FOTO | Frasinul din Grădina Botanică, copacul secular care ne spune o prea puțin știută poveste din Cotroceni. „Aici era cândva o pădure de luncă”

Expoziția de fotografie ”Pădurea de luncă” a Grădinii Botanice poate fi vizitată până pe 4 octombrie. Intrarea la expoziție este gratuită, fiind necesar doar biletul de acces în Grădina Botanică. Bucureștenii sunt invitați să ia parte la eveniment și să descopere mai multe despre aceste ecosisteme.

Pădurile de luncă sunt în centrul atenției

Expoziția se desfășoară în perioada 26 septembrie- 4 octombrie, în intervalul orar 10:00- 16:00. Evenimentul are loc în Sala P04 a Clădirii Administrative a Grădinii Botanice „Dimitrie Brandza” a Universității din București (Șoseaua Cotroceni 32, Sector 6).

Proiectul ”Pădurea de luncă” este despre ecosistemele modelate de apă, relief și variațiile de altitudine. Grădina Botanică a prezentat anterior și principalele specii de arbori caracteristice zonelor de luncă din România.

Miercuri, pe 30 septembrie, în cadrul expoziției de fotografie a avut loc și o prelegere, susținută de prof. univ. dr. Paulina Anastasiu. Pădurile de luncă au fost în prim-plan, iar discuția a urmărit prezentarea caracteristicilor definitorii ale acestor ecosisteme.

Cândva, și aici a fost pădure de luncă, martori fiind arborii seculari precum frasinul din imagine, a transmis Grădina Botanică.

Plata exotică care a înflorit pentru dată

În paralel cu proiectul dedicat pădurilor de luncă, Grădina Botanică a anunțat și o premieră în ceea ce privește colecțiile de sere:

A înflorit pentru prima oară o plantă care ne surprinde prin arhitectura sa neobișnuită și prin forma sculpturală: nu e nicio trompetă întoarsă, ci e chiar planta-parașută!

Planta este originară din sudul Africii și este erbacee, cățărătoare, suculentă, foarte apreciată pentru florile sale neobișnuite. Are aproximativ 4-7 cm lungime și se asemănă cu o umbrelă sau o parașută

Sera de Expoziție și Pavilionul Pădurea Tropicală din Sera Veche sunt deschise publicului:

• marți, joi, vineri, între 9:00 – 15:00;
• sâmbătă și duminică, între 9:00 – 13:00.

Proiectul este derulat de Fundația ERM împreună cu Asociația Grădinilor Botanice din România (AGBR) și Grădina Botanică „Dimitrie Brandza” a Universității din București.

Pădurile uitate din Cotroceni

Poveștile vegetației din această zonă se leagă și de istoria Cotroceniului. Una dintre cele mai vechi așezări din București, Cotroceniul este menționat în documente încă din vremea lui Mihai Viteazul.

Până în secolul al XVII-lea, pe locul cartierului de astăzi se întindea o pădure deasă, în care s-ar fi adăpostit hoți și haiduci.

Pe Dealul Cotroceni au fost construite case domnești și o mănăstire, în 1670, iar în zonă avea să apară ulterior și Grădina Botanică. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, vechile construcții au fost înlocuite treptat cu ansamblul Palatului Cotroceni.

Carol I și Regina Maria au locuit inițial în casele domnești timp de aproximativ două decenii. Acest lucru s-a întâmplat înainte ca regele să decidă construirea unui palat. Acesta îi era destinat Prințului Ferdinad, iar lucrările au început în 1880.

Câțiva ani mai târziu, în 1889, Carol I a decis demolarea vechilor case domnești și ridicarea unei reședințe regale moderne.

Te-ar mai putea interesa și:

• Perfect fail: „Atenție! Incident tehnic”. ToillRo a picat oficial, în prima zi cu noul sistem de taxare rutieră, nu funcționează nici e-rovinieta. Avertismentul CNAIR