Cișmigiu este cel mai vechi parc din Bucureşti. E în inima orașului şi se află înscris pe lista monumentelor istorice din Capitală. Are o suprafaţă de aproximativ 17 hectare și este mărginit de Bulevardul Regina Elisabeta, Bulevardul Schitu Măgureanu şi strada Ştirbei Vodă. În sud-est se află, știți bine, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”.
Este parcul în care a apărut primul chioşc de ziare din Bucureşti. A fost montat chiar la intrarea principală, acolo unde există şi în prezent, dar cu aspect refăcut, conform Companiei Municipale Parcuri şi Grădini Bucureşti.
Povestea parcului parcului începe acum aproape două sute cincizeci de ani, când Alexandru Ipsilanti, pe-atunci domnitor al Ţării Româneştim, a cerut construirea a două cişmele în oraş. Agerpres amintește că prima cișmea a fost ridicată în locul în care se află astăzi intrarea dinspre strada Ştirbei Vodă. La acea vreme, locul era acoperit de o baltă insalubră, care a fost secată la comanda generalului Pavel Kiseleff.
De la începuturile sale, facem un salt în timp și ajungem, cu ajutorul imaginilor de mai jos, pe aleile și lacul Cișmigiu, așa cum erau în anii 50. 1950.
Pe la 1880 și, după ce Primăria a cumpărat un teren din fosta grădină a familiei Crețulescu și a mărit suprafața parcului cu 15.000 de metri pătrați, aici au fost aduse lebede și pelicani, păsări pe care le întâneai mai la tot pasul.
Rotonda scriitorilor a fost amenajată în 1943, când, pe partea dinspre Schitu Măgureanu, au fost expuse busturile marilor scriitori români: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Ștefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Bălcescu și Vasile Alecsandri.
În Cișmigiul zilelelor noastre sunt platani, pini roşii japonezi, magnolii roz, Ginko Biloba şi chiar molizi roşii. Și mai sunt multe de îndreptat, de reparat, de întremat…
Îți recomandăm să citești și: