel mai toxic teren din București
• EXCLUSIV I Parcul Circului, o groapă de gunoi transformată în Paradis. Cum se alege praful de opera unui mare arhitect peisagist din București
• Titulescu, cartier cu prețuri săltate de Piața Victoriei, dominat de cel mai frumos palat administrativ din București: clădirea Primăriei Sectorului 1
• Tei, cea mai mare resursă verde-albastră din București. De la săraca mahala cu copii în cămăși de sac în toiul iernii la cartier cu blocuri de lux pe malul lacului
• VIDEO | Bucureștiul dispărut. „Între Bariera Vergului și Bariera Mogoșoaiei”, cum arăta cartierul Ștefan cel Mare înainte să apară blocurile
• Invitație la îndrăgostire. Flămânda și Sfânta Ecaterina, cartiere unice, care-și păstrează numele de mahalale și tot farmecul din vechiul București | INTERVIU
• De ce e Floreasca un cartier atât de atractiv (și scump), deși e plin de blocuri tip cazarmă, cu apartamente minuscule. Microuniversul ridicat în locul hipodromului lui Negropontes
• Într-o mare de blocuri comuniste, două oaze de case vechi din cartierul Tineretului au scăpat de demolare. Parcelarea Lânăriei, concepută de arhitectul palatelor din Micul Paris
• Cartierul Tineretului, construit în ritm infernal, a înlăturat brutal casele și rostul a mii de bucureșteni. Călătorie în lumea dispărută a florarilor de la care Regina Maria lua bujori
• Cartierul evreiesc din vechiul București, azi umbra unui spațiu cândva vibrant, cu prăvălii și case interbelice valoroase. Unde azi e magazinul Unirea era inima comunității
• Dorobanți, azi cartierul cu cele mai râvnite vile din București, a plecat de la case-vagon cu grădini mari. Cine au fost dezvoltatorii care au transformat spectaculos zona | Interviu
• Pipera, exodul bucureștenilor în câmp. Cartier de business cu zgârie-nori lângă urbanism de tarla, aplicat după coduri de pe vremea lui Cuza I INTERVIU
• Ferentari, cartierul promisiunilor neonorate de mai bine de 100 de ani. Cum a ajuns “Câmpul Veseliei” să fie considerat ghetoul Bucureștiului | INTERVIU
• Colentina, pe vremuri colea-n tină, cartierul căruia natura i-a dăruit și lac, și râu. Unde acum e Parcul Plumbuita, cândva era o mare mlaștină din București | INTERVIU
• Icoanei, cartierul perfect pentru plimbare. Mahalaua de unde izvora Bucureștioara cu apă “greu mirositoare”, acum zona cu cele mai frumoase (și scumpe) case din București
• Iancului, vechi cartier bucureștean și marile transformări prin care a trecut. Ca să-l refacă așa cum voiau, comuniștii i-au închis complet bulevardul vreme de 2 ani
• Militari: cum s-a transformat din cartier-dormitor liniștit în comunism, în dormitor neliniștit în capitalism. Este singurul cartier din București care n-a avut parc până anul acesta
• Cățelu, singurul cartier din București cu locuințe cu prispe lungi, ca la țară, geniala “găselniță” a unui mare arhitect, Tiberiu Niga
• Bucureștii Noi, așezarea clădită de la zero de magnatul Basilescu, un om cu un vis formidabil. “Comunele suburbane se înăbușă sub dictatura primarului central și a hoților”
• Acolo unde azi e grandioasa amenajare Lacul Morii, cu cele mai pitorești apusuri din București, a fost odată străvechiul Crângași, cu biserică și cimitir. În locul lor au apărut blocuri I Interviu
• “În Titan, stelele-s mentosane”. Cel mai mare cartier muncitoresc din București a fost admirat până și de președintele Nixon și de dictatorul Mobutu | Interviu cu jazzmanul Iordache
• “Domenii” de vis, cu case cu grădini de milioane. Peste o sută de familii se luptă cu rechini imobiliari și presează administrația să protejeze frumusețea unui cartier unic în București
• Bucureștenii din Berceni au câștigat meciul cu investitorul care voia să transforme baza sportivă Girueta în hipermarket. ”E un caz fericit unic, lista parcurilor sportive demolate e uriașă”
• VIDEO I Podul Calicilor sau Calea Rahovei, drumul negoțului din care s-a născut un cartier. Rahova, în imagini: trecutul pitoresc al unui mic sat înghițit de un mare oraș
• VIDEO | La mulți ani, Berceni (ori îți place, ori te temi)! Acum 59 de ani, nașterea cartierului era anunțată la gazetă
• Incredibil, dar adevărat în orașul betonat: Vatra Luminoasă, cartierul-miracol cu case cu grădină pentru bucureșteanul simplu. Case ieftine și subvenționate de stat