FOTO | Fata care se dă în leagănul prins de niște nori turcoaz, frații cu baloane, blonda sauvage din parcare și puștiul cu binoclu. Expoziția permanentă „Street Art București”

În peisajul urban al Bucureștiului, graffiti-ul nu este doar o formă de street art, ci și o declarație vizuală de nonconformism. Pe străzile unde albul murdar întâlnește culorile vibrante ale desenelor, se naște o atmosferă aparte. Iar orașul se transformă într-o galerie de artă exterioară care atrage privirile uimite ale celor care le văd pentru prima oară.

De la siluete îndrăznețe la peisaje abstracte, graffiti-ul bucureștean se distinge prin originalitate și curaj. Fiecare lucrare de tip street art este o poveste în sine, o manifestare a libertății de expresie și a creativității nelimitate.

Street art pe care-l poți admira la o plimbare prin Capitală

Bulevardul Dacia este plin de surprize la tot pasul. Iată una dintre cele mai frumoase lucrări graffiti pe lângă care nu ai cum să treci fără să-ți fie furată privirea.

Pe unul dintre zidurile de la intrarea în Școala 192 din Capitală poți admira o lucrare emoționantă. Imaginea o înfățișează pe o fetiță visătoare care se dă în leagăn, în timp ce din cer curg cărți de muzică sau matematică.

În zona Ștefan cel Mare din București, pe strada Luncșoara, ne întâmpină ,,la femme fatale”.

Ce este, de fapt, graffiti?

Graffiti-ul, în forma sa modernă, își are originile în Statele Unite ale Americii ale anilor ’60. Pe atunci, tinerii din Philadelphia începeau să își marcheze teritoriile prin inscripții și desene pe ziduri. În doar câțiva ani, această formă de protest și afirmare a identității personale și culturale a evoluat. Acum, graffiti este o formă de artă recunoscută la nivel internațional. Și, desigur, o comunitate de oameni talentați și pasionați, care își lasă amprentele pe zidurile din întreaga lume.

Controversa în jurul conceptului street art provine din dualitatea sa: pe de o parte, este văzut ca o formă de artă liberă, care aduce culoare și personalitate orașelor, iar pe de altă parte, este perceput ca o vandalizare a proprietății private și a spațiului public.

Această lucrare din București a fost stropită cu vopsea.

În multe locuri, contractul dintre percepții a dus la conflicte între autorități și artiști, între cei care văd în graffiti o valoare culturală și cei care îl consideră o simplă încălcare a legii.

Te-ar putea interesa și:

• Cum a ajuns David Popovici cel mai mare (și) de pe Ștefan cel Mare. Cine sunt artiștii care dau viață și culoare Bucureștiului prin picturi murale spectaculoase