Gara Basarab a fost construită în 1959, ani din care este și această imagine păstrată în arhiva istorică a Agerpres.
A fost construită la doi pași de Gara de Nord, cea mai mare gară din București, și era legată de aceasta printr-un pod. De fapt, o pasarelă metalică peste liniile de cale ferată, care a fost demolată pentru ca în locul ei să se construiască actualul Pasaj Basarab.
La doi pași de Gara de Nord, Basarab este, alături de Gara Progresul (care a luat locul vechii Gări Filaret) și Gara Titan, printre gările din București construite după 1950.
Atunci când a fost construită, Gara Basarab a reprezentat prima extindere importantă postbelică a infrastructurii feroviare a Bucureștiului.
De altfel, ideea unei noi gări lângă Gara de Nord era, totuși mai veche. Se născuse pe la mijlocul anilor ’30 și, pe-atunci, un asemenea proiect avea drept scop primirea festivă a tuturor membrilor Casei Regale din România și a tuturor oaspeților importanți ai Bucureștiului, cum ar fi șefii de state.
Gara Basarab este folosită în zilele noastre exclusiv pentru trenuri de scurtă distanţă. Are legătură cu reţeaua de metrou, prin staţia Basarab.
În perioada pe care o ilustrează aceste imagini, Bucureștiul era deservit zilnic de 102 perechi de trenuri de călători. 70 ajungeau și plecau din Gara de Nord și 14 în Gara Basarab, scrie istoricul Constantin C. Giurescu, în ampla sa lucrare „Istoria Bucureştilor”.
Gara Basarab face legătura cu orașe apropiate de București (Alexandria, Craiova, Pitești, Ploiești, Târgoviște, Titu) prin intermediul mai multor trenuri cu rang inferior de tip regio/personal.