În Cimitirul Bellu din Sectorul 4, o placă funerară de o valoare istorică deosebită a fost recuperată și remontată recent pe mormântul său original, marcând începutul unei acțiuni de redescoperire a patrimoniului.
Aceasată descoperire nu reprezintă doar un succes administrativ, ci o daevărată victorie împotriva degradării și a uitării care amenință unele dintre cele mai prețioase monumente ale celui mai cunoscut cimitir-muzeu din București și din România.
Timp de ani de zile, mormântul a rămas ascuns privirilor, înghițit de o vegetație care a transformat piatra sculptată într-un perete verde de iederă.
Ceea ce mulți dintre bucureștenii care vizitau cimitirul considerau a fi doar un colț abandonat de natură s-a dovedit a fi, în cele din urmă, un ansamblu funerar complex.
„Comoara” a început să iasă la iveală odată cu recuperarea unei plăci funerare dispărute, care a fost identificată și readusă la locul ei de drept.

Cei de la Cimitirul Bellu – Muzeul în aer liber au reușit să folosească toate piesele originale găsite la fața locului pentru a întregi baza monumentului.
Această primă fază a lucrărilor a readus la lumină detalii sculpturale fine și minuțios lucrate, inclusiv un medalion central care, până nu demult, era complet acoperit de straturile de praf și de plantele agățătoare.
Această acțiune de restaurare nu se limitează doar la simpla curățare, ci la o redescoperire istorică.
Specialiștii care au lucrat la acest sit susțin că, sub stratul masiv de iederă care încă îmbracă partea superioară a monumentului, se află ascuns un obelisc.
Acest element vertical, simbol al nemuririi în arhitectura funerară, a fost complet ascuns și privat de privirile bucureștenilor și a vizitatorilor de trecerea timpului.
Odată cu primele intervenții la baza monumentului, a fost scoasă la lumină și numele care fusese dat uitării timp de zeci de ani: Andrei Gheorghiade (1942 – 1973) a fost un un domn cu însemnate terenuri în zona Râmnicului Sărat.
În zilele ce urmează, reprezntanții cimitirului și specialiștii vor începe cea de-a doua fază a acestui mini-proiect, anume curățarea integrală a structurii, etapă în care monumentul va fi „scos la lumină” în adevăratul sens al cuvântului.
Redescoperirea unor astfel de comori în Cimitirul Bellu reconfirmă statutul acestuia de spațiu viu, unde istoria nu este încremenită, ci așteaptă să fie scoasă la suprafață prin eforturi de conservare.
Te-ar mai putea interesa și: