Fenomenul Graffiti în București. O doamnă le declară război grafferilor: „Dacă e nevoie, stau noaptea la pândă”

03 dec. 2021
327 Afișari
Fenomenul Graffiti în București. O doamnă le declară război grafferilor:
Fenomenul Graffiti în București. O doamnă le declară război grafferilor: "Dacă e nevoie, stau noaptea la pândă"

Bucureștiul îi are pe artiștii grafferi care învie zidurile vechi cu desene colorate și elaborate, opere de artă urbană, dar și pe puștii fără niciun talent care măzgălesc pereții cu voluptate, în crizele lor pubere. Deși graffiti este interzis în București prin lege, toate zidurile și gardurile din oraș sunt însemnate de spray-urile grafferilor. Unde se termină arta și începe vandalismul stradal? Ne-au răspuns doi oameni care țin la arhitectura Bucureștiului. Unul este tânăr, Dragoș Dogaru, designerul pasionat de arhitectură care a inițiat proiectul “București: Modernism Art Deco”, co-autor a trei cărți dedicate Bucureștiului Art Deco. Celălalt are 83 de ani, este academician, istoric, se numește doamna Georgeta Filitti și vrea să pornească o cruciadă împotriva grafferilor, la modul propriu. București, #orașvandalizat, mai jos.

Fenomenul graffiti a fost reglementat de Primăria Bucureștiului încă din anul 2010. Cabinele telefonice, atâtea câte mai sunt, tramvaiele, zidurile pasajelor pietonale și orice suprafață care se află în proprietate publică sunt protejate prin lege de spray-urile grafferilor. Artiștii nu au voie să coloreze pereții Bucureștiului fără acordul proprietarilor clădirii, dar asta nu înseamnă că vreunul a fost prins vreodată. N-am auzit.

graffiti, satana
Cel cu coarne pe clădirea monument istoric, foto Antoaneta Dohotariu.

Un academician le declară război grafferilor

Doamna academician Georgeta Filitti are o problema cu grafferii și ar fi dispusă să stea noaptea la pândă ca să-i prindă. Georgeta Filitti este istoric, a studiat la Școala de lângă lăcășul de cult “Cuibul cu Barză”, a urmat Liceul Gheorghe Lazăr, apoi Facultatea de Istorie a Universității din București pe care a terminat-o în anul 1961 ca șef de promoție. Este o bucureșteancă prin excelență. A scris zeci de cărți despre istoria românilor sau despre familiile boierești și casele lor din București.

georgeta, filitti, academician, istoric
Georgeta Filitti este o bucureșteancă prin excelență. Foto Antoaneta Dohotariu

Pot să-mi pierd o noapte din câte oi mai avea de trăit ca să-i văd pe ăștia care măzgălesc”

Academician Georgeta Filitti: “Nu trebuie să te duci la castelele din Franța, du-te în orașele transilvănene. Du-te la Oradea și ai să vezi că lipsesc graffiti care sunt dezgustătoare în București. Povestea cu graffiti se poate rezolva în 24 de ore. E un vandalism, este o frustrare, sunt grupuri de golani. La Madrid există un zid de jumătate de kilometru unde poți să pictezi până când faci scurtă la mână. La noi, cum se reabilitează o clădire, a două zi este mânjită. Păi, ce să facem? EU, la vârsta mea, femeie mai neajutorată cum s-ar crede, EU mă angajez să rezolv povestea. Pot să-mi pierd o noapte din câte oi mai avea de trăit ca să-i văd pe ăștia care mâzgălesc. Anunț Poliția și îi arestez și dacă cinci ani o să-I țin fără drept de eliberare, vă asigur că asta o să-i descurajeze. Și francezii au fost confruntați cu același lucru. Au creat la Primărie echipe care a doua zi vin și curăță. Eu pe ăsta l-aș pune să curețe, pe ăsta pe care-l prind. Și nu vă supărați, este o mare ușurința să iei un spray și să măzgălești, e mai greu să dai jos. Noi trecem pe lângă aceste mizerii și nu le mai vedem. Sunt sute de blocuri în București murdărite de praful și de mizeria din oraș pe care nu le curăță nimeni. Sunt blocuri făcute de Marcel Iancu care nu au nici măcar o placă cu numele lui”.

graffiti
Noi trecem pe lângă aceste mizerii și nu le mai vedem. Foto Antoaneta Dohotariu.

Nu avem o comisie de înfrumusețare a orașului, vandalizarea spațiului public e de mai multe feluri”

Academician Georgeta Filitti: “ Vandalizarea orașului se întâmplă în toate felurile, nu numai cu graffiti. Cum e cu putință să ridici un bloc de sticlă lângă Catedrala Sfântul Iosif, ceea ce Prințul Charles numea” o pată pe obrazul orașului”? Ce pot oamenii să facă? Eu sunt un bucureștean obișnuit, ce pot să fac? Va iau pe dvs de mână și pe încă zece prieteni și mergem și strigăm în stradă. Ce rezolvăm? Nu avem niciun ecou în urechile decidenților, tocmai pentru că ei refuză să creeze acest organism foarte flexibil care s-ar numi Comisia de înfrumusețare a orașului. Există o lipsă de viziune într-alele armoniei, într-ale frumuseții”.

cladirea asirom
Palatul Asirom se afla in renovare, deja a fost insemnat. Foto Antoaneta Dohotariu.

Copilul meu poate să fie urât, poate să fie tâmpit, dar e copilul meu. Bucureștiul are multe hibe, dar e orașul meu”

Academician Georgeta Filitti: “Știți? Copilul meu poate să fie urât, poate să fie tâmpit, dar e copilul meu. Bucureștiul are multe hibe, dar e orașul meu și îmi place. Îmi place, îmi place când deschid dimineața geamul și văd un peisaj citadin, e orașul meu. Dar dacă e ceva care nu-mi place, care-mi ridică tensiunea și mă mobilizează zadarnic, este această proliferare a graffiti, pe toate gardurile, pe toate casele. Pentru că dacă privim realist ce se întâmplă, totuși, în București se întâmplă și lucruri bune. Dacă mergi pe o stradă, dintr-o sută de casă, două au fost restaurate. Și acele restaurări sunt frumoase, sunt luminoase, sunt corecte. A două zi însă îți apar porcăriile de graffti”.

Designerul Dragoș Dogaru este coordonator de proiecte culturale, graphic designer, fotograf, blogger și designer de produs. A scris despre “Vandalismul dintre noi și spațiul urban”.
Designerul Dragoș Dogaru aduce Art Deco-ul Bucureștiului în casele noastre

Designerul Dragoș Dogaru este coordonator de proiecte culturale, graphic designer, fotograf, blogger și designer de produs. A scris despre “Vandalismul dintre noi și spațiul urban”, #orașvandalizat. A fotografiat orașul în ultimii ani și este primul care a identificat aproape toate clădirile Art Deco din București. Este omul care aduce Art Deco-ul în casa noastră prin obiecte create de el, inspirate de formele Art Deco ale Bucureștiului, de la corpuri de iluminat la pături.

graffiti
“Nu este un răspuns unic la întrebarea vandalism stradal sau graffiti. Graffiti, în esență, este o formă de artă. Arhitectura pe care graffiti o vandalizează este o formă de artă. Foto Antoaneta Dohotariu.
Graffiti este o formă de artă. Arhitectura pe care graffiti o vandalizeaza este o formă de artă”

Dragoș Dogaru, designer: “Nu este un răspuns unic la întrebarea vandalism stradal sau graffiti. Graffiti, în esență, este o formă de artă. Arhitectura pe care graffiti o vandalizează este o formă de artă. Întrebarea retorică este: dacă distrugi un graffiti, o formă de artă care vandalizează un imobil de arhitectură și o tencuială de calitate, un savoir faire interbelic care este o formă de artă, tot vandalism se cheamă? Unde ne oprim cu vandalizarea? Pentru că noi, la ora actuală, ne vandalizăm reciproc unii pe alții prin expresie. Imobilul Art Deco poate că a distrus un imobil beaux arts, noi acum venim și polistirenizăm sau vandalizăm sau punem o instalație de gaze sau desenăm grafitti sau punem un perete cortină pe un imobil modernist. Apoi cineva vine și desenează un graffiti, astfel noi de fapt ne vandalizăm reciproc istoria. Noi nu ne oprim, nu ne gândim să facem un pas în spate. Cine nu-și respectă istoria este condamnat să o repete. Am aflat de la un jurnalist din Varșovia care a scris 40 de cărți despre Varșovia că nu există niciun aer condiționat pe nicio fațadă la ei in oraș. De ce? Mi-a răspuns: păi, voi aveți un patrimoniu mult mai divers decât cel funcționalist și Bauhaus al Varșoviei, însă și noi acum câteva decade ne-am distrus modernismul. Însă ne-am oprit și l-am pus în valoare. Și la ora actuală dacă veți căuta imagini cu modernismul din Varșovia veți vedea că clădirile nu sunt vandalizate nici instituțional, nici de artiști graffiti, nici de către proprietari. Ceea ce trebuie să învățăm noi ca societate în general este să ne oprim și să ne apreciem istoria”.

Ceea ce trebuie să învățăm noi ca societate în general este să ne oprim și să ne apreciem istoria”. Foto Antoaneta Dohotariu.
Fiecare face în spațiul public ce vrea pentru că spațiul public este al tuturor și al nimănui”

B365: Nu este grafitti, este mai puțin decât graffiti. Că una sunt lucrările mari, făcute cu evident talent și care schimbă fața orașului în bine, și alta este să scrii pe o fațadă proaspăt renovată toate prostiile din capul tău.

Dragoș Dogaru, designer: “Putem înțelege expresia acestor tineri care încearcă să se exprime vandalizând ca o dorință de expresie. Dar dorința ta de expresie este o democrație prost înțeleasă. Fiecare face în spațiul public ce vrea pentru că spațiul public este al tuturor și al nimănui. Ca pe vremea comunismului. Numai că trebuie să revenim în prezent și să ne dăm seama că spațiul public este al tuturor și expresia individualității acelui artist sau a acelui proprietar care își polistirenizează casa ne afectează pe toți, vizual. Și libertatea ta se termină în momentul în care afectează libertatea mea. Când te plimbi printr-un oraș și nu mai poți aprecia clădirile pentru că au fost mutilate sau distruse, ce oraș e acela? Este o lipsa de apreciere a istoriei. Publicul să dea o căutare pe google după #orașvandalizat. Împreună cu Ciprian Isac de la Atelierul de Grafică, de la Graphic Front, am făcut o serie de interviuri pentru a da ocazia mai multor specialiști, nespecialiști, arhitecți, să-și exprime părerea despre vandalizarea orașului și prin graffiti”.

graffiti
„Libertatea ta se termină în momentul în care afectează libertatea mea”,. foto Antoaneta Dohotariu.


În curând, aici, la B365.ro, un reportaj spectaculos despre Bucureștiul Art Deco, despre pasiunile și misiunile lui Dragoș Dogaru.