FOCAR de INFECŢIE în CENTRUL BUCUREŞTIULUI. Munţi de gunoaie şi mizerie într-o ZONĂ de LUX REPORTAJ

de:
14 iul. 2016
58 Afișari
FOCAR de INFECŢIE în CENTRUL BUCUREŞTIULUI. Munţi de gunoaie şi mizerie într-o ZONĂ de LUX REPORTAJ

Situat pe Bd. Unirii, terenul delimitat la nord de Bd. Unirii, la est de str. Nerva Traian, la sud de Bd. Octavian Goga, iar la vest de Bd. Mircea Vodă este lăsat în paragină, la cheremul gunoaielor şi boschetarilor. Acest spaţiu cuprinde şantierul abandonat al fostei Opere Române sau Centrul Cântarea României, cum era denumit înainte de 1989, şi de-a lungul anilor a fost doar o unealtă potrivnică pentru candidaţii la Primăria Capitalei de a-şi face campanie electorală. Astfel, aici ar fi trebuit să fie amplasat proiectul imobiliar de aproape un miliard de euro, Espalanada, abandonat ulterior. Şi în prezent există planuri mari pentru această zonă, însă, pentru moment, este doar un focar de infecţie, plin de gunoaie, folosit într-o mică măsură pentru piaţa Nerva Traian şi nesalubrizat de aproape un deceniu.

Groapa Operei este unul dintre exemplele de şantiere lăsate în paragină după Revoluţie. Imaginile din satelit arată cu adevărat dimensiunile fundaţiei pe care fostul dictator o începuse pentru construirea celui mai mare centru cultural din România.

 „Mizerie, mizerie şi iar mizerie. Îţi este şi frică să mergi noaptea pe acolo. În jur totul este frumos amenajat, dar în Groapă nu poţi intra. Aici vin tot felul de boschetari şi de drogaţi, se aud urlete. Este ceva de nedescris. Ceauşescu voia să construiască aici ceva, din câte ştiu, dar după Revoluţie nu a mai făcut nimeni nimic. Până prin 2000 şi ceva erau şi nişte macarale pe aici, dar au dispărut. Nimeni nu s-a mai ocupat de el, acum este plin de gunoaie. Nu ştiu cum piaţa aia are voie să funcţioneze atât de aproape de zona asta murdară„, a declarat un pensionar care locuieşte în apropiere de Groapa Operei de zeci de ani.

De la sol se vede doar o intindere imensă de beton, presărată cu gunoaie, mizerie şi dezgust. Din fericire, zona este înconjurată de copaci, astfel că puţini au curajul să intre acolo. Doar mirosurile din zilele toride îţi aduc aminte că astfel de zone pot să fie adevărate focare de infecţie care ar trebui curăţate pentru protejarea cetăţenilor, mai ales că este vorba de o zonă centrală a Capitalei, acolo unde preţul chiriilor porneşte de la 300 de euro pentru o banală garsonieră. 

Dacă mergi mai aproape, miroase îngrozitor. Sunt gunoaie aruncate peste tot„, a declarat o tânără care trecea prin zonă.

FOCAR de INFECŢIE în CENTRUL BUCUREŞTIULUI. Fostul regim comunism plănuia să construiască în mijlocul Bucureştiului un centru de Creaţie şi Cultură, denumit Cântărea României. Cu toate acestea, noii conducători ai României de după 1989 au luat decizia de a tranforma acel centru într-un mic oraş care ar urmă să se numească Esplanada. În 2003, terenul a trecut din administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. În urmă cu peste zece ani, Primăria Municipiului Bucureşti a cumpărat opt terenuri pe care intenţiona construirea unui cartier al Justiţiei. Terenurile aveau, în 2006, o valoare de inventar de 14,7 milioane de lei.

Astfel, din suprafața totală de 106.000 metri pătrați, doar 4.640 sunt în proprietatea Primăriei Capitalei.  În campania electorală din 2012, primarul Sorin Oprescu spunea că vrea să construiască pe terenul de lângă Biblioteca Națională o sală de spectacole după modelul Operei din Sydney cu 15-18.000 locuri. În campania electorală anterioară, Oprescu spunea că vrea să facă acolo un parc cu căprioare.

FOCAR de INFECŢIE în CENTRUL BUCUREŞTIULUI. Pe acest teren de lângă Biblioteca Națională guvernul Boc intenționa să construiască, în parteneriat public privat, complexul Esplanada, un complex de clădiri de birouri, centre comerciale, hoteluri şi blocuri de locuinţe – estimat la aproape un miliard de euro. Proiectul fusese câştigat printr-o licitaţie organizată în anul 2004, în urma căreia a fost desemnat partener de negociere firma „Trigranit”, cu care s-a încheiat şi un acord, pentru dezvoltarea în parteneriat public privat. La finele anului 2009, acordul semnat cu investitorul, societatea ungară Trigranit, a expirat şi nu a fost prelungit.

Anul trecut au apărut planuri pentru construcţia unui nou proiect în zonă, Cartierul Justiţiei, inclus în programul de finanţare al Băncii Mondiale. Autorităţile din România au solicitat Băncii Mondiale încă din aprilie 2015 susţinerea în finanţarea acestei investiţii. Astfel, proiectul ar putea fi aprobat în a două jumatatate a anului 2017.

Aşa-numitul Cartier al Justiţiei ar urmă să concentreze clădiri ale mai multor instituţii. Printre acestea, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Curtea de Apel Bucureşti, judecătoriile sectoarelor 2 şi 5, parchetele de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoală Naţională de Grefieri. Valoarea estimată a acestui nou proiect era, în 2015, de 270 milioane de euro. Pentru acest proiect, Ministerul Justiţiei a anunţat, în 2015, că va iniţia discuţii cu Banca Mondială pentru posibilitatea încheierii unui acord pentru o valoare de 200 de milioane de euro, începând cu anul 2016. Solicitarea oficială a venit de la Ministerul Finanţelor, dar a fost precedată de o cerere iniţială de la Ministerul Justiţiei. Guvernul a aprobat prin memorandum oportunitatea demarării demersurilor necesare realizării unui Cartier pentru Justiţie în decembrie 2014.

Cu toate acestea, până la noi ordine, această zonă va rămâne în continuare o altă „bubă” a Capitalei, un posibil focar de infecţie, o zonă plină de gunoaie unde dezgustul îşi face veacul la fiecare pas. Din informaţiile disponibile pe internet, ultima ecologizare din zona respectivă a avut loc în 2005

Cookies