Are blana albă, mustăți lungi și obiceiul de a se urca pe cel mai înalt raft din cameră. Îl cheamă Albuș, are aproximativ un an și câteva luni și, deocamdată, casa lui e un spațiu de adăpost din București, împărțit cu alți motani.
Voluntarii care îl îngrijesc îl descriu ca fiind frumos, dulce și foarte jucăuș: activ, dezinvolt, obișnuit să se adapteze repede într-un mediu nou. Se înțelege bine cu alte pisici și a crescut având mereu companie. De aici vine și prima condiție a adopției: Albuș nu ar trebui să ajungă pisică unică. „Singurătatea nu i-ar face bine”, scriu cei din asociație.


A doua condiție ține de siguranță. Adopția se face în București sau în împrejurimi, într-un apartament cu balconul închis și cu ferestrele protejate cu plase speciale pentru pisici, montate înainte ca Albuș să ajungă în noua lui casă. Voluntarii precizează explicit că nu vorbesc despre plasele obișnuite de insecte. Acelea cedează la prima săritură.
Dacă familia nu are deja o pisică, asociația propune o soluție: Albuș poate fi adoptat împreună cu unul dintre motanii cu care locuiește acum. Doi în loc de unul, ca să nu se rupă nimic din ce a învățat despre companie.
Cei interesați sunt rugați să citească întâi anunțul și condițiile, apoi să scrie mesaj privat pe pagina Asociației pentru protecția animalelor HOPE. Poate, undeva în București, există un raft liber și o pisică plictisită. Lui Albuș îi lipsește doar adresa.