Astăzi, în anul 1949, în București nu aveai nici târguri de Crăciun, nici Moși Crăciun prin oraș, și în imaginile epocii se citește o confuzie rară. Nu, nu se mutase Grinch în Capitală, dar nici foarte departe nu era, pentru că după război copiilor li s-a insuflat ideea că Moș Crăciun și Moș Nicolae sunt de domeniul trecutului, și așa-zisul „moș Gerilă” este înlocuitorul ideal.
Imaginează-ți cum ar fi ca sărbătorirea Crăciunului să nu fie complet interzisă, dar cumva în același timp nici să nu prea aibă legătură cu traadițiile creștine și cu obiceiurile vechi. Ei bine, asta s-a încercat acum precis 75 de ani, când în București a fost făcută fotografia de mai jos.
Un fel de supă de pui fără pui și tăiței, sau omletă fără ouă. Cam așa sună și subtitlul de mai sus. După cel de-al Doilea Război Mondial, în București și în toată țara de altfel, proaspăt-înscăunatul regim comunist a avut, printre altele, misiunea de a șterge cu buretele cultura din jurul sărbătorilor de iarnă, dar asta peste noapte, la comandă.
Dacă pe 25 decembrie 1948, copiii îl așteptau pe Moș Crăciun și cântau colinde sau împodobeau bradul, pe 25 decembrie 1949 toate acestea păreau o necunoscută: în oraș se serba „Pomul de Iarnă”, iar Moșu’ cel cu haină roșie fusese înlocuit de mai tânărul Moș Gerilă, care din motive de originalitate, a decis să vină pe 31 decembrie. Să vină pe 25? Imposibil, 24, 25, 26, 27 erau zile de muncă, mai ales în aceste zile erau chemați oamenii la muncă sau brusc aveau treabă, într-o tentativă puțin spus eșuată a sovieticilor de a elimina religia din cadrul sărbătorilor de iarnă.
În imaginea de mai jos, provenită din arhiva Agerpres se pot observa copiii care se uită, fie nedumeriți, fie poate chiar speriați la panoul cu Moș Gerilă și la frumosul brad de Crăciun care fusese împodobit în fața Facultății de Drept. Pomul de iarnă, scuze.