FOTO | Bucureștiul fântânilor. Cea mai veche a fost ridicată de Nabab, pe atunci primarul orașului, cea mai nouă a costat 30 de milioane lei

București, cândva orașul miilor de cișmele turcești și al fântânilor monumentale a la Belle Epoque, păstrează azi cele mai puține fântâni vechi, de pot fi numărate pe degetele de la o mână.

Mai mult decât simple surse de apă, fântânile istorice din București au devenit simboluri ale orașului, marcând locuri importante ale vieții urbane și fiind parte integrantă a planificării spațiului public.

Mai jos, descoperă fântânile vechi ale Bucureștiului, dar și două noi, colosal de scumpe, în valoare de 30 de milioane de lei. La vremuri noi, fântâni ca noi.

Fântânile vechi din București, simboluri ale evoluției orașului și ale patrimoniului urban

O echipă de fotografi ai centrului de memorie vizuală „Bucureștiul meu drag”, coordonată de Andrei Bîrsan, a imortalizat fântânile orașului, de la cele construite în perioada interbelică sau comunistă la cele puțin cunoscute, risipite printre blocuri, rămase de la demolarea vechilor cartiere ale orașului, în anii ’80.

Monumentale și mâncate de timp sau arteziene, vechi sau noi, fântânile rămân martori ai evoluției orașului.

Fântâna, sursă de apă a vieții care adună oamenii și spune povestea locului

Bucureștiul meu drag a realizat o colecție vizuală remarcabilă, care pune laolaltă fântâni precum cea din Piața Spaniei, Fântânile din Piața Unirii, Fântâna din strada Dionisie Lupu, Fântâna George Grigorie Cantacuzino din Parcul Carol, Fântâna din Piața 21 decembrie de la Universitate, fântâna dintre blocuri din strada Jean Alexandru Steriadi, fântâna abandonată din IInsula Lacul Morii, fântâna de la capătul lui 14 din Pantelimon, fântâni în Titan, cea de la Teatrul de vară Basilescu, cea de la Sun Plaza, etc.

“Bucureștiul meu drag” văzut prin fântânile sale, exemple de perfecțiune și frumusețe arhitecturală

Asociația Bucureștiul meu drag:

Te invităm să spunem împreună povestea vizuală a orașului nostru, așa cum îl iubim, așa cum îl trăim în fiecare zi, așa cum ni se schimbă sub priviri. Să o spunem pentru noi, pentru copiii noștri, pentru cei care trec grăbiți prin oraș sau pentru cei care vin să-l viziteze pe îndelete. Te invităm să facem împreună un album de familie cu Bucureștiul nostru drag sau pur și simplu să-l descoperi așa cum s-a dezvăluit aparatului de fotografiat în prezent sau de-a lungul timpului.

1870. Nababul ridică, pe cheltuiala lui, o fântână monumentală în Parcul Carol, cea mai frumoasă din Micul Paris, simbol al modernizării orașului

Fântâna Cantacuzino din Parcul Carol este monument istoric și a fost realizată de arhitectul Alexandru Freiwald și sculptorul Carol Storck.

Este singura fântână din Micul Paris rămasă în picioare și rivalizează cu cele monumentale din Paris. Lucrarea de artă poartă inscripția:

În anul 1870 s-a clădit această fântână cu cheltuiala domnului George Grigorie Cantacuzino, primarul Capitalei, în urma votului Consiliului Municipal la comunei București din ședința de la 8 august 1869 prin care s-a decis a purta numele de Fântâna George Grigorie Cantacuzino.

Până la 1863, Bucureștiul avea o singură fântână monumentală, construită în secolul al XVIII-lea de Mitropolitul Filaret al II-lea, amplasată pe dealul Filaret. În timp, monumentul s-a deteriorat, astfel încât deși au existat încercări de a-l salva (între anii 1861-1870) de către Consiliul Municipal, acesta a fost dărâmat în primăvara anului 1863. Municipalitatea a hotărât construirea unei alte fântâni pe dealul Filaret, la fel de monumentală, fapt care se împlinește în anul 1870, în timpul mandatului Prințului George Grigorie Cantacuzino.

În ședința consiliului municipal al Bucureștiului din 8 august 1869, s-a decis ca fântâna să fie amplasată pe locul celei pe care se aflase odinioară cea a Episcopului Filaret

Construită pe blocuri masive de piatră care imită stâncile, fântâna Nababului are aspectul unui paralelipiped în două registre. Fațada este încadrată de basoreliefuri, având stâlpi și piloni de susținere. Fiecare pilon este acoperit cu plăci de ceramică și prezintă steme în relief, care ilustrează imaginile unor cavaleri medievali. Fântâna conține o firidă boltită și, la rândul ei, aceasta conține în partea de jos un vas oval construit din piatră, din care izvorăște apa. (Sursa: Enciclopedia României, Florian Georgescu, Paul Cernovodeanu, Alexandru Cebuc, “Monumente din București”, editura Meridiane, 1966)

1903. Monumentul unui învins în duel. Ziaristul George Emanuel Lahovary a fost străpuns de sabia politicianului Nicolae Filipescu, pentru că a scris urât despre el în gazetă

Fântâna Lahovary, realizată de sculptorul Carol Storck, a fost construită în anul 1903, la comanda prințesei Zoe Suțu, soția politicianului și ziaristului George Emanuel Lahovary (1854-1897), care și-a pierdut viața în urma unui faimos duel în anul 1897. George Emanuel Lahovary a fost directorul ziarului L’independence Roumaine, cenzor al Băncii Naționale și deputat.

Pe soclul monumentului realizat de sculptorul Carol Storck este dăltuită inscripția văduvei îndurerate:

Donațiune făcută de principesa Zoe Soutzu în memoria lui George Emanuel Lahovary.

Descendent al unei vechi familii boierești, George Emanuel Lahovary a scris articole în ziarul L’independence Roumaine în care îl ataca pe politicianul Nicolae Filipescu. Filipescu l-a provocat pe Lahovary la duel, armă aleasă fiind sabia, iar locul “Sala de tir și de gimnastică”. În urma duelului, George Emanuel Lahovary a murit pe loc, străpuns de sabia adversarului.

Monumentul s-a aflat inițial în locul unde cei doi s-au duelat: Sala de Tir și de Gimnastică. Sala a fost transformată în Teatrul Regina Maria, demolat în anul 1986. Statuia a fost demontată și depozitată, iar la sfârșitul anilor ’90 a fost instalată în Piața Națiunilor Unite.

Fântâna memento din Parcul Cișmigiu, “Izvorul Sissi închinat scumpei mele copile Sissi Stefanidi”

Monumentul istoric din Parcul Cișmigiu o reprezintă pe mama unei copile, îndurerată de moartea fiicei ei, care toarnă apă dintr-un ulcior. Statuia a fost ridicată la dorința familiei Stefanidi, după ce fiica acestora, Sissi, a încetat din viață la vârsta de numai 21 de ani. Deși locul de veci al fetei se află în Cimitirul Bellu, delicatul monument ce i-a fost închinat de către familia îndurerată constituie un înduioșător memento ce conferă zonei o aromă din alte vremi, scrie monumente.ro.

Statuia a fost realizată din piatră (calcar) de Bașchioi pe soclu de piatră și este opera sculptorului Ioan C. Dimitriu (1890 – 1964). Dimitriu a studiat artele frumoase la Școala de Belle Arte din București cu maeștrii Dimitrie Paciurea și Frederic Storck. Între 1913 și 1914 a studiat la Academia Julian din Paris. S-a afirmat ca autor de monumente dedicate eroilor din Primul Război Mondial, dar și prin numeroase busturi ale unor personalități ale științei și culturii românești (Sursa: monumente.ro).

Fântâna arteziană în valoare de 30 de milioane de lei din Parcul I.O.R despre care primarul Robert Negoiță spune că “aerează” apa din lac

La pol opus vechilor fântâni se află arteziana primarului Robert Negoiță din Parcul I.O.R. Primarul și-a descris “opera” într-un video publicat pe pagina de facebook, informează Hotnews, 28 mai, 2024.

Suntem în parcul I.O.R, cel mai frumos parc din București, și, da, unde avem și un lac frumos care, câteodată, mai ales vara are ceva probleme, mai ales vara, în sensul în care apa nu este la calitatea care trebuie. Ce trebuie făcut? Trebuie aerată apa pentru că apa, lacul IOR este un lac de strat freatic, un lac stătător. Nu e un râu care să curgă prin el și să împrospăteze apa. Ce avem de făcut? Să o aerăm. La un moment dat aici era o fântână arteziană care arăta cât de cât, dar nici într-un caz la acest nivel. Avem o fântână arteziană care ajută foarte mult la aerarea apei și la calitatea apei. Și, da, începe să arate așa cum trebuie”.

Povestea fântânilor Bucureștiului va continua.