FOTO | Cum va arăta Parcul Herăstrău, după reparații. PMB a întrebat 10.000 de bucureșteni, iar primul răspuns de pe tabelă cere toalete

Cel mai mare parc al Capitalei a fost, în sfârșit, notat. Nu de arhitecți, nu de consilieri, ci de aproape 10.000 de bucureșteni. Mai precis – 9.780 de oameni care îl folosesc și care au avut la dispoziție 45 de întrebări ca să spună ce cred. Nota finală: 2,56 din 5. În orice catalog, asta se numește corigență.

Rezultatele consultării publice derulate în mai–iunie 2026 de Primăria Capitalei și Fundația Comunitară București au fost prezentate vineri, odată cu anunțul că regenerarea parcului pornește cu 900.000 de euro bani privați, din care 90.000 se duc imediat în studii și expertize. Cea mai solicitată măsură punctuală este una care nu apare în nicio machetă de arhitectură.

Pe primul loc în topul dorințelor: toaleta

Din tot ce ar fi putut cere bucureștenii pentru parcul-simbol al orașului – statui, fântâni, amfiteatre, lucruri care se taie frumos la panglică – prima cerere sunt toaletele publice permanente, mai multe și mai curate.

Pe doi, iluminatul de noapte. Pe trei, mai mulți copaci și vegetație mai densă. Pe patru, aleile și pavajele refăcute. Apoi calitatea apei din lac și cișmelele care funcționează.Nimeni nu a cerut spectaculos. Toată lumea a avut solicitări de bază.

Singura materie trecută: siguranța

Evaluările pe domenii arată un parc cu un singur capitol promovat. Siguranța strânge doar 13,9% aprecieri negative – singura arie percepută majoritar pozitiv. În rest: infrastructura generală – scor negativ. Infrastructura sportivă, 72,1%. Oferta culturală, tot 72,1%. Mediul natural, 56,2%.

Cu alte cuvinte, în Herăstrău te simți în siguranță în timp ce te împiedici de pavaj. Iar teama cea mai mare, arată raportul, nu e de oameni, ci de aleile sparte, de malurile surpate și de întunericul din parc.

592 de mențiuni despre copaci și un cuvânt scris de 539 de oameni nechestionați

La câmpurile libere, unde omul scrie ce vrea el, nu ce-l întreabă chestionarul, s-au strâns 592 de mențiuni despre vegetație neîngrijită și toaletări greșite, 364 despre fauna care a dispărut din parc, 285 de pledoarii pentru păstrarea caracterului semi-sălbatic și 579 despre războiul zilnic dintre pietoni, bicicliști și trotinetiști.

Și încă o cifră, care spune mai mult decât toate procentajele la un loc: 539 de oameni au scris spontan cuvântul „potențial”. Nimeni nu i-a întrebat. Traducerea e simplă – ar putea fi cel mai frumos parc din București, dacă s-ar investi.

Cine sunt cei 9.780

37,1% au între 35 și 44 de ani, 57,6% sunt femei, 42,7% sunt părinți, 62% vin în parc cel puțin săptămânal. Aproape jumătate fac peste 5 kilometri ca să ajungă acolo. 88,7% vin să se plimbe, 47,2% să socializeze, 42% pentru terase.

Herăstrăul nu e parcul vecinilor. E parcul unui oraș întreg care se urcă în mașină ca să ajungă la el.

Banii: 900.000 de euro care nu trec prin bugetul local

Aici e noutatea administrativă. Fundația Comunitară București a mobilizat deja 900.000 de euro din surse private și alocă imediat 90.000 pentru studii, expertize dendrologice și documentații. Ținta declarată pentru etapele următoare: până la 10 milioane de euro de la companii și donatori individuali.

Motivul e explicat de primarul general Ciprian Ciucu, care spune că, dacă s-ar aștepta desfășurarea procedurilor administrative pentru proiectarea peisagistică și pentru punerea în siguranță a malului, „nu am avea suficientă viteză”.

Fiecare copac va avea fișă, GPS și dosar medical

Primii 90.000 de euro finanțează inventarierea arborilor din Parcul Herăstrău Vechi, zona unde încep intervențiile, printr-o aplicație de tip TreePlotter. Pentru fiecare arbore: localizare GIS, caracteristici dendrometrice, stare de sănătate, recomandări de management. Rezultatul se numește Registru Verde și va fi public.

Adică orice bucureștean va putea verifica online ce s-a întâmplat cu copacul de lângă banca lui. Într-un oraș în care tăierile se explică de obicei după, printr-un comunicat, e o schimbare de regim.