Formidabil cadou pentru bucureșteni: harta seismică și 3D a orașului, făcută de un jurnalist român stabilit la Londra. Mergi pe străzi virtuale, găsești blocul și afli cât de șubred e

Bucureștiul are o listă. E o listă serioasă, întocmită de AMCCRS și actualizată ultima dată pe 19 mai 2026. Are 2.796 de adrese, clase de risc, ani de construcție și ani de expertiză. Lista are un singur defect, pe care îl au toate listele: nu te poți uita pe fereastră la ea.

Marius Comper, jurnalist român stabilit la Londra, a considerat că defectul se poate repara. Așa că pe timpul și banii lui, fără licitație, fără caiet de sarcini și fără conferință de presă, a luat 2.606 dintre adrese și le-a așezat pe conturul lor, la înălțimea lor, peste orașul de azi. Pe 28 septembrie a anunțat rezultatul pe Facebook, scurt, ca un om care nu așteaptă aplauze:

Mi-ați cerut, am făcut: Bucureștiul cu bulină, clădire cu clădire. Lista oficială a clădirilor expertizate are 2.796 de adrese. Am pus 2.606 dintre ele pe conturul lor, la înălțimea lor, în orașul de azi. Harta arată și unde se oprește lista.

Un fel de Google Maps pe persoană fizică: orașul, noaptea, în culori de alarmă

Harta se deschide ca Bucureștiul văzut din avion la miezul nopții: un covor gri-închis de acoperișuri. Din el se ridică piese colorate, ca joc de Lego. Roșu înseamnă RsI, portocaliu RsII, galben RsIII, mov categoriile de urgență U1–U3, iar verde clădirile consolidate. Tot ce nu e pe listă rămâne gri. Asta nu înseamnă că acele clădiri sunt în siguranță. Înseamnă, așa cum precizează Marius, că nu se știe dacă au fost expertizate vreodată.

Bulina roșie nu stă la etajul zece. Stă la parter, pe Lipscani

Pe listă sunt 415 clădiri RsI, iar 402 au încăput pe hartă. 337 sunt în sectoarele 1, 2 și 3. La 381 dintre ele, anul de construcție trecut pe listă e 1940 sau mai devreme.

Instinctul ar spune că pericolul e blocul înalt. Harta îl contrazice. 206 clădiri cu bulină roșie au cel mult parter și două etaje: Centrul Vechi, Lipscani, Franceză, adică exact traseul pe care bucureșteanul își plimbă musafirii veniți în vizită la Capitală. Doar 90 de clădiri au șapte niveluri sau mai multe. Acestea stau pe bulevardele mari: Calea Victoriei, Regina Elisabeta, Kogălniceanu, Carol I, Bălcescu.

În cele 415 clădiri, lista numără 6.593 de apartamente. La 48 dintre clădiri, rubrica e goală. Undeva există, deci, locatari pe care lista încă nu i-a numărat. Autorul adaugă: clasa de risc nu spune când va fi un cutremur.

Coloanele albe din 1977

Pe hartă apar și niște stâlpi palizi, ca niște lumânări. Sunt locurile unde au căzut blocuri pe 4 martie 1977. Lângă 23 dintre cele 27 din centru, la mai puțin de 100 de metri, stă azi o clădire cu bulină roșie.

Autorul notează că e o apropiere pe hartă, nu o predicție. Harta nu prezice nimic. Pune doar două date una lângă alta și îl lasă pe cititor să facă ce face orice om în fața unor date puse una lângă alta.

Mov: 1.453 de clădiri cu diagnostic din anii ’90

Aici harta se colorează în mov, ca o vânătaie întinsă peste tot orașul. 1.453 de clădiri, 52% din listă, nu au nicio clasă de risc după normele de azi. Au doar o „categorie de urgență”, U1, U2 sau U3, pusă între 1991 și 1997 după reguli care nu mai sunt în vigoare.

Codul fixa un termen de consolidare de 2, 5 sau 10 ani. Ultimele coduri au fost date în 1997. Termenul a expirat prin 2007. Primăria spune că aceste coduri nu pot fi echivalate automat cu RsI–RsIV. E nevoie de o expertiză nouă.

Din 476 de clădiri „mov” reexpertizate până în 2022, 347 au ieșit RsI, adică aproape trei din patru. Autorul avertizează că nu sunt un eșantion ales la întâmplare: la reexpertizare nu se ajunge prin tragere la sorți. Tot de aici vine și o parte din creșterea bulinelor: 363 de clădiri RsI în 2022, 390 în 2024, 415 în mai 2026. Orașul nu se strică peste noapte. Doar că, din când în când, se uită în oglindă.

Verde, puțin. Gri, cât cuprinde

Verdele se găsește greu pe hartă: 117 clădiri consolidate din anii ’90 până azi. În 2024, potrivit directorului AMCCRS, doar 30 fuseseră consolidate cu bani publici.

Apoi e griul. Același director a citat în 2024 o estimare a Băncii Mondiale: circa 20.000 de clădiri vulnerabile, construite înainte de 1977. Estimarea e făcută pe tipuri de clădiri, nu e o expertiză. Lista are 2.796 de adrese, estimarea vorbește de 20.000.

„Gata.” Relații cu publicul de la București, varianta londoneză

Comentariile de sub postare seamănă cu un ghișeu care chiar funcționează. Tudor a scris că ar fi bine dacă harta s-ar putea trage cu mouse-ul. Răspunsul lui Marius Comper, un cuvânt: „Gata.” Unui utilizator de Windows nu i se încărca harta 3D, așa că autorul a construit pe loc o variantă 2D: „Gata, am pus 2D fallback.”

Ioana a cerut un loc unde oamenii să poată semnala greșeli. În câteva ore, în fișa fiecărei clădiri a apărut butonul „Raportează o eroare”.

Pentru comparație, o instituție publică are la dispoziție, prin lege, 10 zile să răspundă la o cerere de informații, prelungibile la 30.

Alte comentarii arată de ce era nevoie de hartă. O altă Ioana a descoperit, cu o întârziere de un an: „Apartamentul pe care l-am vândut în 2025 apare cu RIII, habar n-aveam c-a fost expertizat în 2022.” Ramona a verificat câteva adrese cunoscute și a găsit totul la locul lui, inclusiv anul expertizei.

Cum îți cauți strada și ce faci dacă o găsești

Pagina are patru secțiuni: Harta, Strada ta, Ce înseamnă, Lista. Există și o versiune în engleză. La „Strada ta” scrii o stradă sau o instituție publică, de exemplu Moșilor, Parlament sau Primăria Sector 3, și vezi ce e pe listă. Cele 190 de clădiri pe care autorul nu le-a putut plasa sigur pe hartă sunt în tabelul de la final.

Sursa foto: Dreamstime.com