Nivelul actual de poluare din București nu a depășit încă pragul critic dincolo de care degradarea mediului devine iremediabilă.
Această realitate este confirmată direct de prezența activă și intensă a orăcăitului broaștelor de lac din salba hidrografică a Colentinei.
Această concluzie evidențiată în cadrul celor mai recente monitorizări de biodiversitate realizate în zona Valea Saulei, demonstrează că habitatele acvatice urbane încă își păstrează capacitatea de autoreglare ecologică, în ciuda expansiunii betoanelor și a presiunii exercitate în mod continuu de activități antropice.
De multe ori ignorat sau considerat fundal sonor deranjant de unii bucureșteni din noile complexe rezidențiale, „corul” broaștelor de lac reprezintă certificatul de sănătate al întregului ecosistem din nordul și estul Capitalei.
Broaștele de lac, pe numele lor Pelophylax ridibundus, funcționează ca un barometru biologic în timp real.
Dispariția lor bruscă sau diminuarea severă a densității populaționale într-un anumit perimetru reprezintă primul indicator major al unei contaminări masive sau al unei deoxigenări severe a apei, spun cei de la Rețeaua pentru Natură Urbană.

Din punct de vedere practic, importanța acestor amfibieni pentru calitatea vieții bucureștenilor este uriașă.
Comunitățile de broaște țin sub control strict populațiile de insecte hematofage, inclusiv țânțarii, limitând în mod natural riscul răspândirii unor boli vectoriale în zonele urbane dens populate.
Acest control biologic reduce substanțial necesitatea ca autoritățile sau administratorii de spații verzi să aplice tratamente chimice agresive cu pesticide.
Reducerea utilizării de substanțe sintetice protejează suplimentar pânza freatică și împiedică acumularea de compuși toxici în solul parcurilor și al grădinilor publice adiacente cursului de apă.
Ciclul de viață mixt al acestor specii, care depind în egală măsură de calitatea apei pentru reproducere și de integritatea malurilor terestre pentru adăpost, le transformă în primele victime ale urbanizării haotice.
Practic, orice modificare agresivă a malurilor sau poluare chimică distruge ireversibil acest echilibru fragil, declanșând un efect de domino asupra întregii faune locale.
Particularitatea biologică ce le oferă statutul de bioindicatori perfecți privine din fiziologia lor respiratorie.
Pe lângă plămâni, broaștele realizează un schimb gazos extrem de intens direct prin intermediul pielii lor subțiri și puternic vascularizate.
Această membrană permeabilă absoarbe încă cu aceeași ușurință și substanțele nocive, detergenții, reziduurile petroliere sau metalele grele deversate ilegal sau scurse de pe carosabil în lacurile Colentinei.
Astfel, supraviețuirea lor este legată de menținerea apei sub anumite limite de toxicitate.
Mai mult, prezența unei populații stabile de amfibieni pe Valea Saulei susține verigi superioare ale biodiversității bucureștene.
Broaștele constituie baza alimentară pentru specii de păsări cum sunt egretele, dar și pentru mamifere semiacvatice, precum vidrele, a căror reapariție în salba Colentinei a surprins în mod plăcut comunitățile de biologi în ultimii ani.
Te-ar mai putea interesa și: