FOTO | Cum a ieșit testul antidrog făcut de Robert Negoiță la IML, după ce a ieșit pozitiv la cocaină la provocarea activistului Marian Ceaușescu. „Ca să fie clar!”

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță,  a publicat, cu puțin timp în urmă, rezultatul testului antidrog pe care l-a făcut la IML joi, pe 12 februarie, la câteva ore după ce a acceptat provocarea activistului Marian Ceaușescu de a face un test rapid și-a ieșit pozitiv la cocaină.

• VIDEO | Negoiță, pozitiv la cocaină, după ce a acceptat provocarea „test de drog” a lui Marian Ceaușescu

Negoiță publică buletinul de analiză eliberat de INML, după ce și-a făcut aici testul antidrog, iar buletinul arată că a ieșit negativ la următoarele substanțe:

• morfină
• amfetamină
• metaamfetamine
• MDMA
• barbiturice
• benzodiazepine
• canabiode
• cocaină
• metadonă
• opiacee
• fenciclidină
• antdepresive triciclice

Cum s-a ajuns aici?

Întregul incident a pornit în urma unei interacțiuni tensionate în spațiul public între primarul Robert Negoiță și activistul Marian Ceaușescu.

În timpul unei discuții aprinse, activistul l-a provocat pe edil să demonstreze că nu consumă substanțe interzise și să efectueze un test antidrog rapid, de tipul celor disponibile în farmacii sau utilizate de Poliția Rutieră în controalele de rutină.

Primarul a acceptat provocarea pe loc, însă, spre surprinderea martorilor, rezultatul testului rapid efectuat la fața locului a indicat o reacție pozitivă pentru cocaină.

Robert Negoiță a negat cu vehemență rezultatul testului rapid, punând rezultatul pe seama unei erori tehnice ale aparatului de testare.

Pentru a-și dovedi nevinovăția, primarul Sectorului 3 a mers la câteva ore de la momentul testului rapid antidrog la INML pentru a face analizele de urină.

Care este diferența dintre testele rapide antidrog și analizele de laborator

Cazul lui Robert Negoiță readuce în atenție problema acurateței testelor antidrog rapide.

Specialiștii în medicină legală au subliniat în repetate rânduri că testele de screening (testele rapide) pot oferi rezultate fals-pozitive din cauza reactivității anumitor alimente sau medicamente, precum antibioticele sau antiinflamatoarele.

Buletinul de analiză toxicologică emis de Institutul Național de Medicină Legală reprezintă proba elocventă în astfel de situații.

Te-ar mai putea interesa și:

• FOTO | Lista „vredniciei la plombat”. Lista străzilor pe care municipalitatea anunță că le-a scăpat de gropi. Bonus: unde s-au reparat, în sfârșit, semafoarele