FOTO | Cavalerii Apocalipsei năvălesc în Colentina de câte ori bate vântul, călare pe imenși nori de praf. „Vin de pe șantier și intră în balcoane, în. case, în plămâni!”

20 iul. 2026
918 afișări
FOTO | Cavalerii Apocalipsei năvălesc în Colentina de câte ori bate vântul, călare pe imenși nori de praf.
FOTO | Cavalerii Apocalipsei năvălesc în Colentina de câte ori bate vântul, călare pe imenși nori de praf. "Vin de pe șantier și intră în balcoane, în. case, în plămâni!" | Sursa foto: Ești din Sectorul 2/Facebook

De câte ori bate vântul în București – și nici nu trebuie să bată prea tare – bucureștenii din Colentina, mai precis cei care locuiesc în preajma șantierului de pe strada Gherghiței, trăiesc descin derea unor Cavaleri ai Apocalipsei, care vin la ei în cartier călare pe nori imenși de praf.

Peisajul care se naște la fiecare vânt are un aer distopic, cu praf care înghite blocuri în construcție, macarale, cer și zare.

Disperată, o bucureșteancă publică imagini cu un astfel de moment vântos și cere autorităților să intervină de urgență pe șantierul de unde norii de praf se ridică și pornesc constant către toată vecinătatea.

„Nu e ceață, nu e fum, e un nor uriaș de praf ridicat de pe șantier”

Femeia descrie acest coșmar de mediu și fac e apel la rezolvarea problemei în comunitatea Ești din Sectorul 2.

Așa arată cartierul nostru atunci când bate vântul! Nu este ceață și nici fum, ci un nor uriaș de praf ridicat de pe șantier, care ajunge în casele noastre, pe balcoane și în aerul pe care îl respirăm. Cerem Primăriei Sectorului 2, Gărzii Naționale de Mediu și Agenției pentru Protecția Mediului să intervină de urgență și să verifice dacă pe acest șantier (de pe strada Gherghitei) sunt respectate măsurile obligatorii pentru limitarea emisiilor de praf. Este inacceptabil ca mii de locuitori să fie expuși zilnic acestei poluări.

 

FOTO | Cavalerii Apocalipsei năvălesc în Colentina de câte ori bate vântul, călare pe imenși nori de praf.
Sursa foto: Ești din Sectorul 2/Facebook
FOTO | Cavalerii Apocalipsei năvălesc în Colentina de câte ori bate vântul, călare pe imenși nori de praf.
Sursa foto: Ești din Sectorul 2/Facebook

Bucureșteanca le cere autorităților măsuri imediate;

Vrem măsuri imediate! Umezirea permanentă a șantierului, acoperirea materialelor pulverulente și respectarea legislației privind protecția mediului nu sunt opționale, ci obligatorii.

Praful de pe sutele de șantiere, una dintre marile surse de poluare din București

Știți înregistrările video care se viralizează periodic, care ne arată cum, prin Japonia, mergi pe stradă doar în șosete albe și, la finalul unui drum de 10 minute, nu te-ai murdărit pe tălpi?

Pentru noi, bucureștenii, care ne îngropăm în praful adunat în case dacă nu-l ștergem la două zile, imaginile acelea vin direct din secțiunea „Science Fiction” a vieții urbane.

Poluarea cu praf de pe șantiere este o problemă majoră, sistemică și una dintre principalele cauze pentru care Bucureștiul depășește constant limitele  la particule fine.

O fi traficul rutier pe primul loc la poluare, dar șantierele vin puternic din urmă ca factor agregator, care adică ridică și mențin praful în aer, pe suprafețe mari.

Șantierele generează masiv particule mai mari, praf vizibil care se depune pe mașini și ferestre și particule microscopice din tăieri de beton, ciment și șlefuiri.

Ce reguli nu respectă mulți constructori

Garda de Mediu dă purcoaie de amenzi, unele de sute de mii, altele chiar milioane de lei anual, dar pentru mulți dezvoltatori imobiliari amenda este doar un „cost operațional”.  Ies mai ieftin dacă plătesc amenzi decât dacă implementează măsurile legale de protecție.

Cele mai frecvente abateri constatate la controalele de pe șantiere ale inspectorilor de mediu sunt:

  • Lipsește stropirea/umectarea. Pământul excavat și grămezile de moloz sunt lăsate uscate, iar vântul împrăștie praful pe kilometri întregi.
  • Nu se spală roțile utilajelor: camioanele, basculantele, betonierele ies din noroiul sau pământul de pe șantier direct pe străzi sau chiar pe marik bulevarde.Noroiul cade de pe roți, se usucă pe carosabil, apoi e măcinat de traficul intens și astfel devine un praf fin pe care îl respirăm.
  • Lipsa plaselor de protecție. Schelele blocurilor în construcție sau reabilitare nu au plase antipraf sau folosesc unele rupte.
  • Eroziunea eoliană: Șantierele abandonate sau lăsate neasfaltate/neînierbate pe durate lungi devin surse permanente de praf la orice rafală de vânt.

Poate vrei să citești și:

Cookies