FOTO | „Bălanul” lui Malaxa, trenul care, acum vreo 90 de ani, pleca din București spre mare cu viteză peste ce pățim acum. Plus că avea aer condiționat!

Cum sună un tren aerodinamic, cu viteză maximă de 110 km/h, fabricat în București, care ajunge de la Gara de Nord la Constanța în 2 ore și 40 de minute și care are aer condiționat? Pentru condițiile din trenurile de astăzi, sună chiar foarte bine. Astea erau condițiile oferite într-un tren din anul 1937, respectiv Malaxa 1001, construit în Capitală și desenat de arhitectul Horia Creangă. Adică acum aproape 90 de ani. În următoarele rânduri vă vom povesti mai multe despre „Bălan”, așa cum era poreclit automotorul.

Trenurile din România nu au fost dintotdeauna lente, răpănoase, cu șine defecte și parcă uitate de autorități. Cândva rețeaua feroviară din țară era printre cele mai performante de pe continent, ținând cont mai ales de situația precară socio-politică de la nivel național. Țara și-a câștigat independența abia în 1878, însă prima cale ferată a fost inaugurată în 1869, în timp ce state imperiale precum Anglia sau Franța au fost inaugurate primele căi ferate în 1825, respectiv 1827.

Cum arăta trenul-navă spațială din București de acum aproape 90 de ani

Pe lângă că aveau performanțe onorabile, trenurile și rețeaua feroviară din România se aflau într-o continuă expansiune și îmbunătățire, astfel că la 67 de ani de la inaugurare, în 1936, în București se produce la uzina Malaxa primul tren cu profil aerodinamic din România – automotorul Malaxa 1001 „Bălan”. Astfel, dintr-o țară puternic lovită de Primul Război Mondial și de Criza Mondială din 1929, apare un tren extrem de modern cu performanțe impresionante, comparabile cu cele ale trenurilor din Olanda, Germania sau Franța.

În imaginea de sus se poate vedea automotorul Malaxa 1001 expus la Belgrad, în anul în care a fost și pus în funcțiune. A se observa harta României Mari sprijinită de capul trenului.

Diferența dintre un tren și un automotor e simplă: spre deosebire de tren, automotorul furnizează prin propriile roți puterea necesară pentru propulsie. Un tren normal are nevoie de locomotive individuale care să furnizeze puterea de tracțiune necesară pentru tractarea vagoanelor.

Acestea fiind spuse, „Bălanul” nu avea doar o caroserie superbă, aerodinamică și futuristă, realizată de arhitectul Horia Creangă, considerat părintele arhitecturii moderniste și autorul Blocului ARO, uzinele Malaxa și multe altele. Trenul produs la uzinele Malaxa era propulsat de două motoare diesel Ganz-Jendrassyk, provenite din Ungaria, cu șase cilindri în linie, fiecare producând 220 cai putere. „Bălanul” avea o viteză maximă de 110 kilometri la oră, impresionantă pe atunci, și mai ales când ne uităm la vitezele trenurilor din România anului 2024, potrivit forumului peundemerg.ro

Cât dura ca Malaxa 1001 să parcurgă cele mai populare rute din țară în anul 1939

Trenul era extrem de confortabil pentru standardele anului 1937 și avea o capacitate de 136 de locuri, împărțite în 3 secțiuni diferite. Dar asta nu e tot: scaunele erau mai degrabă fotolii, personalul servea pasagerii la scaun și era îmbrăcat la costum, și atenție – Malaxa 1001 era dotat cu aer condiționat. Da, ăla care lipsește cu desăvârșire din destule trenuri astăzi și chiar și din mijloace de transport în comun din București era existent pe un tren care circula în România acum 87 de ani.

Trebuie menționat faptul că primul tren CFR cu aer condiționat a circulat pe ruta București – Constanța cu indicativul ICE581 în anul 1996. 59 de ani mai târziu.

Dacă toate astea nu sunt impresionante pentru anul 1937 sau dezolante pentru anul 2024, iată cam cât durau unele dintre cele mai populare trasee din țară cu Malaxa 1001:

• București – Ploiești 41 de minute
• București – Buzău 1 oră și 28 de minute
• București – Constanța 2 ore și 40 de minute
• București – Galați 3 ore

Ce e și mai interesant e că unele trenuri din seria Malaxa 100x încă există, și nu într-un muzeu. Încă circulă în estul și vestul țării, pe trasee locale. Ce-i drept este că singurul lucru original din ele este doar caroseria: au motor diferit, chiar și transmisiile în unele cazuri. Mai mult, nu mai au fotolii, care au fost mâncate de timp și înlocuite cu scaune și nici aerul condiționat nu mai asigură confortul, deoarece instalațiile au rămas fără freon în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar mentenanța era realizată de o companie americană.

Citește și

• VIDEO | Big Hit, doar că invers: 11 bărbați din București, reținuți după ce s-au încăierat la păcănele, într-o sală de jocuri de noroc din Sectorul 6
• Trei trasee STB, modificate vreme de 4 zile. Cum vor circula autobuzele și troleibuzele pe liniile 63, 385 și N101, ca să facă loc Campionatului Național de Drift
• Contract fabulos pentru supervizarea șantierului de la Magistrala 4 – extinderea metroului de la Gara de Nord la Gara Progresul: 290 milioane de lei