FOTO | Cum arăta Șoseaua Giurgiului, martor al istoriei Bucureștiului, când abia începeau să răsară zgârie-norii anilor ‘60

Vechiul drum care lega Capitala Țării Românești de portul Giurgiu, Șoseaua Giurgiului, și-a schimbat complet înfățișarea în ultimul secol. De la un drum comercial medieval a devenit acum unul dintre cele mai intens circulate bulevarde din București. Este acum o șosea plină de blocuri turn, cu numeroase linii de transport în comun cu care este traversată zilnic de zeci și sute de mii de oameni.

Șoseaua Giurgiului a fost unul dintre principalele puncte strategice ale Bucureștiului

Drumul spre Dunăre avea o importanță majoră în relația cu Imperiul Otoman, întrucât pe aici ieșeau din țară grânele cultivate în Câmpia Română și alte produse agricole destinate exportului.

Șoseaua Giurgiului a început să se transforme timid în Perioada Interbelică. Pe terenurile pe care se făcea agricultură cât vedeai cu ochii au început să apară ușor-ușor mici fabrici și ateliere. Drumul a fost pietruit și lărgit, astfel că începea să semene cu celelalte șosele moderne ale Bucureștiului. Au apărut unități industriale, depozite și ateliere, iar afaceriștii vremurilor au început să profite tot mai mult de poziția strategică a șoselei. Pentru că în zonă ajungeau tot mai mulți muncitori, au început să fie construite locuințe pentru familiile muncitorești. Apoi, zona urma să cunoască perioada de industrializare în masă. Și să devină un cartier în adevăratul sens al cuvântului, nu doar o zonă periferică a orașului.

Construcția clădirilor considerate gigant pe vremea aceea a început în anii ’60, când regimul comunist a început să ridice blocuri în masă și plănuia să construiască într-un timp record marile cartiere muncitorești din București. Șoseaua a fost din nou lărgită și asfaltată și integrate în sistemul de transport public al Capitalei, iar zona și-a schimbat complet peisajul.

Noi schimbări au avut loc după Revoluția din ‘89

După căderea regimului comunist, zona a trecut printr-un proces de transformare economică. Multe dintre vechile fabrici s-au închis sau au fost privatizate, iar spațiile industriale au fost treptat înlocuite de centre comerciale, sedii de firme și spații rezidențiale.

Traficul a crescut semnificativ, iar Șoseaua Giurgiului a devenit una dintre cele mai circulate artere din sudul Bucureștiului. În prezent, aceasta face legătura între centrul orașului și ieșirea spre Giurgiu, fiind parte a unei rute naționale importante.

Acum, șoseaua e un amestec de vechi și nou, industrial și rezidențial, tradițional și modern. Pe lângă emblematicul cimitir Bellu, zona Șoselei Giurgiului este marcată de vechi clădiri industriale care amintesc de perioada comunistă, blocuri construite în etape diferite ale istoriei, care redau evoluția arhitecturii urbane, și spații comerciale moderne apărute în mileniul al III-lea.

Te-ar mai putea interesa și:

• VIDEO | Băluță, mândru, arată „sala de naștere” a tablierului metalic de la Pasajul Apărătorii Patriei. Pe aici va circula linia de tramvai care va conecta Șoseaua Giurgiului de Pipera
• FOTO | „Cât face de la Gară până-n Berceni?” Polițiștii locali de la PMB au luat la bani mărunți taximetriștii din oraș. Amenzi de peste 30.000 de lei + autorizații retrase
• FOTO | Plimbare pe Giurgiului, în anii ‘60, atunci când în București se năștea un nou cartier. După cutremurul din ‘77, aici s-au mutat bucureșteni rămași pe drumuri