FOTO | București – de la cozile disperate la pâine din anii ‘80 la cele hipsterești la înghețată artizanală de-acum. “Trecut-au anii”, din nou pe gardul Palatului Suțu

Până în ziua de 15 octombrie, pe gardul Palatului Suțu din București poate fi văzută expoziția de fotografie documentară “Trecut-au anii 2025”, spre aducere aminte pentru cei care au supraviețuit Epocii de Aur și pentru cei tineri, născuți în libertate.

Evenimentul, organizat de Asociația „Bucureștiul meu drag” și Muzeul Municipiului București, este dedicat Zilelor Bucureștiului și continuă tradiția expozițiilor fotografice „then and now”, organizate la început de toamnă.

Mai jos, interviu cu Andrei Bîrsan, fotograf și fondator al Asociației “Bucureștiul meu drag”.

Then and now – imagini surprinse în Bucureștiul anilor ’80, refăcute în aceleași locuri, ne arată uriașa transformare a orașului

Vedem astfel imagini-document, multe din ele realizate de arhitectul și fotograful Andrei Pandele în anii ’80, cu cozi la alimente, autobuze “cu rachetă”, tramvaie arhipline cu oameni agățați de bare, edificii comuniste mamut în construcție, căruțe și cai, cozi la lapte, milițieni, aprozare, sărăcie și foame, un oraș pătruns de comunism până în ultima sa fibră.

Începând cu anii ’70, Andrei Pandele, arhitect și fotograf, a surprins schimbările care au lovit Bucureștiul, sistematizarea orașului după model nord corean, demolările și, mai ales, viața de zi cu zi a bucureștenilor.

La pol opus, fotografiile Bucureștiului de azi ne arată un oraș vibrant, cu numeroase restaurante și cafenele, cu o rețea de transport modernă și bine dezvoltată, cu o mare concentrare de instituții financiare, comerciale, etc.

În contrast cu imaginile din anii ’80, cei plini de lipsuri, frig și suspiciuni, Bucureștiul pare a fi un alt oraș. Un grup de tineri fotografi a refăcut imaginile gri din socialism

Alături de cadrele lui Andrei Pandele, expoziția reunește contribuțiile fotografilor: Alexandru Iordan, Andrei Bîrsan, Andrei Pîslaru, Andreia Bîrsan, Antonio Gherdan, Camelia Stan, Constanța Boroneanț, Cora Bundur, Cristian Ivan, Cristian Malide, Dan Șendroiu, Daniel Mihai, Dragoș Oproiu, Eli Driu, Florian Marin, Gabriel Cristea, Gabriela Mihailă, Gelu Colțău, Ilie Georgian, Ioan Herișanu, Ioana Banică, Ionuț Petianu, Luciana Gingărașu, Mădălina Macovei, Mihaela Bîrsan, Mihai Petre, Paulina Șelaru, Radu Iacob, Răzvan Pașol, Sabin Prodan, Sorin Panait și Stelian Culerda.

“Trecut-au anii”, remember împotriva ascensiunii nostalgiei pentru Epoca de Aur. Paradoxal, aproape jumătate din români cred că se trăia mai bine pe vremea lui Ceaușescu

Un sondaj realizat de INSCOP Research în iulie 2025, la comanda InstItutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, investighează percepția românilor asupra comunismului și factorii care alimentează nostalgia pentru perioada de dinainte de 1989.

Sursele de informare sunt: școala (7%) și ceea ce au aflat de la părinți, bunici sau rude, cărțile sau filmele documentare despre perioadă (5,4%), internetul (3%), televiziunile și ziarele (2,8%) și rețelele sociale (0,4%).

În ceea ce privește nivelul de trăi înainte de 1989, 48,4% din respondenți consideră că acesta era superior celui de azi, 34, 7% apreciază că era inferior, iar 13, 2% afirmă că nu există diferențe semnificative.

Respondenții ignoră realitatea cruntă a anilor ˙80 când a fost introdusă alimentația rațională, restricționarea și cartelarea alimentelor de bază. Frica, frigul și foamea au marcat anii de sfârșit ai regimului Ceaușescu.

La întrebarea dacă în România există partide care au mesaje pro comunism, 57,8% au răspuns afirmativ.

Vezi și:

• FOTO | Bucureștiul din “Epoca de Aur”, în imagini incredibile: distrugeri ca-n război, autobuze „cu rachete” și milițieni cu câini prin parcuri | INTERVIU

Trecut-au anii, dar degeaba pentru mulți: 66,2% din români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun, în timp ce doar 24,1% îl văd ca pe un conducător rău

B365: Andre Bîrsan, cei tineri, care văd “Trecut-au anii. 2025” pe gardul Muzeului Suțu, înțeleg cum se trăia în Bucureștiul Epocii de Aur? Conform ultimului sondaj, 56% din cei tineri îl apreciază pe Nicolae Ceaușescu.

Andrei Bîrsan:  Ar trebui să vadă expoziția, dar nu-mi dau seama dacă reușim să-i facă să înțeleagă. România, Bucureștiul n-au fost niciodată atât de bine ca azi, din toate punctele de vedere: social, economic, cultural.

Tinerii nu-și dau seama cum se trăia în comunism. Pentru ei este o lume trecută, poate au părinți sau bunici nostalgici de la care au preluat ideea “ce bine era pe vremea lui Ceaușescu”.

Nu era deloc bine. Fiecare zi, viața întreagă era o luptă.

B365: Am văzut imagini cu Bucureștiul recent realizate iarna. Puțini își mai amintesc de iernile de altădată din București.

Andrei Bîrsan: Anul trecut am avut noroc, a fost o ninsoare scurtă, scurtă în București și am făcut fotografii cu zăpadă, ceea ce este ceva tot mai rar.

Zăpada din anii 1984-1985 era imensă, o vedem în fotografiile domnului Andrei Pandele. Toată circulația a fost oprită până în primăvara, se făceau economii la căldură și benzină, orașul era înghețat.

În 2025, 56% din tinerii cu vârste între 18 și 21 de ani, regretă ceva ce nu au trăit

Andrei Bîrsan: Vedem în imagini anii ’80 așa cum i-am trăit mulți din noi. Nu au fost ani frumoși, noi i-am făcut frumoși pentru că eram tineri. Frig, oameni triști, haine gri, alimentație rațională, pâine care se dădea pe cartelă, ulei care mirosea urât. La Alimentara aveau niște butoaie mari cu ulei, în care băgau o pompă de mână și primeam ulei în niște sticle verzui.

Mai jos, coadă la pâine și coadă la înghețată,

B365: Ce fotografii reprezentative ați ales pentru contrast?

Andrei Bîrsan: De la tramvaie arhipline cu oameni care atârnau pe scară, zăpada și frigul anilor ’80, la cozile imense, o Dacie care cară un sicriu, etc.

Sunt multe fotografii frumoase, domnul Andrei Pandele are fotografii deosebite. Cred că este singurul fotograf care a făcut atât de multe fotografii care exprimă anii ’80 în București.

“Important este că în această expoziție am reușit să refacem atmosfera. Nu vezi doar blocuri și tramvaie, ci recompunem starea de atunci versus cea de acum”

Andrei Bîrsan: Atmosfera mi se pare mult mai importantă decât locul în care a fost făcută fotografia. Coada la butelii sau la mâncare s-a transformat în coadă la înghețată.

Dacă în anii ’80 coada era simbolul luptei pentru supraviețuire, în 2025 vorbim despre un moft. Prin imagini, necesitatea și supraviețuirea de atunci sunt raportate la libertatea din zilele noastre și la bucuria de a trăi.