Deși astăzi pare o zonă urbană aglomerată și modernă, Oborul ascunde o istorie lungă și fascinantă. Prima mențiune a locului datează din secolul al XVIII-lea, când aici se organiza Târgul Moșilor, cunoscut și sub numele de Oborul de vite. La acea vreme, bâlciul Obor aduna oameni din toate colțurile orașului și din împrejurimi. Era un loc de întâlnire pentru negustori și curioși, la capătul vechii Căii Moșilor, pe atunci denumită Podul de Afară.
De-a lungul timpului, zona Pieței s-a transformat radical… și nu prea. Așa cum a fost dintotdeauna, un târg grandios, astăzi este una dintre cele mai dinamice zone comerciale din București. Dincolo de atmosfera colorată, Oborul păstrează povești vechi și legende urbane.
Nu e de mirare că cei care cunosc bine zona și istoria acesteia au început să organizeze tururi ghidate pentru turiști străini. Sau pentru „turiști” din alte cartiere ale Bucureștiului. Pentru că nu mai e un secret că, de multe ori, cei care s-au mutat din provincie în Capitală știu mai multe despre București decât cei născuți și crescuți aici. Sau se descurcă mai bine să folosească transportul în comun decât bucureștenii get-beget. Vorba românului, nevoia te-nvață.
Chiar dacă pare că nu e o zonă foarte ofertantă la prima vedere și că în afară de piață nu prea ai ce vedea, vei rămâne surprins câte locuri frumoase poți descoperi în Obor.
Oborul e locul unde cândva se vindeau vaci, oi, găini și alte animale. Oborul de vite, cum i se spunea, era un târg zgomotos, plin de mirosuri și gălăgie. Din punctul ăsta de vedere, Oborul nu s-a schimbat prea mult. De la mirosul de fân și bălegar, am trecut la mirosul de covrigi și mici și alte cărnuri la grătar. Și la gălăgie și diversitatea produselor tradiția pare că se păstrează destul de bine. În Piața Obor încă găsești borcane cu zacuscă, gem sau murături, chit că-i iarnă, chit că-i vară. Vânzătorii vechi încă își pun marfa direct pe asfalt, pe aleile din spate, ca să nu-i gonească Locala. Bucăți de brânză puse pe foaie de ziar sau pui de țară încă se vând în piață și-n 2024.
În piața agroalimentară găsești de toate, de la legume proaspete până la mititei care sfârâie pe grătare. Nostalgicii spun că aici e „supermarketul” anilor ‘60-‘70, doar că fără benzi rulante și muzică de fundal. Atmosfera e plină de viață, iar vocile comercianților care își laudă marfa fac parte din farmecul locului.
Lângă piața de legume și fructe, în locul unde cândva oamenii veneau să-și vândă animalele avem acum Magazinul Obor, un complex comercial de unde poți să cumperi de la șosete la saltele, șuruburi și cam orice ai avea nevoie prin casă. Magazinul Obor mi se pare locul în care găsești absolut orice: hypermarket, feronerie, mercerii, bijuterii din aur, ceasornicării, papetărie, corpuri de iluminat, mobilă, magazine de chilipiruri, asigurări, optică medicală, perdele, pantofi din piele și haine de blană, reparații de telefoane și alte electronice, spălătorie, curățătorie, mai multe croitorii, iar astea-s doar câteva care-mi vin acum în minte.
Farmacii, produse naturiste, case de schimb valutar, amanet, second-handuri și chiar sucursale de bănci. Toate laolaltă, într-un haos generalizat, în care chiar ți-ar prinde bine niște indicații.
Bătrâna Gară de Est a fost odată considerată o mândrie arhitecturală, ridicată în urmă cu un secol, la marginea Bucureștiului. Monumentul, deși încăpățânat de frumos, pare să fie cam ignorat în peisajul urban. Nostalgicii ar vrea însă ca stația să devină o destinație „centrală”, mai ales pentru cei care vor să simtă cum era viața pe vremea când trenurile nu se grăbeau nicăieri. Aici, garniturile vin când și când, dar peronul rămâne mereu un loc unde oamenii se pot opri să-și amintească de vremurile de altădată.
Deși acum nu mai este centrul aglomerației feroviare, Gara Obor încă își păstrează farmecul și îi așteaptă cuminte pe cei care încă mai știu să aprecieze un peron adevărat. Băncile și aerul ușor rânced din anii ’70 îți șoptesc amintiri despre vremuri când călătoria cu trenul era o aventură, iar un drum la mare era planificat cu mult timp înainte.
Peste frumoasa clădire a Gării Obor s-a lăsat patina timpului, însă alături au răsărit terase, păcănele și câteva magazine. Mulți bucureșteni care locuiesc în zonă spun că Autoservirea de lângă Gară e una dintre cele mai bune din oraș. Un loc numai bun de luat prânzul după o ședință foto reușită în stil vintage. Mare atenție, însă, la trenuri, întrucât gara este complet funcțională.
Dacă o clădire ar putea vorbi, probabil Moara lui Assan ar avea o voce ușor răgușită din cauza aburilor fierbinți care au alimentat-o timp de decenii. Din păcate, prima moară cu aburi de la noi din țară este acum o ruină. Una spectaculoasă, ideală pentru amatorii de fotografii.
De-a lungul anilor, au existat promisiuni și proiecte ambițioase de restaurare, dar toate au rămas la stadiul de planuri. Deci, dacă îți dorești o experiență industrial-gotică, poți să arunci o privire, dar ai grijă unde calci – istoria te poate prinde la picioare. Și dacă ești alergic la ambrozie, mai bine amâni vizita pentru când îi trece perioada.
O scurtă oprire la Biserica Sfântul Dumitru îți poate aduce un pic de liniște. În zilele de duminică, biserica e plină ochi de enoriași, la fel cum era acum un secol, doar că acum predicile sunt urmate de claxoane din trafic. Slujbele rămân un pilon de stabilitate într-un cartier în continuă schimbare, iar biserica o oază de liniște într-o mare de betoane.
După ce ai văzut toate transformările zonei, e liniștitor să știi că cel puțin Dumnezeu a rămas același aici, în inima cartierului Obor. Și dacă te gândești să faci un selfie în fața bisericii, nu uita să pui un filtru divin.
Biserica Sfântul Dumitru este una de renume și a fost construită la începutul secolului al XIX-lea. Dacă vrei să faci fotografii în care să surprinzi frumusețea detaliilor, ai grijă să nu-i deranjezi pe credincioșii care se roagă. Rareori găsești gol lăcașul de cult.
Tot în zona Obor, la o aruncătură de băț de piață, cândva tronau Aversa și Mecanică Fină. Cunoscute pentru producția de pompe și pentru tot ce ține instrumente de precizie, fabricile au fost cândva motoarele economiei locale. Clădirile sunt dezafectate, iar peisajul este dezolant, însă perfect pentru câteva fotografii extraordinare.
Dacă te bate gândul să faci o ședință foto, va trebui să te grăbești. În curând, clădirile rămase în paragină vor dispărea, iar în locul lor se va ridica un mare complex rezidențial, despre care am scris deja. Micul Manhattan al Oborului promite să devină unul dintre cele mai mari cartiere de blocuri din oraș, cu centru comercial și hub de IT, unde zilnic se vor perinda mii de oameni. Viitorul sună mai degrabă a aglomerație și haos, la fel cum era pe vremea când Oborul era plin de vite și nimeni nu știe pe unde să o ia.
Și pentru că se spune că cei din urmă vor fi cei dintâi, am lăsat micii, băutura și distracția la finalul plimbării prin Obor. Una dintre cele mai mari atracții din zonă sunt mititeii cu muștar, chifle proaspete și bere. Iar eu promit să revin cu o listă a celor mai tari locuri unde se mănâncă mici buni în Obor.