Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu

10 mai 2023
17409 afișări
Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi.
Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. "De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?" | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu. Imagine credit: @l Laurențiu BabusIdreamstime.com.

Tot românul simțitor a auzit de Palatul de la Snagov, reședința de weekend a soților Ceaușescu. Prima destinație după fuga lor din C.C al P.C.R din ziua de 22 decembrie 1989, locul unde Nicolae Ceaușescu a stat exact 26 de minute, ca să ia legătura cu prim-secretarii din țară. Foarte puțini i-au răspuns.

La Snagov juca Ceaușescu volei, table și șah cu capetele nomenclaturii, în timp ce nevestele lor pierdeau vremea cu rummy și șeptic. În ultimii 30 de ani, Snagov a devenit domeniul milionarilor. Oameni de afaceri și politicieni și-au construit vile opulente pe malul lacului.

Publicăm, în premieră, proiectul și planșele inițiale ale Palatului Principelui Nicolae și aflăm cum a distrus Nicolae Ceaușescu monumentalul edificiu, cea mai spectaculoasă lucrare mediteraneană a arh. Henrieta Delavrancea-Gibory. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu.

palatul snagov
Palatul Regal al Principelui Nicolae, fotografie de epocă din anul 1943. Foto credit: Narcis Dorin Ion, istoric, autorul lucrării monumentale “Carol al II-lea al României, un rege controversat”.
Principele Nicolae, credit arh. ghigeanu
Principele Nicolae de România, fotografie colorizată. Foto credit: Colo Rostariu, Florian Rostariu.

 

ceausescu la snagov
Nicolae, Elena și Nicu Ceaușescu la Snagov-1981. Foto credit: Petre Dumitrescu, Agerpres Arhivă.
palatul snagov, dreamstime
Palatul Snagov @Laurențiu Babus I Dreamstime.com.

Palatul de la Snagov, aflat în administrarea RA-APPS, este acum închiriat pentru nunți, botezuri și alte evenimente cu caracter privat

Nicolae și Elena Ceaușescu ajungeau la Complexul de la Snagov cu elicopterul, locuiau în vila cu numărul 10 și se plimbau pe lac cu un vaporaș de lux, cică silențios, nu ca șalupele tunate ale celor care au vilă la Snagov în timpurile noastre.

Cei doi puternici au transformat un palat regal într-o reședință dupa chipul și asemănarea lor. Un destin la fel de trist l-a avut și Vila Contesei Elena Wassilko din Parcelarea Jianu, lângă lacul Herăstrău, operă de mare valoare a arhitectului Octav Doicescu, ce avea sa fie demolată pentru a face loc unei construcții anoste în care “marele arhitect al României socialiste” să-și facă siesta la o „șeptică” în anturajul știut.

palatlul snagov
Palatul Snagov. Foto credit: @Laurențiu Babus I Dreamstime.com.

Palatul de la Snagov, aflat în administrarea RA-APPS, este închiriat în prezent pentru nunți, botezuri și alte evenimente cu caracter privat. Fostul Palat Regal al Principelui Nicolae, proiectat de arh. Henrieta Delavrancea-Gibory, a fost reședința Mareșalului Ion Antonescu în timpul războiului, apoi a fost preluat de Gheorghe Gheorghiu-Dej.

În anii ’70, Nicolae Ceaușescu a modificat radical clădirea, a extins-o și a mutilat-o.

palatul snagov
Foto credit: palatulsnagov.ro, pagina de Facebook
Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu este, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi cârmaci.
Foto credit: palatulsnagov.ro, pagina de Facebook.

Arhiva arh. Henrieta Delavrancea fost o mare surpriză, am descoperit o mare bogăția de informații: 497 de planșe desenate doar de mâna sa”

B365.ro: Cum ați descoperit proiectul arhitectei Henrieta Delavrancea-Gibory? A mai fost vreodată publicat?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Menționez faptul că istoricul Narcis Dorin Ion este primul care a studiat proiectul Palatului Principelui Nicolae în Arhiva MȚR, îl menționează în lucrarea sa monumentală, publicată în cinci volume, dedicată domniei Regelui Carol al II-lea, “Carol al II-lea al României, un rege controversat”.

Așa am aflat de existența acestei arhive unice și am avut șansa enormă să fotografiez proiectul, prin bunăvoința directorului MȚR, dr. Virgil Ștefan Nițulescu. Timp de 3 săptămâni, am fotografiat pagină cu pagină dosarul care conține, nici mai mult, nici mai puțin de 497 de planșe. A fost o surpriză, am descoperit un volum foarte mare de informații. Este unul dintre cele mai complexe proiecte de arhitectură păstrate din perioada interbelică. Nu am mai văzut nicăieri un volum atât de mare de informații, planșe cu detalii tehnice, cu instalații, detalii de feronerii ale ușilor, ale portalului de intrare cu cifrul Principelui Nicolae și proiecte anexe.

plansa, snagov
Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, „Resedința”, fațada spre lac, variantă, Arhiva MȚR.
feronerie palat snagov
Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, detalii feronerie uși, planșa nr. 300, Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.

Când mă uit la capodoperele de feronerie, și când știu ce kitch-uri ordinare se fac în ziua de azi, îmi vine să plâng”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Planșele feroneriilor proiectate de arh. Henrieta Delavrancea te lasă mut de uimire. Sunt desenate arcade, cercuri, grile, toate de o simplitate și de o frumusețe copleșitoare. Când mă uit la minunile acestea, și când știu ce kitch-uri ordinare se fac în ziua de azi, îmi vine să plâng. Le-am văzut la scara de 1 pe 1, sunt de doi metri pe un metru, cât poarta. A trebuit să mă urc pe o masă ca să le pot fotografia de sus, altfel nu aveam cum să le prind în cadru.

Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, detalii feronerie partea superioară a ușilor de la intrare, Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Recepție la Palatul de la Snagov, 1 mai 1965, înainte de mutilarea edificiului de către Nicolae Ceaușescu. Se mai poate observa feroneria originală a ușilor de la intrare. Foto credit: Fototeca online a comunismului românesc, cota 7/1965.
Din păcate, Palatul de azi de la Snagov nu mai respectă câtuși de puțin proiectul inițial al arhitectei Henrieta Delavrancea-Gibory”

B365.ro: Vorbim de planșele Palatului despre care știe toată lumea, cel de la Snagov al soților Ceaușescu?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Acela este! Palatul bine păzit și ascuns. Am încercat să intru acolo de mai multe ori și nimic, totul era blocat. Se fac acolo nunți, botezuri, tăieri de moț pentru anumite personaje din România și, din păcate, Palatul de azi nu mai respectă câtuși de puțin proiectul inițial al arhitectei Henrieta Delavrancea-Gibory, poate cea mai importantă lucrare a sa.

B365:ro: Mai importantă decât vilele de la Balcic?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Arhitectura vilelor de la Balcic reprezintă unul dintre cele mai originale momente creative din istoria arhitecturii românești, având în vedere geniul stilistic pe care l-a avut Henrieta Delavrancea-Gibory.

A venit cu un nou stil, cu un nou concept de identitate națională, arhitecturală, la o distanță de 30 de ani față de un moment de același tip, stilul Neoromânesc dezvoltat de generația de la 1900 sub bagheta lui Ion Mincu. Se știe că Henrieta Delavrancea-Gibory l-a cunoscut în familie pe arh. Ion Mincu, la seratele ce aveau loc în casa scriitorului Barbu Ștefănescu-Delavrancea (un apropriat al lui Mincu ), și a fost îndrumată către profesia de arhitect chiar de către ilustrul ei înaintaș.

A reușit o sinteză a regionalismului balcanic, într-un demers personal, profund original, prin aplicarea unor detalii de factură regionalist-balcanică asupra unui concept general ce respectă principii funcționale și compoziționale ale arhitecturii moderniste de tip Art Deco. A reușit o sinteză într-un mod unic această firavă persoană. Este foarte interesant cum a realizat Henrieta Delavrancea proiectul Palatului de la Snagov, cu cele 497 de planșe desenate de una singură; nu am descoperit mâna nimănui, este doar mâna ei. Arh. Henrieta Delavrancea a fost aleasă de catre Principele Nicolae să realizeze Palatul de la Snagov, fiind recomandată de reușitele sale de la Balcic, unde Principele avea o construcție personală în incinta ansamblului.

Arh. Henrieta Delavrancea a fost aleasă de catre Principele Nicolae să realizeze Palatul de la Snagov, fiind recomandată de reușitele sale de la Balcic. Foto credit: Arhiva MȚR.
Arh. Henrieta Delavrancea a fost aleasă de catre Principele Nicolae să realizeze Palatul de la Snagov, fiind recomandată de reușitele sale de la Balcic. Foto credit: Arhiva MȚR.

Citește și:

În volumul “Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească”, Editura Vremea, 2022, arhitectul Mădălin Ghigeanu descrie două lucrări ale arh. Henrieta Delavrancea-Gibory care aparțin curentului Mediteranean, la modă în perioada interbelică: Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov și Vila Cantuniani din strada G. D. Mirea, nr. 18. Volumul editat în condiții grafice excelente, cu informații inedite descoperite în arhive și publicate în premieră, a fost premiat recent de Fundația Culturală “Magazin Istoric”.

snagov, palat
Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, fațada către lac, corp Resedința. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Principele Nicolae a locuit puțin la Snagov. A fost exilat de Regele Carol al II-lea pentru că s-a căsătorit în secret cu Ioana Doletti

B365:ro: Principele Nicolae a fost exilat de către fratele sau, Regele Carol al II-lea, în anul 1937. A locuit puțin la Snagov. Când a început facerea Palatului Regal?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Arh. Henrieta Delavrancea a avut două variante de soluții pentru acest impunător palat. Prima, datată 1 și 2 aprilie 1936, prevedea un ansamblu având un turn P+4, alipit unui corp central cu subsol, parter și un etaj, mult prea masiv pentru peisajul înconjurător, la care a renunțat.

Conceptul inițial si Proiectul aprobat, ce va fi realizat ulterior, datează încă din 20 mai 1935, iar în 1937 Palatul era deja terminat până la un punct. Nu știm cât timp a stat Principele Nicolae la Snagov, având in vedere că în urma hotărârii Consiliului de Coroană din 9 aprilie 1937, acesta urma să părăseasca țara.

principele nicolae, arhiva ghigeanu
„Nu știm cât timp a stat Principele Nicolae la Snagov, având in vedere că în urma hotărârii Consiliului de Coroană din 9 aprilie 1937, acesta urma să părăseasca țara”. In imagine Principele Nicolae al României și Ioana Doletti, soția sa. Foto credit: Arhiva arh. Mădălin Ghigeanu.
principele nicolae, arhiva ghigeanu
In imagine Principele Nicolae al României. In dreapta, Principesa Ileana, sora sa. Foto credit: Arhiva arh. Mădălin Ghigeanu.
Principele Nicolae: “Am vrut să arăt că nu admit să fiu tratat ca un nimeni și că, dacă Carol, Lupeasca și Urdăreanu erau în suferință în ceea ce privește demnitatea, eu nu eram”

Principele Nicolae al României s-a căsătorit în secret cu Ioana Doletti în anul 1931. Fratele său, Regele Carol al II-lea, a cerut anularea mariajului pe motiv că încalcă statutul Casei Regale. Cererea venea în contextul în care însuși Regele avea o relație cu amanta sa, Elena Lupescu. O mărturie valoroasă despre puținul timp petrecut de Principele Nicolae și soția sa, Ioana Doletti, la Palatul de la Snagov a rămas în Jurnalul său și descrie starea în care se afla Principele de Crăciun, anul 1936:

Odată cu apropierea Crăciunului – o mare sărbătoare la Palat – mi s-a părut că a sosit timpul să ne angajăm în pregătiri. Dar nu mi s-a spus nimic și am început să pregătim tot ce trebuia pentru pomul de Crăciun la Snagov. I-am invitat acolo pe adjutanți, foști și actuali, pe ofițerii din escadronul meu, eram cu toții vreo 20 de persoane. La 22 decembrie 1936, spre seară, primesc un telefon prin care sunt anunțat că urmează a mă prezenta la Palat, în Ajun de Crăciun. Am răspuns fără echivoc, în sensul că nu pot să vin, întrucât am organizat eu însumi un pom de Crăciun (la Palatul de la Snagov, n.n) și, apoi, dacă prezența mea era dorită acolo, ar fi fost corect să fiu anunțat cu cel puțin o săptămână înainte și, oricum, nu pot merge nicăieri fără soție. Telefonul a sunat necontenit, chiar sora mea Elisabeta a insistat, dar, din fericire, nu și maică-mea. Am vrut să arăt că nu admit să fiu tratat ca un nimeni și că, dacă Carol, Lupeasca și Urdăreanu erau în suferință în ceea ce privește demnitatea, eu nu eram. Și astfel, s-a rupt, fără putință de reparație, ultima punte dintre Carol și mine.

principele nicolae, arhiva ghigeanu
„Am răspuns fără echivoc, în sensul că nu pot să vin, întrucât am organizat eu însumi un pom de Crăciun (la Palatul de la Snagov, n.n) și, apoi, dacă prezența mea era dorită acolo, ar fi fost corect să fiu anunțat cu cel puțin o săptămână înainte și, oricum, nu pot merge nicăieri fără soție”. Foto credit: Arhiva arh. Mădălin Ghigeanu.
carol II, Principele Nicolae
Regele Carol al II-lea și fratele său, Principele Nicolae de România. Foto credit: Arhiva arh. Mădălin Ghigeanu.
Palatul Snagov in timpul construcției. 1937. Arhiva MȚR, Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Am descoperit multe similitudini de limbaj între Palatul Elisabeta și Palatul Principelui Nicolae de la Snagov”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Foarte interesant este faptul că Mareșalul Antonescu s-a mutat acolo pe timpul războiului, apoi Palatul a fost folosit de Gheorghe Gheorgiu-Dej, iar în anii ’70 a venit mutilarea ceaușistă.

Proiectul aprobat și realizat este semnat de însuși Principele Nicolae, vedem semnătura sa pe planșa parterului și a dormitorul de la etajul 1. Conceptul exista însă din anul 1935, deci oarecum anterior Palatului Regal Elisabeta. Carol al II-lea demarase nu mai puțin de patru palate, aproape simultan (Palatul Regal din Calea Victoriei, Palatul Elisabeta, Palatul Scroviștea și Palatul Principelui Nicolae de la Snagov ).

Se observă multe similitudini de limbaj între Palatul Elisabeta și Palatul Principelui Nicolae de la Snagov, le-am menționat în carte. Mă refer la închiderea cornișei sub streașina acoperișului cu un bandou decorativ, prezența scării de acces la primul nivel cu 2 rampe opuse către podest sau la compoziția traforurilor de fier forjat, cu care sunt protejate ferestrele de la etaj. Intre cele două palate regale am descoperit similitudini stilistice, de feronerie, de decorațiuni interioare, dar și de lucruri care țin de concept.

Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, fațada spre nuci. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, plan Parter. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Această galerie de artă extraordinară va deveni zonă de băut whisky pentru băieții cu epoleți ai lui Ceaușescu”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Pesemne că Regele Carol al II-lea și-a impus viziunea generală asupra conceptului Palatului Principelui Nicolae, dar se vede și aportul Principelui Nicolae, este evident. Planul Parter denumit în proiect “Reședința” este foarte riguros conceput din punct de vedere funcțional. Intrarea se face printr-un portic, într-un hall central de primire, dar și hall de distribuție care rezolvă accesul către alte spații generoase, direct cu fața spre lac fiind salonul principal. Ambele încăperi aveau plafoane cu bolți. Spre dreapta se accede la scara monumentală către etaj și la o bibliotecă cu pardoseală de parchet și plafoane cu grinzi de lemn. Este deosebit faptul că din bibliotecă se trecea direct într-o galerie de tablouri, un spațiu dezvoltat pe lungime. Practic, era o un spatiu dedicat unei galerii de artă, cum găsim la puține palate regale. Parterul a fost conceput din start ca o galerie de artă, plină de tablouri de valoare, cu un iluminat conceput special ca pentru muzeu. Ulterior, în perioada comunistă, din păcate, această galerie extraordinară va deveni zonă de băut whisky pentru băieții cu epoleți ai lui Ceaușescu.

Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, Corp Resedința. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, Corp Resedința., planul etajului. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.

B365.ro: Să zăbovim puțin asupra corpului principal al Palatului, numit Reședința.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Trebuie spus că proiectul inițial era de o amploare extraordinară. Era compus din două mari corpuri, unul principal, Reședința-casa Principelui Nicolae– cu dimensiuni impunătoare de 80,67 lungime și 18, 17 lățime, având în față, către accesul principal, la 50 de metri de Palat, un bazin de înot de 50 m/18 m. Acesta era mărginit, spre latura dinspre lac, de o esplanadă cu o pergolă în formă de L, o construcție deschisă, tip parter, cu un chioșc pătrat în axul piscinei. Celalalt corp – Corpul Anexe era destinat angajaților în regim militar (șoferi, paznici, gardieni, pompieri), cât și civili (servitori, bucătari, femei de serviciu), amplasat la cca 100 m în fața Palatului. Din considerente de costuri, nu va mai fi realizat.

Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, Corp Resedința., fațada către bazin cu zona de acces. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, Corp Resedința, fațada spre pergolă. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Reședința era destinată exclusiv Principelui Nicolae și soției acestuia, Ioana Doletti”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Reședința este o construcție amplă cu două etaje, având în stânga un accent vertical, un corp înălțat P+2. Era destinată exclusiv Principelui Nicolae și soției acestuia, Ioana Doletti, fiind amplasată în cea mai avantajoasă poziție, cu deschidere pe două laturi către Lacul Snagov. Zona din stânga intrării era compusă în jurul unei curți, de mari dimensiuni, cu o latură deschisă spre lac, care va fi închisă și acoperită în anii ’70 la cererea lui N. Ceaușescu și transformată într-o piscină interioară. În zona din dreapta față de acces, alăturat Palatului, în fața bazinului exterior, era prevăzut un corp tip pavilion, o construcție ambientală deschisă, având doar parter. În subsol se aflau pivnița de vinuri, un depozit pentru legume, lemne și spațiu tehnic și 8 camere cu wc și duș comun.

Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, plansă etaj, cu semnătura Principelui. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, plan situație. Propunere amplasament corr principal. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, Corp Resedința., fațada spre pivnița de vinuri. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Principele Nicolae și soția sa, Ioana Doletti, puteau admira Mănăstirea Snagov din dormitorul lor”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Reședința avea o vedere directă către Mănăstirea Snagov, o priveliște excepțională. Practic, Pricipele Nicolae putea admira Mănăstirea din dormitorul său. Construcția în sine este un proiect în stilul palatelor mediteraneene care se realizau în acea perioadă, însă mult mai modernist concepută, cu funcțiuni ce respectă regulile modernismului. Nu vedem, ca la Scroviștea, curțile acelea exterioare nenumărate. Spațiile sunt foarte mari și bine organizate. Parterul este ocupat practic de șase mari spații dedicate Principelui și către stânga găsim spațiile anexe unde stăteau servitorii. Concepția și proiectul au la bază o idee destul de modernist gândită, însă Henrieta Delavrancea va păstra și elemente tradiționalist balcanice. Le regăsim, în primul rând, în tratarea balconului de lemn de la dormitorul Principelui Nicolae, de la etajul 1.

Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, fațada spre lac. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, Corp Resedința, fațada spre lac, varianta înaltă. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
În proiectele de astăzi abuzăm de logii și balcoane (câteodată pe toată lungimea fațadei ), fără a mai ține cont și de relația interior-exterior”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Sincer, m-a frapat un detaliu interesant prin modul în care Henrieta Delavrancea a amplasat balconul de la dormitorul Principelui Nicolae, la etajul 1, în lateral-dreapta dormitorului și nu în mod obișnuit în față, lăsând liberă toată perspectiva către lac și mănăstirea Snagov, direct din cameră, fără a mai fi obturată imaginea de parapetul tradițional al unui balcon.

În proiectele de astăzi, abuzăm de logii și balcoane (câteodată pe toată lungimea fațadei ), fără a mai ține cont și de relația interior-exterior, devenind un simplu capriciu compozițional al fațadei. Mai mult decât atât, scoate această zonă într-un bovindou în consolă, acaparând și mai mult imaginea către lac, bovindou pe care îl decorează într-un limbaj tradițional balcanic, ce devine practic piesa principală de interes a fațadei către lac.

Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, fațada corpului principal către bazin. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, Anexele Resedinței. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu. Planul bolților încăperilor Parter.

 

Am descoperit în Arhiva MȚR sute de planșe cu detalii de feronerie, planșe ale ușilor, clanțelor, nișelor și scafelor, totul este desenat și proiectat de Henrieta Delavrancea”

B365.ro: Aidoma Palatului Regal de la Scroviștea, Palatul Principelui Nicolae era prevăzut cu toate beneficiile modernității, băi proprii pentru fiecare apartament, încălzire centrală, etc?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Avea tot, tot. Și mai ales avea un adevărat stil de decorațiuni interioare, Henrieta Delavrancea excelând în detalii pe care le oferă fiecărui spațiu. Am descoperit în Arhiva MȚR sute de planșe cu detalii de feronerie, planșe ale ușilor, clanțelor, nișelor și scafelor, totul este desenat și proiectat de Henrieta Delavrancea. Mobilierul, dressingul din dormitorul Principelui, toate sunt desenate minuțios. Sunt lucruri care, în ziua de azi, intră mai puțin în sarcina arhitectului, cum ar fi confecționarea pieselor de mobilier. Henrieta Delavrancea le stăpânea cu desăvârșire pe toate. Am regăsit și pentru Vila Cantuniari din strada G. D Mirea asemenea planșe cu detalii extraordinare, incredibile, cu idei de lucru, pe care mă mir cum au putut să le execute meșterii din acea perioadă. Henrieta Delavrancea avea o gândire tehnică excepțională.

Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, plansă detalii de feronerie cu cifrul Principelui Nicolae. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Palatul Regal al Principelui Nicolae de la Snagov, detalii feronerie portal de intrare. Arhiva MȚR. Foto: arh. Mădălin Ghigeanu.
Palatul in varianta Ceaușescu. Foto credit: palatulsnagov.ro, pagina de facebook.
Foto credit: palatulsnagov.ro, pagina de facebook.
Azi, aspectul decorațiunilor interioare de la Palatul Snagov frizează kitsch-ul, cum rar poti întâlni. Parcă nici nu îți vine să crezi că acolo a fost cândva un Palat Regal”

B365.ro: Între anii 1948 și 1970, când intră Ceaușescu la Snagov, Palatul a rămas în forma sa inițială?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Da, a rămas așa, nu s-a mai întâmplat mai nimic. Știm că aici a avut loc ultimul Consiliu de Miniștri a guvernării Mareșalului Ion Antonescu, în fatidica zi de 23 august 1944. Ulterior a fost jefuit și uitat pentru o perioadă scurtă. În perioada anilor ’70, din nefericire, vine arhitectul Aaron Solari Grimberg (1928-2019), un arhitect bun, de fapt, favorit al lui Ceaușescu.

La cererea lui Ceaușescu, arh. Grimberg demarează un amplu proces de modificare a proiectului inițial, realizat pe o durată de 7 ani, care îi schimbă radical tot aspectul. Rezultatul mutilării este o arhitectură ceaușistă de tip “opulență cu soluții ieftine”, din Palatul original rămânând doar intrarea, scara și holul ce duce la etaj. Opulența ceaușistă, realizată cu materiale de cea mai proastă calitate, a dăinuit. Proiectul lui Grimberg nici măcar nu respectă arhitectura ceaușistă, găsim acolo finisaje de proastă calitate, puse prost în operă, doar cu intenția de a epata. Din nefericire, aspectul decorațiunilor interioare în acest moment frizează kitsch-ul cum rar poți întâlni. Parcă nici nu îți vine să crezi că acolo a fost cândva un Palat Regal.

Receptie 1 mai 1965, înainte de desfigurarea Palatului Regal. Se mai observă feroneria originală a ușilor. Foto credit: Fototeca online a comunismului românesc. cota 6/1975.
Noul Palat Snagov în prezent. @ Marian MocanuIdreamstime.com.
Palatul Snagov în prezent. FOTO CREDIT: @ Wiktor Wojtas I Dreamstime.com.

 

 

Arh. Aron Grimberg a fost pus să elimine nenumărate detalii și decorațiuni de o foarte mare valoare”

B365.ro: Deci, arh. Grimberg distruge Palatul Regal ca să pună în loc altceva, pe placul lui Ceaușescu.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Evident. Arh. Aron Grimberg realizează totuși niște lucruri, cel mult practice funcțional, cum este piscina interioară din curtea Palatului, însă nu este cea propusă de arh. Henrieta Delavrancea, ce era un spatiu larg de primire, amplasat în față, cu rol atât funcțional, cât mai ales ambiental. Când veneai spre Palat, practic, te întâlneai cu reflexia clădirii într-o oglindă de apă; finețuri la care, Ceaușescu, și trebuie să spunem, din păcate, Grimberg nu le-au sesizat... Ar fi trebuit să respecte proiectul inițial, pentru că era foarte bine conceput. Aron Grimberg a fost pus să elimine nenumărate detalii și decorațiuni de o foarte mare valoare.

Palatul Snagov. FOTO CREDIT: @Wictor Wojtas I dreamstime.com.
Interior Palatul Snagov, foto credit: palatulsnagov.ro, pagina de facebook.
Interior Palatul Snagov, foto credit: palatulsnagov.ro, pagina de facebook.
De ce a trebuit să distrugă asemenea minuni?”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Uitându-mă la planșele de feronerii, cu simbolurile și cartușele regale ale Principelui Nicolae, mă întristez foarte mult. De ce a trebuit să distrugă asemenea minuni? Proiectul de arhitectură de interior și tot ce a făcut Henrieta Delavrancea la Snagov, ar trebui să fie predat și studiat la școală. De asemenea, cred că și arh. Solari-Grimberg ar merita studiat și dat ca exemplu de cum NU trebuie intervenit asupra unui obiect de arhitectură cu valoare istorică, operă a unui confrate de breaslă de o valoare cert superioară..Și prin asta cred ca ‘arhitectura ceaușistă’ are nu una, ci două componente dramatice. Una este cea ce s-a demolat și distrus fără discernământ, dar mai grav este ceea ce s-a propus în locul rămas.

Palatul Snagov @Wictor Wojtas I Dreamstime.com.
Interior Palatul Snagov, foto credit: palatulsnagov.ro, pagina de facebook.
Coperta Newsweek, numărul din 21 august 1989. Jurnaliștii l-au fotografiat pe Nicolae Ceaușescu la Snagov și i-au luat ultimul interviu, inainte de debarcarea de la putere.
Foto credit: palatulsnagov.ro, pagina de facebook.

Chiolhanurile și bairamurile ascunse pe care le dădea Ceaușescu acolo nu au făcut decât să distrugă o operă de arhitectură”

B365. ro: Palatul de la Snagov nu a fost totuși demolat, doar modificat de Nicolae Ceaușescu.

Arh. Mădălin Ghigeanu: I-a plăcut la Snagov, a stat mult în acea zonă, sunt multe fotografii de epocă realizate cu el acolo. Chiolhanurile și bairamurile acelea ascunse pe care le dădea acolo, din păcate, nu au făcut decât să distrugă o operă de arhitectură ce ar fi trebuit să rămână și care ar trebui să revină în circuitul cultural al Bucureștiului. Palatul Principelui Nicolae a avut într-un fel aceeași soartă cu Palatul Regelui Carol al II-lea de la Scroviștea. Ar trebui să fie un punct de reper cultural pentru marea majoritate a bucureștenilor și a turiștilor care vin în țară. În acest moment este o proprietate ciudată, ascunsă, destinată unor inițiați și, din păcate, trebuie recunoscut, într-un ambient de un kitsch absolut impardonabil, ce ar necesita fără discuție o refacere a întregului ansamblu, după proiectul inițial al arhitectei Henrieta Delavrancea, printr-un demers al principiului Restitutio in Integrum. Dar asta e doar părerea mea..

Foto credit: palatulsnagov.ro.
Palatul Snagov @ Cateyeperspective I Dreamstime.com.

 

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

 

 

 

Cookies