Firea vrea bandă specială de transport auto pe liniile de tramvai. Amendamentele, în Parlament

„Transportul public a fost încă din primele zile de mandat pe lista mea de priorități. Peste 2.000.000 de bucureșteni folosesc zilnic serviciile de transport public local pe care le asigură Primăria Capitalei, prin STB. Este vorba despre cel mai mare operator de transport public din România, care, deși vital pentru bunul mers al Capitalei, a fost privat de investiții ani la rând. Ne-am asumat achiziția a 830 de mijloace noi, performante de transport în comun, pentru a crește calitatea transportului public – fiind alocate sume în valoare de 474 de milioane de euro provenite din bugetul local, fonduri europene nerambursabile și fondul pentru mediu. Deja 400 de autobuze noi Euro VI sunt în trafic, avem în procedură avansată de achiziție 100 de troleibuze moderne, cu autonomie, din gama de 12 metri, 100 de noi tramvaie și 100 de autobuze electrice, iar pentru cele 130 de autobuze hibrid am semnat recent contractul cu Mercedes-Benz. Sunt obiective realizate concret, nu doar planuri pe hârtie, iar vestea este bună nu doar pentru călători, care beneficiază de condiții mai bune de transport, ci și pentru angajați, întrucât o societate performantă asigură stabilitatea locului de muncă.

Am depus în Parlament amendamente la actuala legislație de transport public, astfel încât linia de tramvai să poată fi folosită de autobuze, devenind astfel bandă unică pentru transportul public. Este un procedeu folosit în marile capitale europene, de aceea adresez parlamentarilor mesajul de a susține un astfel de demers, care aduce beneficii bucureștenilor, contribuind la un transport public mai rapid și mai atractiv”, a declarat Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, cu ocazia unei întâlniri cu reprezentanți ai sindicatului reprezentativ al STB, la depoul Dudeşti, unde au participat Viorica Dăncilă, fost premier, primari de sector, parlamentari, consilieri generali, conducerea STB și specialiști în transporturi. 

În prezent, STB SA operează, zilnic, 192 de linii de transport, din care 41 de linii regionale, cu circa 1.200 autobuze, 200 troleibuze și 290 tramvaie.

„O parte din istoria transportului public bucureștean se află aici, în acest depou, însă putem vorbi și despre istoria recentă: în anul 2017 s-a luat decizia ca RATB să se transforme în societate comercială. Această transformare nu a fost una de formă, ci avem o altă mentalitate, gândim altfel, acționăm altfel, avem alte principii, bazate pe eficiență și performanță. Avem o responsabilitate mult mai mare față de cetățean, care are așteptări ridicate de la noi, iar acest lucru este foarte bun, pentru că ne obligă să ne preocupăm de calitatea serviciilor pe care le oferim”, a precizat Andrei Creci, director al Societății de Transport București. 

„O felicit pe Gabriela Firea pentru abordarea pe care o are in ceea ce priveste STB și felicit angajatii STB pentru implicare si daruire. Va felicit pentru tot ceea ce ati facut, pentru buna cooperare pe care am vazut-o astazi intre conducere, sindicate, consiliul de administratie si Primaria Capitalei. In acelasi timp vreau sa va asigur ca din punctul nostru de vedere, atat in Camera Deputatilor cat si in Senat colegii parlamentari vor sustine STB-ul in toate demersurile sale”, a declarat Viorica Dăncilă, fost premier. 

Vasile Petrariu, preşedintele Sindicatului Transportatorilor din Bucureşti, a vorbit despre importanța înnoirii cu 40% a parcului auto al STB, ca urmare a investițiilor realizate în ultimii ani de Primăria Capitalei, și despre succesul reorganizării fostei regii în societate comercială.

Totodată, în acest an a fost lansată, aplicația infoSTB, cu ajutorul căreia utilizatorii își pot configura foarte ușor traseele și primesc informații despre sosirea vehiculelor în stații și timpii de călătorie. Până la finalul acestui an, prin intermediul aplicației, bucureștenii vor putea achiziționa și titlurile de călătorie, prin sms, card bancar, sau alte aplicații electronice de plată.

Culoare unice pentru transportul cu tramvaiul

Pe 4 dintre liniile de tramvai cu utilizare intensă au fost realizate culoare unice, prin separarea căii de rulare pe 4 (liniile 1/10, 21, 41 şi 32) și urmează implementarea pe linia 47, pentru care au fost aprobați recent indicatorii tehnico-economici.

Beneficiile sunt evidente: tramvaiele circulă cu o frecvență mai bună și am eliminat blocajele pe calea de rulare a acestora; la linia 21, de exemplu, capacitatea de transport a crescut cu 20% (aproximativ 2.700 de călători pe oră și sens).

Alte investiții:
Pentru confortul călătorilor, până la sfârşitul acestui an, beneficiază de instalaţii de aer condiţionat alte 300 de vehicule, prin modernizarea celor existente.

2.200 de staţii STB vor fi modernizate

Primăria Capitalei a lansat în SICAP licitația pentru acordul cadru pe 4 ani care prevede modernizarea a 2.200 de staţii de tramvai, troleibuz şi autobuz, prin achiziţionarea de mobilier urban modern (adăposturi modulare, bănci).

Modernizarea liniilor de tramvai
În anul 2017, am finalizat reabilitarea liniilor de tramvai pe două mari artere, Bulevardul Liviu Rebreanu și Șoseaua Pantelimon.

Totodata, se afla in curs de executie lucrarile la Penetratia Prelungirea Ghencea – Domnesti si Supralargire Bulevardul Ghencea intre Str. Brasov si Terminal Tramvai 41 (5,9 km).

Primaria Municipiului Bucuresti are in planul de investitii obiective noi care includ reabilitarea, atat a sistemului rutier, cat si a liniilor de tramvai pe mai multe artere importante.

Astfel avem în planul de lucru proiecte de reabilitare a sistemului rutier care includ și 18,5 km cale dublă de tramvai pe Bd. Dimitrie Pompei, strapungere Barbu Vacarescu, Nod Chitila – Inchidere inel median, B-dul Basarabia (intre Sos. Mihai Bravu si Sos. Dudesti Pantelimon), Supralargire Calea Calarasi – B-dul C. Coposu (str. Sfanta Vineri – Sos. Mihai Bravu), Bdul Chisinau.

In prezent, Primaria Capitalei elaborează proiectul tehnic pentru modernizarea unui tronson de 1,1 km cale dubla linie de tramvai pe Bd. Vasile Milea, după care lansăm achiziția pentru execuția lucrărilor. Valoarea totala a proiectului este de 5,9 milioane euro, cu finantare din fonduri europene prin Programul Operational Regional (POR) 2014 – 2020.