FOTO | Cum salvează Primăria Sectorului 1 planeta, în baza unui acord cu Guvernul: primarul George Tuță vrea să sară șotronul în parcuri, pentru dezvoltare durabilă

Vine un moment în viața unei Capitale când instituțiile ei se ridică la înălțimea provocărilor secolului. Primăria Sectorului 1 a trăit un astfel de moment: a semnat, alături de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, un acord de colaborare menit să aducă „mai aproape de comunitate” principiile Agendei ONU 2030 și ale Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030.

Sună copleșitor, și pe bună dreptate. Vorbim despre 17 obiective globale, despre echilibrul dintre nevoile prezentului și responsabilitatea față de generațiile viitoare, despre, așa cum spune consilierul de stat László Borbély, ”progresul integrat al sistemelor social, economic, politic și cultural”. Bucureșteanul care citește comunicatul de pe telefon își ține respirația, sunt sigură. După atâtea sisteme integrate, urmează, în sfârșit, măsura concretă.

Măsura concretă era șotronul

Da. Pentru ca cele 17 obiective ale Agendei 2030 să prindă viață pe străzile Sectorului 1, primarul George Tuță a anunțat planul de acțiune: ”Vom desena jocuri de tip șotron în parcuri și în zonele de joacă cu grafică specifică, astfel încât copiii să învețe prin joc idei legate de dezvoltarea durabilă.”

Și nu orice șotron. Șotron cu grafică specifică. Pentru că, dacă tot ne apucăm să salvăm planeta cu creta, n-are rost s-o facem ca amatorii. După acest anunț, bucureșteanul ar trebui să-și imagineze copilul sărind din pătrățel în pătrățel, învățând, între o săritură și alta, despre economia circulară și apmprenta de carbon. Probabil va reuși pe jumătate. În cealaltă jumătate ar vedea doar un șotron. Dar ar rămâne încredere că grafica specifică va face restul.

Pentru cei cărora șotronul li se pare prea radical

Acordul nu se oprește însă la creta din parc. Mai prevede și workshopuri interactive de reciclare, economie circulară și reducere a deșeurilor pentru elevi, organizate în cadrul programelor ”Săptămâna Verde” și ”Săptămâna Altfel”. Săptămâni în care, prin definiție, lucrurile se fac altfel decât în toate celelalte săptămâni, când se fac la fel.

Mai sunt, desigur, și ”campanii de informare, activități educative, conferințe, dezbateri și mese rotunde.” Pentru că niciun acord de dezvoltare din România nu e complet fără cel puțin o masă rotundă în care să se discute despre importanța meselor rotunde. Toate aceste evenimente se vor desfășura în Hub-ul pentru Industrii Creative „deGalben” din Piața Amzei nr. 13. „Un spațiu destinat dialogului”. Adică un loc unde oamenii se adună ca să vorbească despre ce vor face. Când vor face. Ceea ce e deja mai mult decât oferă majoritatea acordurilor.

Ce este, totuși, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) există cu adevărat și chiar muncește. Înființat în 2017, funcționează în subordinea prim-ministrului, e finanțat de la bugetul de stat prin Secretariatul General al Guvernului și e coordonat, din 2017 încoace, de László Borbély. Misiunea lui e să coordoneze în România cele 17 obiective ale Agendei 2030: planifică, strânge date, raportează, formează experți. A pregătit, după propriile cifre, circa 2.000 de specialiști în dezvoltare durabilă și a atras vreo 25 de milioane de Euro din fonduri europene în opt ani și jumătate.

Un singur lucru nu face Departamentul DD: nu dă bani primăriilor. Coordonează și raportează. Un acord de colaborare semnat cu el nu e un cec. E o strângere de mână cu poză. Și cu masă rotundă sau pătrată. Sau dreptunghiulară. Așa că, atunci când Primăria Sectorului 1 anunță un „parteneriat” pentru un oraș „mai curat, mai eficient și mai bine pregătit pentru provocările viitorului”, partea concretă care îi revine, deocamdată, rămâne creta. Bugetul, proiectele și termenele sunt detalii care se vor clarifica, probabil, la o masă rotundă. Alta decât cea de azi.

Sistemul

Există o logică elegantă, în folclorul bucureșean, pe care un cetățean mai cinic ar numi-o: „nu am nimic de spus, am intervenit doar ca să mă remarc”. Care înseamnă: nu trebuie să rezolvi problema, trebuie să fii fotografiat lângă promisiunea că o vei discuta. Din perspectiva asta, postarea Primăriei nu e goală deloc. E perfect plină. Conține niște oameni importanți la o masă, niște dosare, niște pahare cu apă și certitudinea că viitorul e pe mâini bune, fiindcă cineva a desenat un șotron.

Iar bucureșteanul ăla mai cinic a ajuns acasă cu acest gând. Pe scara blocului, copilul vecinului sărea într-un șotron vechi, desenat anul trecut cu o cretă fără nicio grafică specifică, fără niciun acord, fără niciun obiectiv din Agenda 2030. Sărea perfect. Nu învăța nimic despre dezvoltare durabilă, doar se distra.

Bucureșteanul l-a privit o clipă, apoi a urcat scările. Era liniștit. Știa că, undeva, sus, la nivel guvernamental și sectorial deopotrivă, oameni serioși semnaseră o hârtie care urma să schimbe tot. Mai multe informații, în fond, erau în link-ul din primul comentariu.

Sursa foto: dreamstime.com