În iunie, observatorii Societății Ornitologice Române au confirmat apariția puilor de Micul Alexandru în București și Iași, marcând o etapă importantă în extinderea acestei specii în România.
Observatorii Societății Ornitologice Române se aflau pe teren pentru monitorizarea speciilor de păsări în vederea realizării atlaselor ornitologice urbane.
Pentru București, aceasta reprezintă cea de-a treia cuibărire documentată. Iar pentru Iași, este prima dovadă certă a reproducerii cu succes în libertate.
În luna iunie, observatorii Societății Ornitologice Române au avut o surpriză plăcută în orașele București și Iași. Au fost descoperiți pui de Micul Alexandru, un papagal exotic care începe să își facă tot mai des apariția în România.
În timp ce în Capitală este deja a treia cuibărire confirmată, Iașul marchează o premieră – prima dovadă clară că specia se reproduce cu succes în libertate.
Anunțul a fost făcut pe pagina de Facebook.
Potrivit informațiilor oferite de repprezentanții SOR, acești papagali sunt originari din India și Africa subsahariană.
Papagalul Micul Alexandru trăiește în regiuni unde temperaturile depășesc frecvent 20°C. Specia s-a dovedit surprinzător de rezistentă la clima temperată și chiar la iernile geroase, ceea ce a favorizat înmulțirea excesivă în mai multe țări europene, precum Olanda, Spania și Marea Britanie.
Reprezentanții au transmis că primii papagali din specia Micul Alexandru (Alexandrinus krameri) în libertate a fost înregistrată pentru prima oară în 2010, în București, ajungând ca în 2026 să fie semnalați în 14 județe.
De asemenea, informațiile colectate despre această specie, începând cu primele observații și până în 2023 au fost analizate de Dani Drăgan, biolog SOR, și incluse de acesta în articolul științific Status of Rose-ringed Parakeet Psittacula krameri (Scopoli, 1769) (Psittaciformes: Psittaculidae) în Romania, publicat în Acta Zoologica Bulgarica, jurnal de circulație internațională în anul 2024.
Se pare că, Micul Alexandru atinge maturitatea sexuală în jurul vârstei de trei ani și formează perechi pe viață. Sezonul de reproducere începe încă din februarie, când perechile ocupă și pregătesc locurile de cuibărit. Păsările folosesc atât cavități naturale, cât și artificiale, iar femela depune, de regulă, între trei și patru ouă, rareori până la șapte, la sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie.
Un lucru interesant este că papagalii din cele două orașe au ales locuri diferite pentru cuibărit. În București, toate cele trei cuiburi confirmate au fost în Parcul Tineretului, în scorburi naturale. În Iași, potrivit voluntarilor coordonați de biologul Mihai Ghilan, păsările au ales un loc mai neobișnuit: stratul izolator al unei clădiri, ceea ce arată că se adaptează ușor la oraș.
Specialiștii au putut stabili vârsta puilor după câteva semne clare. Aceștia au irisul închis la culoare, spre deosebire de adulți, iar ciocul este roșu, în timp ce la păsările mature devine negru. Aceste detalii ajută la identificarea puilor și confirmă că au existat cuiburi reușite.
Puii au fost observați la început de iunie, iar acest lucru i-a surprins pe cercetători. Ei spun că iarna rece și primăvara ploioasă ar fi putut întârzia perioada de reproducere, față de anii 2016 și 2017, când puii au fost văzuți încă din luna mai.
Singurele observații care pot relata cuibărirea cu succes a speciei în România, mai exact pe insula sudică din Parcul Tineretului, sunt din data de 29 mai 2016, când este raportată o pereche care hrănește doi sau poate trei pui.
Din imagini, am estimat că puii aveau aproximativ 60 de zile, conform documentației de specialitate. O altă observație a fost făcută în mai 2017, când doi pui au fost fotografiați ieșind din scorbură, tot pe insula din Parcul Tineretului.
Am estimat că aveau aproximativ 50-60 de zile. Arborii folosiți pentru cuibărit erau plopi uscați, înalți de aproximativ 8 m.
Nu putem spune cu siguranță câți dintre indivizii observați în București provin din captivitate și câți din reproducerea cu succes în libertate, a precizat Dani Drăgan.

