FOTO | „Blocul Tineretului”, clădirea din Amzei pe lângă care trecem toată ziua (bună ziua) și habar n-avem care i-a fost rostul revoluționar pentru București

Procesul de transformare urbană înițiat în anul 1959 prin construcția noilor blocuri de apartamente din strada Piața Amzei a modificat ireversibil identitatea vizuală și întreaga dinamică economică a acestui cartier bucureștean.

La finalul anilor 1950 și începutul anilor 1960 zona centrală a Bucureștiului a cunoscut o reconfigurare majoră, marcată de apariția a două imobile de apartamente înalte, vizavi de fosta Primărie a Sectorului 1 Galben.

O nouă identitate vizuală a Bucureștiului

Șantierul deschis în anul 1959 pentru construirea blocului principal de pe strada Piața Amzei a impus standarde urbanistice riguroase și inedite pentru acea vreme.

Având în vedere regimul considerabil de înălțime al noii structuri, formată din parter și opt etaje, proiectanții au luat decizia de a retrage clădirea cu zece metri de la aliniamentul străzii.

Această măsură a fost esențială pentru a atenua impactul vizual și pentru a nu crea un contrast brutal cu imobilele învecinete, care păstrau o scară mult mai redusă.

Tot în scopul unei integrări armonioase, blocul inițial a fost flancat la dreapta și la stânga de două corpuri adiacente mai joase, desfășurat pe doar patru etaje.

Un experiment locativ destinat tinerilor căsătoriți

Din punct de vedere social și demografic, noul complex rezidențial a fost conceput ca un spațiu dedicat cu prioritate tinerilor căsătoriți.

Planurile ambițioase ale proiectanților prevedeau cararea unui număr total de 1086 de persoane, o densitate remarcabilă pentru acea zonă a Bucureștiului.

Majoritatea unităților locative, mai precis 230 de apartamente, au fost proiectate conform unui format specifii epocii, având „o cameră și jumătate”, baie și chicinetă, spun cei de la Arcen.

Aceste spații de dimensiuni reduse erau considerate de regimul comunist ca fiind optime pentru adăpostirea unor familii compuse din trei persoane.

Structura internă a imobilului oferea și alte tipuri de compartimentare, adaptate nevoilor estimate ale populației bucureștene.

Astfel, au fost făcute 64 de apartamente cu două camere, bucătărie și baie, destinate familiilor de patru persoane, precum și 82 de garsoniere sau locuințe cu o singură cameră, destinate unui număr de unu sau doi locuitori.

Metamorfoza vieții cotidiene

Dincolo de funcția strict rezidențială, clădirea a fost înzestrată cu o serie de facilități moderne integrate, precum:

• spații comerciale la parter,
• o centrală termică proprie la subsol,
• hidrofor,
• un crematoriu pentru deșeuri,
• o spălătorie mecanizată amplasată la ultimul etaj.

De asemenea, o terasă generoasă, accesibilă tuturor locatarilor, încununa clădirea.

Instalarea noului nucleu de populație, format cu precădere din familii tinere, a atras după sine o transformare rapidă a infrastructurii socio-educaționale și comerciale din cartierul Amzei.

Nevoile noilor locatari au determinat deschiderea unor grădinițe, o școală nouă și filiale ale bibliotecilor metropolitane.

În plan comercial, vechile prăvălii care funcționau la parterul imobilului Art Deco din piață au fost înlocuite de magazine de stat specializate.

Te-ar mai putea interesa și:

• VIDEO | Negoiță anunță că reîncep spectacolele de lumini la controversatele fântâni disco de pe Lacul IOR. Care este programul, de duminică și până la toamnă
• VIDEO | Se modernizează Termo Magistrala II Vest. PMB promite mai puține probleme cu apa caldă și căldura în Militari, Crângași și Drumul Taberei. Să vedem de când
• Panini senzaționali în focaccia coaptă zilnic, la 25 de lei, pentru că se poate. MA LA VITA dă gust Bucureștiului