MAKE BUCHAREST GREAT AGAIN | 05.05.2025
În ce-a mai rămas din desfiguratul cartier evreiesc după demolările din anii ’80, se află o casă luminoasă, fermecătoare, cu arhitectura tipică locuințelor de negustori înstăriți din
Fabrica de trăsuri de lux “Rieber”, prețios patrimoniu de arhitectură industrială, și reședința domnului Hermann J. Rieber, își pierd strălucirea pe zi ce trece.
Clădirile, învăluite și azi de splendoare, se află la întrepătrunderea cartierului evreiesc cu cel armenesc (str. Romulus 15-17, mahalaua Lucaci) și au fost proiectate de Ziegfried Kofszynski, strălucitul arhitect al stabilimentului “Caru’ cu Bere”.
În prezent, monumentul de arhitectură industrială de clasă B este depozit al Arhivelor Naționale, clădirea fiind interzisă marelui public.
Ne întoarcem în Bucureștiul trăsurilor și al primelor automobile, recompunem istoria acestor clădiri emblematice pentru dezvoltarea orașului la început de secol XX.
Mai jos, interviu cu Monica Croitoru-Tonciu, istoric de artă.
Cu imagini extraordinare, realizate de Ana Dumitru, căreia îi mulțumesc pentru pasiunea cu care cartografiază vizual clădirile de patrimoniu din vechiul București, pătrundem în eleganta reședință a domnului Rieber.
În mod atipic și spectaculos, Vila și Fabrica industriașului Hermann J. Rieber sunt legate printr-o traversă suspendată, în stil eclectic cu elemente neogotice.
Ni-l imaginăm pe rigurosul prusac Hermann J. Rieber traversând pasarela în fiecare dimineață ca să ajungă la fabrică.
În acest loc s-au fabricat calești elegante, dupa moda vieneză, pentru protipendada Bucureștiului și pentru membrii Familiei Regale a României.
După apariția automobilului, Hermann J. Rieber a devenit primul distribuitor de mașini produse de fabricile Mercedes-Dukhopp, hala unde se realizau trăsurile devenind Garajele Rieber.
Într-o chitanță din anul 1911, păstrată la Arhivele Naționale Istorice Centrale, se preciza că Hermann J. Rieber este “Furnisorul Curților Regale și Princiare și Reprezentant General al Renumitelor Fabrici Mercedes-Dukhopp” cu atelier de reparațiuni, mare stock de pneumatice, accesorii, lubrificante, benzină, etc”, cu sediu în strada Romulus.
Hermann J. Rieber a adus primul automobil Mercedes cu caroserie în România, exemplarul fiind prezentat în cadrul Expoziției Generale din 1906, unde a primit Medalia de Onoare. Unele surse afirmă că automobilul aparținea prințului George Grigore Cantacuzino, Nababul. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, hala de producție devine service auto folosit de trupele germane. După naționalizare, fabrica este denumită “Motorul”, apoi este transformată în depozit.
Din păcate, nu se mai păstrează nicio caleașcă produsă de Fabrica Rieber, dar știm că elegantele trăsuri erau realizate după modelul celor vieneze.
O caleașcă istorică, unică, se află la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand” și a fost întrebuințată de Principele Alexandru Ioan Cuza, de Regii Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I. Datează din anul 1860 și a fost produsă de firma Jacob Lohner&Co din Viena, pentru a fi folosită în ceremonialuri sau călătorii cu caracter oficial.
Aceasta este trăsura cu care Regele Ferdinand I al României și Regina Maria au sosit la catedrala din Alba-Iulia, unde au fost încoronați ca Rege și Regină ai României Mari.
La început, în marea poveste a apariției fabricii de trăsuri, a fost Johann Rieber, tatăl lui Hermann J. Rieber. Locuia în strada Plantelor și era vecin cu căpitanul Dimitrie Pandele, despre a cărui reședință am scris în articolul de mai jos:
Pe planurile istorice ale Bucureștilor din 1895-1899 și 1911, la actualul nr. 6 din str. Plantelor, apare trecută proprietatea lui Johann Rieber, fabricant de trăsuri de lux, inclusiv pentru Regele Carol I. În Anuarul Bucurescilor din 1885, Johann Rieber este menționat cu o fabrică de trăsuri în strada Mântuleasa.
În 1896, Herman J. Rieber cumpără o proprietate de la văduva Eufrosina L. Ricci în str. Romulus și, cam tot în acea perioadă, preia afacerea de la tatăl sau, prusacul Johann Rieber. Acesta își începuse activitatea în 1865 în București, dar nu se cunosc prea multe detalii până în anul 1885 când aflăm că avea afaceri cu tâmplărie, cărătășie și accesorii. Johann Rieber a deținut mai multe proprietăți în vechiul tronson al străzii Mântuleasa, Pictor Romano cu str. Plantelor. Johann Rieber moare în anul 1910, fiind născut în 1834 și căsătorit cu Emma Weber Rieber (1832-1920), soții Rieber fiind înmormântați la Cimitirul Evanghelic.
În 1903, Hermann J. Rieber (1870-1940), născut în București, demolează vechea casă a văduvei Ricci și o construiește pe actuala, după planurile arhitectului Ziegfried Kofszynski. Aici funcționa un salon de prezentare pentru trăsuri, clădirea avea un birou la parter, iar la etaj se aflau dormitoarele. Hermann Rieber a avut o familie numeroasă cu patru băieți: inginerul Jean Rieber, Alexandru, Emil și Rudolf.
În 1906, Hermann J. Rieber începe să comercializeze automobile iar în 1909 cumpără și proprietatea vecină, de la adresa Romulus 17. În planul cadastral din 1911 se mai păstra încă locuința foștilor proprietari, deci nu se realizase extinderea cu hala-atelier de mașini, pe care o cunoaștem azi ca sediu al Arhivelor Naționale. Frații Rieber au înființat și alte firme de mașini și unelte agricole, accesorii auto, etc. (Sursa informațiilor: ArhiTur 1/2022 (XVI) “Strada Romulus”, publicație culturală realizată de Asociația și Editura Istoria Artei, cercetare de Oana Marinache, istoric de artă).
În 1937, la vârsta de 67 de ani, Hermann I. Rieber transformă firma în Societatea Anonimă Rieber S.A.R, cedând conducerea fiului său, inginerul Jean Rieber, secondat de frații săi, Alexandru, Emil și Rudolf. Trei ani mai târziu, Hermann s-a stins din viață, la vârsta de 70 de ani.
Monica Croitoru-Tonciu este istoric de artă, specializată în istoria arhitecturii și a artei decorative românești de la finalul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea. Este autoarea monografiei arhitectului Alfred Popper (Ed. Simetria, 2022), coautoare a volumului Un parcurs pe Dealul Mitropoliei și în împrejurimi (Ed. Simetria, 2021) și a co-curatoriat expoziții de artă românească în calitate de muzeograf la Muzeul Colecțiilor de Artă (în cadrul Muzeului Național de Artă al României).
B365: Ce date aveți despre ansamblul de clădiri Hermann J. Rieber?
Monica Croitoru-Tonciu: Ansamblul fostei fabrici de trăsuri Rieber (str. Romulus nr. 17) și a vilei Hermann I. Rieber (str. Romulus nr. 15) este o mărturie prețioasă a epocii sale, la trecerea dintre secolele XIX-XX, când trăsurile încă aveau întâietate în preferințele bucureștenilor.
Prima dintre clădiri datează de la sfârșitul anilor 1890 și a adăpostit fabrica de trăsuri Hermann I. Rieber (1870-1940), mai târziu reprezentant al firmei de automobile Mercedes în România. Afacerea cu trăsurile a fost moștenită de acesta de la tatăl său, Johann Rieber (1834-1910), originar din orașul Eppingen, sudul Germaniei, mutat înspre finalul secolului în București.
Cea de-a doua clădire, cu funcțiune rezidențială, a fost realizată cu mici modificări după planurile din 1903 semnate de arhitectul polonez Ziegfried Kofszynski (1858-1932), care se regăsesc la Arhivele Naționale ale României. Datorită asemănării stilistice dintre cele două imobile legate printr-o traversă suspendată, în stil eclectic cu elemente neogotice, înclinăm să atribuim clădirea fabricii aceluiași arhitect.
Monica Croitoru-Tonciu: În exterior, cele două construcții sunt caracterizate de arcade semicirculare sau în ogivă, ancadramente de ferestre cu cartușe cu blazoane, mici console cu blazoane sau elemente vegetale, trafoare neogotice sau cu crinul regal, acoperișuri cu lucarne și fleșe sau nișe cu sculpturi în consolă privind jucăuș înspre trecătorii străzii. În interior, în vila Rieber întâlnim o scară principală cu parapet traforat din lemn, bolți în ogivă cu penetrații, pictate cu elemente vegetale și pergamente cu mesaje și decorate cu mici blazoane în relief, sau tavane casetate cu pictură imitație de lemn. Toate aceste elemente, pitorești în ansamblul lor, amintesc de decorația conacelor sau a castelelor din nordul și centrul Europei.
De altfel, cele două clădiri Rieber împărtășesc elemente stilistice comune – capiteluri, console, blazoane, și cu alte creații arhitecturale din București, precum cele două imobile Aron Iacob din strada Jean Louis Calderon, nr. 48-50, atribuite lui Kofszynski (la care a participat și Alfred Popper), sau cunoscutul stabiliment Caru’ cu Bere din strada Stavropoleos nr. 5, al arhitectului polonez în colaborare cu Alois Pesch.
Accentul central al logiei cu trafoare neogotice, coloane și parapet cu colonete de pe fațada dinspre stradă a vilei Rieber face trimitere la logiile de pe fațadele principale ale vilelor din strada Calderon.
B365: Ce și cât îi datorează Bucureștiul arhitectului Ziegfried Kofszynski?
Monica Croitoru-Tonciu: Arhitectura românească, în general, și cea bucureșteană, în mod special, îi datorează acestui arhitect o serie de clădiri, cu funcțiune publică sau rezidențială, în stil eclectic cu elemente neogotice, sau în stil național, cu accente diverse, mai ales din anii 1920. „Reușita” sa bucureșteană este, bineînțeles, clădirea stabilimentului Caru’ cu Bere, comandată de frații Mircea, comercianți proveniți din comuna Cața (Brașov), unde arhitectura eclectică, cu elemente neogotice, pune în valoare pictura, stucomarmura, vitraliile, feroneria și mozaicul pavimentului, cele mai multe semnate de personalități din domeniu.
Se cunosc prea puțin astăzi colaborările prolifice ale lui Kofszynski cu arhitecții Alexandru Săvulescu, pentru Palatul Poștelor (astăzi, Muzeul Național de Istorie al României) și Biserica Amzei, cu Alois Pesch și Constantin B. Cretzoiu, pentru clădiri rezidențiale aparținând familiilor arhitect Octave Calleya, Nicu Negri, maior Constantinescu, maior Boteanu etc.
O poveste grozavă despre ce pățeau bucureștenii de rând, dar și negustorii bogați, dacă se afișau în trăsuri de lux în București, ne spune Frederic Dame, în volumul “Bucureștiul în 1906”.
“Boierii din București au avut dintotdeauna cai superbi, cu harnașamente luxoase și cu calești și butci splendide. Toți se întreceau care să aibă cei mai frumoși cai și cele mai somptuoase trăsuri. Vizitii purtau un soi de livrea alcătuită dintr-o dulamă strânsă în talie cu o centură lată din mătase. Pe cap purtau o căciulă înalta de postav negru, cu o insignă de mătase albă, iar iarna purtau căciulă de miel cu insignă de mătase roșie. La centură purtau cuțit cu mâner de argint. Boierii ieșeau toți la plimbare cam pe la aceeași oră.
Caleștile urcau la pas pe Podul Mogoșoaiei și după ce ajungeau la barieră, plecau în galop spre Băneasa sau Herăstrău. Până în 1823, doar boierii aveau dreptul să se plimbe în caleașcă. Comercianții, oricât de bogați ar fi fost, trebuiau să meargă cu trăsuri oarecare, deoarece nu existau birje. Primele birje au început să apară abia în 1828.
În “Istoria fondării Bucureștiului”, lucrare în care, printre multe naivități, există și unele detalii foarte interesante, Papazoglu povestește că, în 1816, doamna țării, soția lui Caragea, văzu trecând pe sub ferestrele sale o caleașcă nou-nouță cu doi cai fercheși din cale-afară. Vizitiul era îmbrăcat și el în straie deosebite, iar în caleașcă stăteau două femei necunoscute, care nu-i păreau a fi dintre doamnele boierimii orașului. Îl chemă pe baș-ciohodar și-i porunci să fugă după caleașcă și s-o aducă la curte. Porunca îi fu numaidecât îndeplinită.
Caleașcă suspectă fu adusă la curte și cele două doamne fură rugate să coboare. Aflară atunci că erau nevestele a doi dintre cei mai bogați blănari din București, Dedu și Chiochina. Doamna țării le ceru să se întoarcă pe jos acasă, “unde aveau treburi de făcut și copii de crescut”. Cât despre caleașcă și cai, acestea fură duse la grajdurile domnești. Domnul țării, Caragea, aflând “ce se petrecuse”, îi chemă pe cei doi blănari, întrebându-i cum cutezau să aibă cai și o caleașcă de mare preț. Blănarii îi explicară că un negustor din Viena, care le datora 5000 de franci și nu puteau să plătească, le trimisese caii aceia și caleașca. Domnitorul porunci să li se plătească 5000 de franci comercianților și păstra pentru el trăsura și caii”. (Frederic Dame, Bucureștiul în 1906, Editura Paralela 45, pg. 287-288).
B365: Monica Croitoru-Tonciu, ce soartă ar merita să aibă ansamblul de arhitectura Hermann J. Rieber?
Monica Croitoru-Tonciu: Clădirile ansamblului Rieber se află în prezent în stare de degradare și necesită lucrări de consolidare și restaurare, care au potențialul de a devoala încă și mai multe detalii de finețe ale arhitecturii de la trecerea dintre secolele XIX-XX. Spațiul interior generos al fabricii, ce servește în prezent drept depozit al statului, merită să fie valorificat și integrat în circuitul cultural al capitalei prin organizarea de evenimente diverse, unele chiar cu specific, de ce nu, automobilistic.
- Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
- Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
- “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
- EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
- Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
- Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
- Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
- EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
- EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
- EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
- “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
- EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
- Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
- Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
- EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
- Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
- Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
- Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
- Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
- EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
- Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
- Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
- Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
- EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
- Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
- VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
- Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
- Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
- Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
- Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
- Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
- Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
- EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
- Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
- Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
- Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
- Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
- “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
- Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
- Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
- Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
- Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
- A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
- Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
- Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
- Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
- Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
- Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
- Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
- O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
- Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
- Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
- Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
- Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
- EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
- Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
- EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
- Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
- Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
- EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
- Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
- EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
- EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
- A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
- PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
- IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
- Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
- Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
- București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
- Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
- Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
- Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
- Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
- Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
- EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
- Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
- Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
- Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
- Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
- În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
- Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
- De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
- În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
- Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
- Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
- Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
- Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
- Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
- Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
- Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
- Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
- Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
- Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
- Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
- Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
- Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
- Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
- Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
- Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
- Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
- Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
- A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
- A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
- Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
- Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
- Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
- A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
- Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
- Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
- Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
- Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
- “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
- Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
- Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
- București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
- Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
- Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
- Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
- Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
- Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
- EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
- Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
- Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
- Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
- Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
- În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
- Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
- De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
- În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
- Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
- Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
- Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
- Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
- Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
- Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
- Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
- Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
- Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care
