Fluviul Dunărea se transformă: Bulgaria și România încep studii pentru construcția a cinci poduri, în timp ce la București se reia proiectul canalului care să lege Capitala de Marea Neagră

07 iun. 2022
4014 Afișari
Fluviul Dunărea se transformă: Bulgaria și România încep studii pentru construcția a cinci poduri, în timp ce la București se reia proiectul canalului care să lege Capitala de Marea Neagră
Mai multe barje stationaeaza pe fluviul Dunarea in dreptul orasului Galati fotografiat la apusul soarelui.

Bulgaria și România încep concomitent studii de fezabilitate în cinci poziții de pe ambele maluri ale Dunării pentru a construi noi poduri, a anunțat marți Ministerul Transporturilor de la Sofia, potrivit publicației 24Chasa, preluată de Rador și G4media.

Recent, autorităţile din România au aprobat refacerea studiului de fezabilitate la Canalul București-Dunăre-Marea Neagră, pentru obţinerea finanţării europene. Discuțiile despre extinderea transportului pe Dunăre au revenit în actualitate pe fondul războiului din Ucraina, când au apărut blocaje pe fluviu din cauza navelor venite din Ucraina.

Anunțul privind construcția de 5 poduri pe Dunăre a fost făcut după întâlnirea de la București a Grupului de lucru bulgaro-român pentru conectivitate, la care au participat din partea Bulgariei, ministrul transporturilor, Nikolai Săbev, iar din partea română – de Sorin Grindeanu, viceprim-ministru și ministru al transporturilor și infrastructurii.

Un participant la întâlnire a spus că studiile de fezabilitate simultane pentru cele cinci poduri reprezintă o reușită, după ce atâția ani s-au auzit doar declarații.

De asemenea, Bulgaria s-a angajat să dragheze Dunărea, ceea ce este o prioritate pentru români. „Partea bulgară va răspunde în mod adecvat la acest lucru, iar din 20 iunie Agenția Executivă pentru Studierea și Întreținerea Fluviului Dunărea va începe dragarea fluviului cu fonduri proprii, iar în decurs de o săptămână va anunța o licitație publică pentru activități de dragare”, a spus ministrul bulgar al transporturilor Nikolai Săbev.

 

„Avem o lungime mai mare decât pe Rin, dar un volum de mărfuri mai mic”

În urmă cu două luni, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, remarca că, deşi România este a treia ţară din Europa în ceea ce priveşte utilizarea căilor fluviale, potenţialul este departe de a fi atins. Subiectul a fost dezvoltat la discuţiile pe care le-a avut, în aprilie 2022, la Bucureşti cu premierii din România şi Bulgaria.

„Dunărea este alături de Rin o coloană vertebrală pentru transportul fluvial european, care se află la rândul lui în mijlocul politicilor de transport europene pentru că este un mijloc de transport foarte sustenabil. România operează pe Dunăre transport fluvial. Este a treia ţară după Olanda şi Germania ca volum de mărfuri în utilizarea căilor navigabile fluviale, dar potenţialul este departe de a fi atins. Pentru a vă da un exemplu, pe componenta de Dunăre despre care discutăm avem o lungime mai mare poate de trei ori decât pe Rin, dar volumul de mărfuri este de două ori şi jumătate mai mic, deci este un potential enorm care se poate dezvolta”, a declarat Adina Vălean.

Bucureștiul, port la Dunăre. Visul de a avea Canalul București – Dunăre – Marea Neagră s-ar putea împlini acum, pe fondul războiului

Lucrările la Canalul București-Dunăre-Marea Neagră ar putea fi reluate de la momentul 1989, când au fost abandonate la realizarea lor în proporție de 60% de regimul comunist, a scris recent b365.ro.

Autorităţile au aprobat acum refacerea studiului de fezabilitate pentru obţinerea finanţării europene, iar reactualizarea studiului ar putea dura 9 luni de zile. Costurile investiţiei s-ar ridica la valoare de 1,7 miliarde de euro.

Sub presiunea blocajului de pe Dunăre din cauza transporturilor venite din Ucraina, autoritățile și-au amintit că pot lega pe apă Bucureștiul de Marea Neagră, dar și de alte capitale europene cu porturi la Dunăre.

Conform proiectului, Bucureştiul ar putea avea două porturi: 1 decembrie şi Glina ceea ce înseamnă croaziere din Capitală până în Delta Dunării, dar şi până la Belgrad, Budapesta, Viena sau Regensburg. Studiul arată că cel puţin 10.000 de turişti ar folosi aceste rute, cu o medie de consum de 300 de euro de persoană.

Potrivit proiectanților, în cazul în care se va realiza de această dată, investiția va fi recuperată în 25 de ani.

Îți recomandăm să citești și:

Cookies