FOTO | Bunici de-ai noștri și alți bucureșteni, la plajă în Parcul Bordei, într-o zi cu mult soare din anul ’53. Ștrandul din Floreasca, în 5 imagini care-ți fac dor de scaldă

04 apr. 2024
3665 afișări
FOTO | Bunici de-ai noștri și alți bucureșteni, la plajă în Parcul Bordei, într-o zi cu mult soare din anul '53. Ștrandul  din Floreasca, în 5 imagini care-ți fac dor de scaldă
FOTO | Bunici de-ai noștri și alți bucureșteni, la plajă în Parcul Bordei, într-o zi cu mult soare din anul '53. Ștrandul din Floreasca, în 5 imagini care-ți fac dor de scaldă | Susa foto: Arhiva istorică Agerpres

Toată lumea îl știa de Ștrandul Bordei, dar în actele lui era „Ștrandul Tineretului din Parcul Bordei”.

Parcul Bordei a fost amenajat pe malul lacului Floreasca în 1936, imediat în aval de ecluza de legătură cu Lacul Herăstrău.

Iar aici a existat cândva și-un ștrand. Era un loc mult căutat și iubit de bucureșteni, care veneau să facă plajă direct pe iarbă sau pe pontoane și să se scalde, practic, în lac, în zonele speciale.

La scăldat în Parcul Bordei, în vara lui ’53

Când aerul era grozav de fierbinte în oraș, bucureștenii scăpau de dogoare la ștranduri, care au fost destul de multe într-o vreme. Câteva dintre poveștile lor sunt mai jos.

Imaginile păstrate în arhiva istorică Agerpres ne arată o zi plină la ștrand în Bordei. Zeci de oameni relaxați la plajă, într-un parc plin de viață.

FOTO | Bunici de-ai noștri și alți bucureșteni, la plajă în Parcul Bordei, într-o zi cu mult soare din anul '53. Ștrandul Tineretului, în 5 imagini care-ți fac dor de scaldăȘtrandul Tineretului din Parcul Bordei, 1953 | Sursa foto: Arhiva istorică Agerpres

FOTO | Bunici de-ai noștri și alți bucureșteni, la plajă în Parcul Bordei, într-o zi cu mult soare din anul '53. Ștrandul din Floreasca, în 5 imagini care-ți fac dor de scaldă
Sursa foto: Arhiva istorică Agerpres
FOTO | Bunici de-ai noștri și alți bucureșteni, la plajă în Parcul Bordei, într-o zi cu mult soare din anul '53. Ștrandul Tineretului, în 5 imagini care-ți fac dor de scaldă
Sursa foto: Arhiva istorică Agerpres
ștrand parcul Bordei
Sursa foto: Arhiva istorică Agerpres

Strania și trista poveste a Parcului Bordei

Terenul de pe malul Lacului Floreasca unde a fost Parcul Bordei a fost cumpărat de Primăria Capitalei, de la Marmorosch-Blank, în anul 1933, „în scop de utilitate publică”. Așa arată un document pus la dispoziție presei, în anul 2007, de primarul de atunci al Capitalei, Adriean Videanu, ca argument în teribila bătălie  pentru bucata din parcul Bordei retrocedată de Traian Băsescu (când era primar) lui Costică Costanda.

Documentul din ’33, citat de Adevărul, spunea așa:

Subscrisa Banca Marmorosch-Blank (…) vând Primăriei Municipiului Bucureşti în scop de utilitate publică şi anume pentru asanarea lacului Bordei, o porţiune din terenul numit , situat în judeţul Ilfov, comuna Herăstrău.

Documentul a apărut atunci în spațiul public când a reizbucnit scandalul pe tema retrocedării a 3,3 hectare din Parcul Bordei.

Dar scandalul are origini și mai vechi, cu peste 20 de ani în urmă, când omul de afaceri Costică Costanda a cumpărat dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren aflat sub Satul Francez.  În anul În 2001, amintește Hotnews, Costanda a câștigat în instanță dreptul de proprietate asupra terenului. Traian Băsescu, la vremea respectivă primar general al Capitalei, a hotărât să păstreze Satul și i-a oferit lui Constanda, la schimb, în baza Legii 10/2001, 3,3 hectare în Parcul Bordei.

Planul imobiliar al lui Costanda în Parcul Bordei

Constanda a vrut să construiască pe terenul din Bordei clădiri de locuințe, dar municipalitatea s-a opus, fiindcă era spațiu verde. Costanda a dat municipalitatea în judecată, iar judecătorii i-au dat dreptate și au obligat Consiliul General al Municipiului București să-i aprobe construcția de blocuri de 5 etaje în Parcul Bordei și să-i plătească despăgubiri de 18 milioane de euro, plus penalități de vreo 12 milioane de euro.

Municipalitatea a venit atunci cu altă variantă: în 2008, primarul Videanu i-a propus lui Constanda să renunță la terenul din Bordei și la banii din despăgubirile și penalitățile pe care PMB trebuia să le plătească și să primească, în schimb, o suprafață identică în Satul Francez. Zis, fcut contract și semnat. Toată lumea de acord. Doar că, prin același contract – care ar fi păstrat Bordeiul parc – Consiliul General al Municipiului București (CGMB) se obligă să-i aprobe lui Constanda, în Satul Francez, un Plan Urbanistic Zonal care îi permitea să construiască blocuri de 5 etaje.

Cu înțelegea făcută și contractul semnat, Constanda  a mers mai departe și a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a terenului din Satul Francez cu Raptis Kavouras. În acest contract , se menționa că PUZ-ul trebuie aprobat până pe 30.06.2010, altfel toate înțelegerile pică legal. 

Dar PUZ-ul nu a fost aprobat la timp, ci abia în decembrie 2010, Costanta a dat iar Primăria Capitalei în judecată, iar aproape un deceniu mai târziu – în iunie 2019 – Curtea Supremă (ÎCCJ) e venit cu un verdict definitiv și în favoarea omului de afaceri 

Își recomandăm să citești și:

Cookies