Fostul primar al Sectorului 6,Cristian Poteraș, CONDAMNAT LA 8 ANI DE ÎNCHISOARE s-a predat Poliţiei

de:
22 mai 2015
1 Afișari
Fostul primar al Sectorului 6,Cristian Poteraș, CONDAMNAT LA 8 ANI DE ÎNCHISOARE s-a predat Poliţiei

UPDATE: Poteraş s-a predat, vineri, în jurul orei 19.30, la Poliţia Capitalei. Fostul primar va fi dus la Penitenciarul Rahova, unde va sta în carantină 21 de zile, timp în care o comisie din cadrul Administraţiei Penitenciarelor va stabili regimul de detenţie şi locul unde îşi va ispăşi pedeapsa.

În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi şi şase funcţionari publici. Astfel, Gheorghe Florică, Petre Boncea şi Dumitru Vultur au primit câte cinci ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă calificată şi continuată, Daniel Moise a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, iar Cristina Popescu şi Dorina Piftor au primit câtre trei ani, pedeapsă ce a fost suspendată pe durata unui termen de încercare de şapte ani. Fostului edil i-au fost interzise mai multe drepturi pe perioada executării pedepsei.

Curtea de Apel Bucureşti a decis şi desfiinţarea unor titluri de proprietate pentru terenuri intravilane, emise de fostul edil.

Judecătorii au respins ca nefondate acțiunile formulate de părțile civile Institutul de Cercetare — Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie — ICECHIM București, Academia Română — Institutul de Biologie și Clubul Sportiv Rapid.

În plus, instanța a dispus desființarea titlurilor de proprietate emise abuziv (inclusiv procesele-verbale de punere în posesie aferente) și a actelor de înstrăinare subsecvente, o parte din documente fiind autentificate de notarul public Manuela Mitrea, se precizează în decizie.

Judecătorii au mai dispus confiscarea sumei de 19.900.000 euro de la Marian Jean Căpățînă (prețul obținut din vânzarea terenului de 16.831,03 mp din București, sector 6, str. Valea Oltului 195-197 (n.r. – pe care s-a construit Kaufland Valea Oltului), și a terenului de 3.053,68 mp din București, sector 6, str. Valea Oltului nr.141A) și suma de 810.000 euro de la Nicolae Ion Berendea (prețul obținut din vânzarea terenului de 1.054,70 mp din București, sector 6, str. Lt. Av. Gheorghe Caranda nr.42).Totodată, decizia obligă inculpații la plata a câte 2500 de lei, cheltuieli judiciare avansate de stat. 

Instanța a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit până la concurența sumei de 58.230.034 euro (205.306.570 lei) asupra bunurilor mobile și imobile aparținând lui Cristian Poteraș și celorlalți condamnați, precum și punerea sechestrului, în vederea confiscării speciale, asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aparținând lui Marian Jean Căpățînă și Nicolae Berendea.

Contactat de reporterii B365.ro, Octavian Popescu, partener la casa de avocatură Muşat & Asociaţii, care a reprezentant Kaufland în procesul de corupţie al fostului primar al Sectorului 6, a declarat, pentru B365.ro, că judecătorii nu s-au pronunţat pe anularea contractului companiei Kaufland, pentru că retailer-ul era cumpărător de bună credinţă. Astfel, s-a desfiinţat titlul de proprietate, contractul de vânzare-cumpărare până la Căpăţînă, iar ce s-a întâmplat după a rămas valabil. „Terţii cumpărători sunt de bună credinţă. Faptul că instanţa a dispus confiscarea banilor din patrimoniul lui Căpăţînă este un aspect separat şi nu priveşte în niciun caz Kaufland în toată schema. Astfel, Kaufland rămâne cu terenul şi nu i se creează niciun prejudiciu”, a explicat Octavian Popescu.

Curtea de Apel București a admis apelul declarat de DNA, după ce fostul primar Cristian Poteraș și ceilalți inculpați au fost achitați în aprilie 2014 de Judecătoria Sectorului 6 București.

În rezoluţia de începere a urmăririi penale în acest dosar, procurorii DNA au arătat că, pe 9 ianuarie 2006, 6 iunie 2006 şi 20 iulie 2006, Cristian Poteraș, alături de ceilalți inculpaţi din dosar, „ignorându-şi atribuţiile conferite de lege, după o analiză superficială netemeinică, au propus validarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate a lui Cezar Căpăţână, Şerban Alexandru Gheorghe Căpăţână, Anica Cristea, Gheorghe Nica, Steliana Rădulea, Elena Năforniţă şi Gheorghe Jianu”.

Urmărirea penală a lui Cristian Poteraş a început în octombrie 2009, alături de Gheorghe Floricică – secretarul Primăriei Sectorului 6, funcţionarii publici Dumitru Vultur, Daniel Moise şi Petre Boncea – membri ai subcomisiei de aplicare a legii fondului funciar, precum şi şefa Serviciului Cadastru Date Urbane şi Fond Funciar, Cristina Popescu şi Dorina Piftor, consilier în Primăria Sectorului 6.

Ofiţerii anticorupţie au susţinut că cei şapte inculpaţi, în frunte cu primarul Poteraş, au simulat „reconstituirea dreptului de proprietate în avantajul unui grup de persoane, una din acestea fiind vărul soţiei edilului, Lucian Viorel Grecu”.

Persoanele care au primit, în realitate, aceste terenuri necuvenite sunt Fabian Schwartzenberg, Lucian Viorel Grecu, Valeriu Pandor şi Marian-Jean Căpăţînă, au precizat procurorii, care au apreciat că, înainte să fie împroprietăriţi, cei care au solicitat terenurile şi-au vândut drepturile litigioase unui grup de interese, apropiat celor menţionaţi anterior. Mai mult decât atât, terenurile pentru care se solicitau retrocedările ar fi fost situate în afara Bucureştiului, în comuna Domneşti, însă au fost restituite în Capitală. Astfel, ar fi fost cauzată o pagubă în valoare totală de 58.230.034 euro patrimoniului Municipiului Bucureşti, respectiv Clubului Sportiv Rapid, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie ICECHIM şi Academiei Române – Institutul de Biologie, terenurile în cauză aparţinând, în mare parte, domeniului public ori domeniului privat al Municipiului Bucureşti şi persoanelor juridice anterior menţionate. Unul din terenurile despre care procurorii DNA spun că ar fi fost retrocedat ilegal, în suprafaţă de circa 5.000 mp, se află în cartierul Drumul Taberei şi reprezintă chiar o parte din parcul Favorit. Alte terenuri sunt situate pe Calea Plevnei, Splaiul Independenţei, Bd-ul. Iuliu Maniu, dar şi în apropierea Stadionului Giuleşti. Mai multe detalii AICI.

Toate drumurile duc la Marian-Jean Căpăţînă

Una dintre punerile în posesie avizate de fostul primar al Sectorului 6, Cristian Constantin Poteraş, si fostul prefect al Capitalei, Mioara Mantale, este reprezentată de reconstituirea unei suprafete de teren peste parcul si locul de joaca pentru copii Favorit, potrivit „Ziua„. Conform sursei citate, datorita semnaturilor celor doi, imobilul aflat între cinematograful Favorit si blocul OD2 – Str. Sibiu nr. 4A, in suprafata de 5044,86 mp, a fost „restitut” unor falsi mostenitori, pe baza unor acte fabricate.

Astfel, la data de 04.08.2006, Nafornita Elena si Jianu Gheorghe au fost pusi in posesie cu terenul respectiv, desi in procesul verbal de punere in posesie nu se stabilesc vecinatatile suprafetei, conform realitatii. Mai mult, cei doi prezumtivi mostenitori nu au detinut niciodata vreun teren in acea zona. Cei peste 5.000 de mp s-au aflat in proprietatea Ministerului Apararii Nationale, blocurile din zona fiind construite in anii 1960 pe terenuri virane care au apartinut Armatei Romane, in timpul celor doua razboaie mondiale aici fiind amplasate tabere militare. Cu alte cuvinte, suprafetele s-au aflat in proprietatea publica a statului, mai menţionează sursa citată.

Pentru a se pierde urma, Nafornita si Jianu i-au vandut terenul lui Marian-Jean Căpăţână alias Marco Jean Căpăţînă, membrul unui clan care se ocupa cu astfel de afaceri şi face tranzacţii cu terenuri de milioane de euro, potrivit „Ziua„. Pe langa acest teren, Nafornita si Jianu au mai primit in Sectorul 6 alte doua terenuri, unul de 3.053,68 in Strada Valea Oltului, celalalt de 1.522,75 mp in Drumul Taberei, zona Aleea Viilor. In total, 9.621,29 mp, conform „Ziua”.

Cele trei suprafete de teren au ajuns in proprietatea lui Nafornita si Jianu gratie semnaturilor fostului edil Cristian Constantin Poteras si a ex-prefectului Mioara Mantale. Asa-zisii mostenitori aveau acte pe un teren in judetul Ilfov. Prin interventia celor doi reprezentanti ai statului, acesta a fost mutat in cartierul Drumul Taberei, intr-o zona centrala, unde un metru patrat de teren se vindea, în perioada de boom imobiliar, cu 2.000 de euro. Practic, punerea in posesie s-a facut la „schimb” cu un teren de 10.000 mp pe care mostenitorii il detineau in Comuna Lupeasca, judetul Ilfov, conform sursei citate.

Jianu si Nafornita l-au mandatat pe Astratini Sorin cu puteri depline dupa primirea terenurilor. Prin actul incheiat la notariat, cei doi se obligau sa vanda catre Grosu Argentina „sau catre orice alta persoana fizica sau juridica desemnata de aceasta, oricare dintre acestea devenind astfel, in baza prezentului contract, titularul unui drept de preferinta”. Mai mult, la latitudinea mandatarului se lasa si pretul terenului, mai menţionează „Ziua”.

La solicitarea mostenitorilor privind situatia urbanistica, la data de 11.07.2006, Serviciul Urbanism din Primaria Capitalei a raspuns ca „terenul se afla intr-o zona construita din punct de vedere urbanistic- spatiu verde amenajat”. Chiar si Cadastrul prezenta planul zonei, la nivelul anului 1911, ca fiind fostul Poligon Cotroceni, aflat in proprietatea statului.

Asociatia de Proprietari bloc OD2 s-a adresat instantei, intrucat parcul si locul de joaca pentru copii au fost date unor persoane care nu aveau nici un drept. Astfel, s-a solicitat nulitatea partiala a titlului de proprietate nr. 100392 eliberat de Prefectura Municipiului Bucuresti, eliberat la 20.09.2006, pentru cauza ilicita si frauda la lege. Mai mult, s-a cerut si nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare dintre Nafornita si Jianu in calitate de vanzatori si Capatana in calitate de cumparator, in baza titlului de proprietate lovit de nulitate. Instanta a retinut ca nu a existat o cerere formulata de Nafornita si Jianu de reconstituire a dreptului de proprietate, ce a format obiectul contractului de vanzare-cumparare in baza legii fondului funciar. Nu a fost dovedita nici calitatea de mostenitor a celor doi. In plus, terenul pentru care s-a formulat cererea de reconstituire, nu putea face obiectul legii 18/1991, astfel incat comisiile nu aveau competenta de solutionare a cererii. Nici in privinta terenului pe care mostenitorii il aveau in intravilanul comunei ilfovene Lupeasca nu exista nici o dovada ca acesta a fost preluat de stat, cu sau fara titlu. De aceea nu s-a identificat vechiul amplasament si nu s-a facut dovada ca acesta sau o parte din acesta este ocupat. Drept urmare, Judecatoria Sectorului 6 a pronuntat sentinta civila 7521 constatand nulitatea titlului de proprietate pe suprafata din Str. Sibiu 4A, cat si a contractului de vanzare-cumparare, mai menţionează „Ziua”.

Conform aceleiaşi surse, un alt caz in care Marian-Jean Căpăţână a fost implicat priveste un teren situat tot in Sectorul 6. Marian Capatana si alti doi membri ai familiei sale – Cezar si Serban Alexandru Gheorghe – au vandut un teren de 39.955 mp primit tot in compensatie pentru o suprafata situata in comuna Domnesti, judetul Ilfov. In acesta afacere, in valoare de 30-40 milioane de euro, terenul vandut de familia Capatana se afla tot in Sectorul 6, pe Splaiul Independentei, in curtea Institutelor de Biologie si Biochimie si ICECHIM.

„Pentru reconstituirea dreptului de proprietate cel care a formulat cererea la primăriile pe raza cărora se aflau terenurile a fost tatăl meu. Modul cum s-a derulat procedura de reconstituire l-am aflat de la tatăl meu. El a formulat cereri de reconstituire, după Revoluţie. Terenurile erau situate în Sectorul 6 din Bucureşti, Domneşti şi Clinceni. Cererile de reconstituire au fost soluţionate doar în parte, în sensul că s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra a 9,5 ha de teren în Clinceni şi încă 5.000 mp chiar în interiorul comunei Clinceni. Terenurile sunt de calitate inferioară. Restul de până la 47 ha nu a mai fost restituit, deşi cererile fuseseră făcute de tatăl meu imediat după Revoluţie. În 2005, a primit ofertă de la avocatul Ionescu, pentru cumpărarea drepturilor litigioase. Atunci, avocatul ne-a propus să vindem drepturile noastre asupra terenurilor rămase neretrocedate. Am acceptat propunerile avocatului Ionescu întrucât reprezentanţii statului nu soluţionaseră cererile de reconstituire a dreptului de proprietate privind terenurile pe care le mai aveam de primit. Am încheiat două tranzacţii cu avocatul Ionescu. La prima am primit 100.000 de euro, iar la a doua am primit 300.000 de euro”, a explicat Şerban Alexandru Gheorghe Căpăţână, în faţa magistraţilor CAB.

Bărbatul a mai precizat că tot prin avocatul Ionescu a încheiat un contract de mandat prin care l-a împuternicit pe Sorin Astratin să facă demersurile pentru retrocedarea dreptului de proprietate asupra terenurilor lui şi ale tatălui său. Acesta a mai menţionat că l-a cunoscut pe Marian-Jean Căpăţînă la biroul notarial unde a încheiat contractul de vânzare-cumpărare. „Nu pot preciza dacă terenurile revendicate de mine şi de tatăl meu din Sectorul 6 au fost retrocedate efectiv pe vechiul lor amplasament sau pe un alt amplasament decât cel vechi. Nu pot preciza locaţia exactă unde s-au aflat terenurile revendicate de noi. Tatăl meu mi-a arătat odată 1 ha de teren care se afla la ieşirea din Bucureşti, în Prelungirea Ghencea, care ar fi trebuit să fie restituit”, a mai spus Şerban Alexandru Gheorghe Căpăţână.

Marian-Jean Căpăţână a fost chemat la un termen al procesului, dar nu s-a prezentat în faţa magistraţilor CAB pentru a da declaraţii.

Potrivit Ziua, Marian Jean-Capatîna a incercat sa obtina si 18 hectare de teren rezidential din Baneasa care apartinea Agentiei Domeniilor Statului. Capatîna a cumparat dreptul de proprietate de la urmasii fostilor mari proprietari de terenuri din satele de prin jurul Bucurestiului. Pentru ca apoi sa solicite in compensatie terenuri in sectoarele Capitalei.

In cele din urma, „cumparatorul de buna credinta”, pentru a se pierde urma improprietarii, a devenit Capatîna Marian-Jean.

Cum a ajuns fratele lui Elan Schwartzenberg să aibă terenuri de la ICECHIM de zeci de milioane de euro

In dosar apare si fostul cumnat al vedetei TV Mihaela Radulescu, Fabian Schwartzenberg, care şi el a fost audiat în dosar, la Curtea de Apel Bucureşti.

Institutele de Biologie si Biochimie ale Academiei Romane si Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie (ICECHIM Bucuresti), cu sediile in zone centrale ale Bucurestiului, au rămas fără terenuri insumand 39.955 mp (cu o valoare de piata cuprinsa intre 24 si 40 milioane euro). Potrivit gandul.info, pentru a pune in aplicare un asemenea tun si-au dat mana nume grele ale afacerilor si politicii. Este vorba despre fostul cumnat al vedetei Mihaela Radulescu, Fabian Schwartzenberg, controversatul notar Manuela Mitrea, sotia lui Miron Mitrea, fostul primar al Sectorului 6, Constantin Poteras, cu totii sub protectia Prefecturii Bucurestiului condusa de Mioara Mantale.

„Marele castigator” în acest caz este, potrivit gandul.info, Fabian Schwartzenberg, care, abia venit atunci in tara, a investit cateva sute de mii de euro (primiti de la tatal si fratele sau Elan Schwartzenberg), pentru ca la mai putin de 6 luni sa aiba un profit net de milioane de euro. Profitul nu s-a datorat vreunei activitati productive, care sa aduca beneficii investitorului si statului sau populatiei, ci prin implicarea intr-o „afacere de sufragerie”, in care s-au luat cu japca terenurile institutelor de cercetare. Astfel, în urma „afacerii”, institutele au ramas doar cu o poteca de acces, urmand ca apoi sa fie sugrumate, la propriu, de proiecte imobiliare megalomanice, mai precizează sursa citată.

Schwartzenberg a cumparat un teren retrocedat dubios catre mai multi membri ai familiei Capatina. Capatina Cezar si Capatina Serban Alexandru Gheorghe au primit in compensare pentru un teren mostenit la tara, in comuna Domnesti, mai multe terenuri „echivalente ca valoare”, insumand 4 ha, in buricul Bucurestiului, pe Splaiul Independentei. Aici pretul unui mp varia atunci intre 600 si 1.200 euro. Pentru ca improprietarirea sa fie posibila, au fost necesare acordurile Subcomisiei de aplicare a Fondului Funciar, condusa de primarul de atunci, Cristian Poteras, si de acordul Prefecturii condusa la acea vreme de Mioara Mantale, mai precizează sursa citată.

Cum au fost văduvite ICECHIM şi Clubul Sportiv Rapid de terenuri 

Conform gandul.info, atat primarul Sectorului 6, cat si prefectul Bucurestiului s-au grabit sa accepte cererea de retrocedare, fara sa incerce sa ia legatura cu Academia Romana, cea mai prestigioasa institutie culturala din Romania, sau cu conducerea ICECHIM, singurul institut de chimie aplicata din tara, pentru a le ajuta sa gaseasca o solutie de a intra in posesia terenurilor pe care institutele le administreaza de zeci de ani. Insa, potrivit gandul.info, autoritatile bucurestene au considerat mai important sa-l serveasca pe Capatina (in realitate Schwartzenberg& co.). Astfel, la cateva zile dupa dobandire, terenurile de pe malul Dambovitei au fost vandute la 3 intermediari: Grecu Lucian Viorel (17,265%), Pandor Valeriu (37,65%) si Fabian Schwartzenberg, care a luat 45,085%.

Tranzactia s-a realizat la un pret de 400 euro/mp, desi metrul patrat varia in intervalul 600-1200 euro. O dovada ca cei doi Capatina au fost simple marionete bagate la inaintare este ca, desi au vandut terenul din curtea institutelor Academiei cu 5.008.000 euro, s-au ales de pe urma acestuia cu doar a 19-a parte din pret, respectiv 263.578 euro. La fel s-a intamplat si cu cei 22.280 mp, situati pe Calea Plevnei, in vecinatatea unui complex de apartamente de lux si a Consiliului Superior al Magistraturii, luati ICECHIM-ului. De aceasta data, Schwarzenberg a cumparat singur intregul lot, prin aceeasi metoda, de la Capatina. Doar ca ICECHIM devenise deja printr-o hotarare de guvern proprietar peste terenul administrat si i-a dat in judecata, pe ultima suta de metri, pentru a-si apara terenul, mai menţionează gandul.info.

Avocata Mirela Farcaş, care acordă consultanţă juridică ICECHIM-ului, a declarat în faţa judecătorilor CAB că, prin Hotărârea de Guvern nr. 1834/2004 institutului i-a fost atribuit dreptul de proprietate asupra bunurilor pe care le avea în administrare până atunci. „Prin HG 1834/2004, terenul asupra căruia s-a constituit dreptul de proprietate ICECHIM-ului era de 27.447 mp, însă, din vecinătăţile menţionate în actul guvernamental rezulta în mod evident că terenul era mult mai mare dacă ne raportăm la vecinătăţi. După emiterea hotărârii, institutul a apelat la un expert topograf pentru a efectua măsurători în vederea intabulării terenului. La acel moment a rezultat că terenul institutului era de aproximativ 47.000 mp. Institutul a acţionat în instanţă persoanele cărora li s-a atribuit dreptul de proprietate şi Comisia Sectorului 6 şi Comisia Municipiului Bucureşti de reconstituire a dreptului de proprietate pentru că am considerat că în mod greşit s-au atribuit acelor persoane 22.800 mp din terenul institutului. Institutul a pierdut procesele cu persoanele cărora Comisia Municipiului Bucureşti şi Subcomisia Sectorului 6 le reconstituise dreptul de proprietate”, a explicat avocata.

Velea Sanda, directorul general al ICECHIM din mai 2004 şi până în prezent, a explicat în faţa magistraţilor CAB că în HG 1834/2004 era trecută o suprafaţă de aproximativ 27.000 mp, însă aceasta era menţionată în baza unor date luate din acte contabile. „După preluarea funcţiei am făcut demersurile pentru intabularea terenului din curtea institutului, care era împrejmuit cu gard. Am apelat la un expert topo, iar în urma măsurătorilor a rezultat că terenul ICECHIM împrejmuit cu gard era de aproximativ 47.000 mp. Celor cărora le-a fost atribuită de către Comisia Municipiului Bucureşti suprafaţa de 22.000 mp sunt Căpăţână Cezar şi Căpăţână Alexandru. Apreciez că acest teren era în curtea ICECHIM. Am întreprins demersurile pentru rectificarea HG 1834/2004, Ministerul Economiei chiar întocmise o propunere de hotărâre de guvern în care se menţiona că suprafaţa terenului institutului era de aproximativ 47.000 mp. În perioada ianuarie – martie 2006, când pe site-ul ministerului erau publicate proiecte de modificare a HG 1834/2004, am fost înştiinţaţi de Primăria Sectorului 6 că pentru o parte din terenul institutului există cereri de revendicare. Proiectul de modificare a HG 1834/2004 nu a devenit hotărâre de guvern. Demersurile întreprinse de institut pentru cei 22.000 mp de teren au fost circumscrise celor indicate de conducerea ministerului, luând forma acţiunilor în instanţă civilă pentru anularea titlurilor de proprietate emise de Comisia Municipiului Bucureşti. Ca director al institutului consider că a fost o eroare materială faptul că nu a fost intabulată suprafaţa reală de 47.000 mp. Am cunoştinţă despre soluţia instanţei civile, pe care o respect, însă eu consider că cei 22.000 mp pe care Comisia Municipiului Bucureşti a reconstituit dreptul de proprietate aparţineau institutului, fiind parte din terenul împrejmuit cu gard din 1969”, a menţionat Velea Sanda.

Directorul executiv al Directiei Controlul Legalitatii Actelor si Contencios Administrativ în cadrul Prefecturii Capitalei în perioada 2003 – 2008 a declarat că, la nivelul Comisiei Municipiului Bucureşti, nu se efectuau verificări cu privire la amplasamentul terenurilor ce făceau obiectul reconstituirii dreptului de proprietate. „Verificam actele din dosar pentru a constata existenţa dreptului de proprietate, autorul sau moştenitorul dreptului de proprietate, însă realitatea celor menţionate în acte era o chestiune de responsabilitate a subcomisiei sau a autorităţii emitente a fiecărei instituţii. Noi, membrii Comisiei Municipiului Bucureşti nu mergeam în teren să verificăm amplasamentele şi situaţia juridică a terenurilor, ci verificam doar actele sau înscrisurile la dosar trimise de subcomisia locală sau de sector”, a explicat acesta.

Potrivit gandul.info, tranzactiile Capatina-Schwartzenberg au fost incheiate la notariatul Manuelei Mitrea, notar numit ilegal in functie de fostul ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu. Astfel, Manuela Mitrea a castigat intr-o singura zi, pentru semnarea a trei hartii de vanzare a terenurilor institutelor Academiei si ale ICECHIM-ului, in jur de 64.000 euro.

In octombrie 2006, institutelor Academiei li s-a confiscat si ultima bucata de teren ramasa, in suprafata de 4.448,66 mp. Capatina Cezar si Capatina Serban Alexandru Gheorghe nu i-au mai vandut terenul lui Schwartzenberg, ci altui membru al clanului, Capatina Marian-Jean, care impreuna cu Ionescu Maria au vandut mai departe terenul firmei S.C. Global Property Invest Team S.R.L, pentru 5.982.809 euro, reprezentand 1.345,05 euro/mp, conform sursei citate.

Fabian Schwartzenberg a vandut si el terenurile cumparate de la Capatina tot catre S.C. Global Property Invest Team S.R.L., cu un profit de cateva milioane de euro. Aceasta firma, care are ca obiect de activitate tranzactiile imobiliare, a girat, cu terenurile de la Academia Romana, un imprumut de 11.506.366 euro de la Alpha Bank.

Terenurile au fost incluse intr-unul din marile proiecte imobiliare din tara, apartinand RI Investment Group, din Irlanda. Irlandezii anunţau atunci că vor sa ridice in Splaiul Independentei unul din cele mai mari hoteluri de cinci stele din Europa, cu o capacitate egala cu cea a JW Marriott, InterContinental si Crowne Plaza la un loc (24 de niveluri si 960 de camere), un ansamblu rezidential format din 815 apartamente si peste 12.000 metri patrati de spatii comerciale mai scrie gandul.info.

Contactat de „Gândul”, Fabian Schwartzenberg a declarat, în 2006, ca „toata agitatia este de prisos si amuzanta”, fiindca este aparat de deciziile primariei si prefecturii. „Oricum, cercetatorii sunt aproape toti niste alcoolici. Nu au facut nimic toata viata, sau daca vin la lucru, vin sa fure”, a completat fostul cumnat al Mihaelei Rădulescu.

Avocatul lui Fabian Schwartzenberg a declarat, în faţa instanţei de judecată, că fratele lui Elan Schwartzenberg este un beneficiar de bună credinţă al terenurilor, iar beneficiarii de bună credinţă ai terenurilor au dreptul la proprietate. Avocatul a mai precizat că în acest caz clientul său „devine o victimă colaterală în principiul dominoului”.

Mihai Zaharia, fost preşedinte al Clubului Sportiv Rapid, a declarat, în faţa judecătorilor CAB, că Primăria Sectorului 6 a încercat împroprietărirea unei persoane cu o parte din terenul pe care este construit clubul sportiv, dar conducerea Rapid s-a opus. „Îmi menţin declaraţiile de la DNA, în sensul că am discutat cu Poteraş despre emiterea unui titlu de proprietate altei persoane fizice pe un teren aparţinând CS Rapid. Totodată, îmi menţin şi afirmaţia potrivit căreia în cursul discuţiilor acesta a spus că ar fi posibil să fi greşit. Am fost notificat de persoanele cărora le-a fost emis titlu de proprietate pe terenul Rapid, dar noi nu aveam cum să eliberăm terenul deoarece acesta a aparţinut din 1923 CS Rapid. După acest moment nu am mai fost contactat de persoanele cărora le-a fost atribuit titlul de proprietate pe terenul clubului. CS Rapid îşi intabulase terenul deţinut, inclusiv cei 4.000 mp pe care Primăria Sectorului 6 a dat titlu altor persoane. CS Rapid a solicitat la Judecătoria Sectorului 6 anularea titlurilor de proprietate emise de Primăria Sectorului 6 care vizau o parte din terenul clubului, deoarece am apreciat că acestea încalcă titlul de proprietate”, a explicat Mihai Zaharia.

Potrivit fostului subprefect al Municipiului Bucureşti în perioada 2006 – 2008 şi 2009 – 2012, audiat în acelaşi dosar, Comisia Municipiului Bucureşti valida sau invalida propunerile subcomisiei de sector. Totodată, subcomisiile de sector erau cele care stabileau terenul pe care se reconstituia dreptul de proprietate şi situaţia juridică a acestuia.

Kaufland Valea Oltului, construit pe unul din terenurile retrocedate de Poteraş. Cu cât s-a vândut terenul

Instanţa a decis să-i cheme şi pe actualii şi foştii proprietari ai terenurilor din dosar, pentru a preciza care sunt pretenţiile lor în cazul în care se va decide restabilirea situaţiei anterioare a terenurilor. Reprezentanţii companiilor care au construit deja clădiri pe unele dintre terenurile din acest dosar au arătat că terenurile nu mai pot fi aduse la stadiul iniţial, întrucât pe aceste terenuri s-au construit ansambluri rezidenţiale, iar apartamentele din aceste blocuri au fost vândute.

Pe unul dintre terenuri, situat pe strada Valea Oltului, s-a construit şi un hipermarket Kaufland şi, potrivit avocatului companiei, dacă s-ar decide restabilirea situaţiei anterioare a terenurilor, retailer-ul german ar suferi o pierdere de aproximativ 70 milioane euro, din care 19,9 milioane euro reprezintă preţul la care s-a vândut terenul pe care s-a construit Kaufland Valea Oltului, iar 50 milioane euro reprezintă investiţia în construcţiile făcute de Kaufland pe acest teren.

Avocatul companiei Kaufland a mai declarat în faţa magistraţilor CAB că retailer-ul german este un cumpărător de bună credinţă, aducând şi note de şedinţă care să susţină această afirmaţie. Avocatul retailer-ului a mai precizat în faţa instanţei că, în momentul cumpărării terenului de către Kaufland, titlul de proprietate nu era contestat, iar în evidenţa autorităţilor nu era nicio cerere de retrocedare a terenului pe care s-a construit hipermarketul Kaufland Valea Oltului.

„Kaufland Romania a fost introdusa din oficiu, de catre instanta de apel, in dosarul ce are ca obiect cercetarea unor presupuse fapte penale savarsite de fostul primar al Sectorului 6, Cristian Poteras, si a unor membri ai Subcomisiei Locale de Fond Funciar a Sectorului 6, in legatura cu emiterea unor titluri de proprietate. Facem precizarea ca introducerea in cauza a Kaufland Romania nu are nicio legatura cu infractiunile cercetate, ci are in vedere exclusiv dobandirea in proprietate a unui teren cu privire la care au fost emise aceste titluri de proprietate. De asemenea, Kaufland Romania a cumparat terenul la cativa ani dupa reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestuia prin emiterea titlurilor de proprietate, de la dobanditori subsecventi persoanelor carora le-a fost reconsitiuit acest drept. Detalii suplimentare vom putea oferi dupa pronuntarea hotararii si obtinerea unui acord in acest sens din partea clientului”, a declarat, într-un răspuns formulat anterior la solicitarea B365.ro, Octavian Popescu, partener la casa de avocatură Muşat & Asociaţii.

Martor în dosarul lui Poteraş: Mi-a spus la cârciumă să fac parte din comisia de retrocedări

La unul din termene, Valica Constantin, audiat ca martor în dosar, a fost întrebat de procurorii DNA cum l-a cunoscut pe primarul Sectorului 6, Cristian Poteraş. El a povestit în faţa judecătorilor că a ajuns să facă parte din subcomisia de reconstituire a dreptului de proprietate la propunerea fostului edil, Cristian Poteraş. Propunerea a fost primită de acest bărbat când se afla la cârciumă, potrivit spuselor lui. Acesta a precizat că în calitate de membru al subcomisiei de reconstituire a dreptului de proprietate semna mai multe înscrisuri emise de subcomisie. „Înscrisurile care mi se dădeau pentru a le semna le-am verificat o dată – de două ori, iar pe următoarele le-am semnat fără a mai studia atent şi le-am semnat aşa”, a spus bărbatul, în faţa judecătorilor CAB.

Întrebat de reporterii B365.ro cum comentează declaraţia lui Valica Constantin, Cristian Poteraş a precizat că Valica Constantin ştia de faptul că el avea o terasă, prin anii ’90, însă nu îl cunoştea la acea vreme. Ulterior, potrivit lui Poteraş, pe vremea când era primar, Valica Constantin a ajuns în biroul lui spunându-i că trebuie să intre în posesia unor terenuri pe care le moştenise. Poteraş a mai precizat că, pentru că Valica Constantin avea multe terenuri în acest sector şi urma se formeze o echipă alcătuită din cei care aveau cele mai multe terenuri în Sectorul 6, întrucât se considera că proprietarii care au cele mai multe terenuri cunosc situaţia de acolo, i-a cerut să facă parte din comisie ” pentru că îi ştia pe cei care au terenuri”.

Fost viceprimar,audiat în dosarul de corupţie al fostului primar Poteraş: Mi s-a falsificat semnătura

În decembrie 2014, fostul viceprimar al Sectorului 6, Ştefan Preda, a declarat în faţa magistraţilor că i s-a falsificat semnătura. „Îmi menţin declaraţiile făcute în această cauză la Parchet şi Judecătoria Sectorului 6. Arăt că nu am participat la nicio şedinţă a subcomisiei care se ocupa cu analizarea cererilor de restituire a terenurilor. În actele emise de subcomisie apar numele meu şi o pretinsă semnătură a mea. Această semnătură a fost expertizată şi s-a demonstrat că nu îmi aparţine. Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 6, prin care am fost numit viceprimar, nu a produs niciun efect pentru că instanţa a suspendat-o şi a anulat-o la scurt timp, astfel încât eu nu am lucrat ca viceprimar. Deşi hotărârea prin care am fost numit viceprimar a fost suspendată de instanţă, am fost introdus în subcomisia privind restituirea terenurilor. Astfel, deşi hotărârea privind numirea mea ca viceprimar a fost suspendată imediat, am fost menţionat în subcomisie”, a declarat fostul viceprimar al Sectorului 6, Ştefan Preda, în fața magistraților CAB.

În replică, unul dintre avocaţii apărării a precizat că semnătura respectivă apare într-un document care nu a fost folosit niciodată şi nu şi-a produs efectele.

În ciuda intervenţiei avocatului apărării, procurorul DNA a cerut instanţei să se consemneze declaraţia fostului viceprimar.

În acelaşi dosar au mai fost audiaţi alţi doi martori, printre care şi Steliana Rădulea, care primise prin testament dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care urma să le primească sora ei.

Femeia a precizat că, după apariţia Legii 18/1991, s-a adresat şi Primăriei Sectorului 6 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 15.000 mp de teren. Pentru 10.500 mp a primit drept de proprietate după un an şi ceva, iar prin anul 2006 a fost abordată de o femeie tânără, care i-a propus să înstrăineze o suprafaţă de 4.500 mp de teren pentru care formulase o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

„Eu i-am spus că nu am cum să înstrăinez terenul întrucât nu am titlu de proprietate şi nu-l pot înstrăina. Tânăra mi-a comunicat că nu mă interesează pe mine aceste aspecte şi că se va rezolva totul. La un interval de timp relativ scurt după ce tânăra s-a prezentat la mine am mers împreună cu aceasta la un birou notarial, unde am vândut terenul de 4.500 mp pentru 400 milioane lei vechi. Terenul de 4.500 mp era situat în Sectorul 5, la marginea oraşului. Pe primii 10.000 mp de teren, la cererea mea, mi-a fost emis titlu de proprietate de la Primăria Sectorului 6, iar pentru cei 4.500 mp am făcut cerere la Primăria Municipiului Bucureşti, unde mi s-a dat număr de înregistrare. După ce am înregistrat cererea la Primăria Capitalei pentru terenul de 4.500 mp, nu s-a mai eliberat titlu de proprietate pentru această suprafaţă, însă, la notariat am reuşit să vând terenul pentru că, aşa cum îmi spusese persoana respectivă, lucrurile s-au rezolvat”, a declarat bătrâna.

Un alt martor audiat în dosar a precizat că, în urmă cu 15 ani, din discuţiile cu tatăl său, a aflat că acesta a făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate la Primăria Sectorului 6, iar reprezentanţii Primăriei Sectorului 6 l-au trimis la Chiajna, motivând că terenul ar aparţine de această localitate.

„În 2007, la un an de la moartea tatălui am găsit un act făcut la notar, prin care tatăl meu împuternicea o persoană să se ocupe de recuperarea terenurilor pentru care s-a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Nu ştiu exact ce s-a întâmplat cu terenurile respective, însă, după o perioadă am fost citat ca martor la DNA. Tatăl meu mi-a spus că terenul revendicat era în Sectorul 6, dar nu cunoştea exact amplasamentul terenului nici măcar el. În declaraţia anterioară am indicat că terenul s-ar afla în zona Turbomecanica – Zambilelor pentru a fixa un reper, dar precizez că nu ştiu exact unde se află”, a mai declarat martorul.

Poteraş, achitat în primă instanţă

Pe 10 aprilie 2014, fostul primar al Sectorului 6 Cristian Poteraş a fost achitat de Judecătoria Sectorului 6, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu în formă continuată într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unor terenuri din Bucureşti. Alături de Poteraş, au fost achitaţi şi ceilalţi şase inculpaţi din dosar. Decizia magistraților a fost atacată însă cu apel.

Magistrații au lăsat nesoluționate acțiunile civile formulate de părțile civile Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie — ICECHIM, Academia Română — Institutul de Biologie și Clubul Sportiv Rapid.

De asemenea, instanța a ridicat sechestrul asigurator instituit de DNA până la concurența sumei de 58.230.034 euro (205.306.570 lei), asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților.

Judecătorii au luat act că partea vătămată, Municipiul București, prin primar general, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Totodată, instanţa a dispus ridicarea sechestrului pus asupra bunurilor celor judecaţi.

Fostul primar al Sectorului 6, Cristian Constantin Poteraş, a fost trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) într-un dosar legat de retrocedarea ilegală a şase terenuri, împreună cu alţi şase funcţionari publici din primărie, pe 2 martie 2011. Imobilele, în suprafaţă totală de aproape 120.000 mp, ce au fost restituite în anul 2006, valorau la vremea respectivă 58,2 milioane euro, potrivit Parchetului, din care unul ar fi ajuns la vărul soţiei sale. Fostul edil declarat anterior, pentru B365.RO, că nu înţelege de ce sunt vizate numai aceste imobile, în condiţiile în care toate celelalte restituiri din mandatul său au fost făcute după acelaşi tipar: nefiind disponibil terenul cerut, s-a făcut restituirea pe un alt amplasament.

Cristian Poteraş a declarat şi în faţa magistraţilor CAB, atunci când a avut dreptul să spună ultimul cuvânt în faţa instanţei, că a urmat aceiaşi paşi pentru retrocedarea terenurilor în alte 500 de dosare. „Am reconstituit cu bucurie dreptul de proprietate. Toate cele 500 de dosare (n.r. – de reconstituire a dreptului de proprietate) au fost soluţionate în aceeaşi manieră. Le mulţumesc foştilor colegi, care au fost lăudaţi de Comisia Municipiului Bucureşti pentru reconstituirile făcute”, a mai spus Poteraş, în faţa instanţei.

Ceilalţi inculpaţi în dosar au declarat în faţa magistraţilor CAB că sunt nevinovaţi şi că au respectat legea.

Poteraş a demisionat din toate funcțiile deţinute în partid

În urmă cu mai bine de două luni, copreședintele organizației PNL Sector 6, fostul primar al Sectorului 6, Cristian Poteraș a demisionat din toate funcțiile deținute în partid, dar NU și din partid. ”Am demisionat din toate funcțiile din partid. Motivele sunt mai mult de ordin personal, dar nici cu situația actuală din partid nu sunt comod”, a declarat Cristian Poteraș.

Fostul edil a demisionat atât din funcția de copreședinte al PNL Sector 6, cât și din cea de copreședinte al Organizației Oamenilor de afaceri din PNL.

Cookies