Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu

Una din primele și cele mai frumoase case construite în cartierul Primăverii (Parcul Jianu) a aparținut renumitului sociolog Dimitrie Gusti. Vila nu era o simplă locuință, ci reprezenta, în fapt, un uriaș templu dedicat lecturii, subsolul, parterul și etajul fiind înzestrate cu o bibliotecă impresionantă, fără șfârșit. Puțină lume știe însă cum a plecat Dimitrie Gusti din reședința lui sau ce s-a ales de cărțile sale de preț.

Biblioteca era întregită de un foișor pentru lectură și studiu

Arhitectul Octav Doicescu, părintele Parcelării Jianu, a conceput o vilă de o impecabilă eleganță pe strada Armindenului 4, colț cu strada Herăstrău, pentru prietenul sau: Dimitrie Gusti, părintele Școlii de Sociologie și creatorul metodei de investigație monografice prin care au fost cartografiate satele României interbelice.

Două mari personalități ale culturii române se întâlneau într-un proiect de arhitectură unic: o casă gândită special pentru preocupările unui intelectual, cu o bibliotecă dispusă pe toate cele patru niveluri ale imobilului, S+P+1E+ etaj parțial, întregită de un foișor pentru studiu și lectură, cu vedere la lac.

În 1950, Dimitrie Gusti și soția sa, Elena Miletineanu, sunt dați afară din casă. Marele sociolog va fi trimis să lucreze la o cooperativă meșteșugărească unde se făceau jucării

Dimitrie Gusti se va bucura puțin timp de reședința sa. La 9 iunie 1948, este exclus din Academia Română, al cărui președinte fusese în perioada 1944-1946. I se ia pensia, rămâne fără niciun venit, iar o mare parte din lucrările sale vor fi interzise. În 1950, alături de soția sa, Elena Miletineanu, Dimitrie Gusti este evacuat din casă, fără să aibă dreptul de a-și lua cărțile, tablourile, obiectele personale. O imagine rară, descoperită de arh. Mădălin Ghigeanu, ne spune cum arăta interiorul reședinței marelui sociolog. Mai jos, istoria unui proiect de arhitectură excepțional.

O mare prietenie, puțin știută: Dimitrie Gusti-Octav Doicescu

B365.ro: Mădălin Ghigeanu, cât de implicat a fost Dimitrie Gusti în proiectul casei sale?

Arh. Mădălin Ghigeanu: A fost foarte implicat. Din informațiile pe care le am de la Andrei Octav Doicescu, fiul marelui arhitect, reputat critic de artă care trăiește la Paris, cei doi au fost buni prieteni, chiar dacă era o diferență de 22 de ani între ei. Mai mult, Dimitrie Gusti și-a pus amprenta serios asupra personalității lui Octav Doicescu. Studiez biblioteca arhitectului și am descoperit acolo foarte multe cărți de sociologie, lucrările lui Dimitrie Gusti, dar și multe volume de artă și cultură populară. De la Andrei Octav Doicescu știu că au croit proiectul împreună, Dimitrie Gusti a cerut să se facă acel foișor către lac, unde urma să studieze și să citească.

Construcția a fost realizată de renumitul inginer Emil Prager, cu planșee de beton armat

Arh. Mădălin Ghigeanu: Proiectul Casei Dimitrie Gusti, o construcție unifamilială, a fost autorizat în anul 1937 și finalizat în anul 1939. Casa a fost realizată pe un teren cumulat al loturilor 30 și 31 din blocul de case 21 (în autorizație apar numerele 31 și 32 care ulterior vor fi rectificate), fiecare lot având dimensiunile de 10m/20m. Casa Dimitrie Gusti este printre primele construcții din zonă, care încă mai utilizau modelul parcelar inițial, cu terenuri mici, de 200mp, având dimensiunile standard de 10m/20m. Ulterior, dezvoltatorul va modifica proiectul și se vor realiza loturi mai mari. Construcția va fi realizată de către renumitul inginer Emil Prager. Proiectul a fost conceput cu planșee de beton armat, un lucru mai rar pentru locuințele de mici dimensiuni din perioada respectivă, care îi va conferi casei o durabilitate deosebită.

Arh. Octav Doicescu, creatorul Parcelării Jianu

Arh. Octav Doicescu (8 ianuarie 1902, Brăila-10 mai 1981 București) a absolvit Școala Superioară de Arhitectură din București, avându-i profesori pe: Petre Antonescu, Statie Ciortan, Constantin Iotzu, Paul Smărandescu, Ion Trajanescu, Emil Pangrati, Cincinat Sfințescu. În 1930, Octav Doicescu devine Diplomat al Școlii Superioare de Arhitectură.

Detalii despre opera marelui arhitect, mai jos: 

• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu

Printre numeroasele sale lucrări, în perioada 1938-1940, Octav Doicescu va proiecta imobile în Parcul Jianu (inclus astăzi în cartierul Primăverii) și va amenaja parcul Bordei împreună cu inginerul Nicolae Caranfil. Emblematice pentru Parcelarea Jianu, și pentru stilul său, rămân: Casa inginerului Constantin Bușilă (1939, str. Washington- 7), Casa Octav Doicescu (str. Mircea Eliade-2), Casa proiecată pentru Dimitrie Gusti (1939, str. Armindenului colț cu str. Herăstrău), Casa avocat Alexandru Alexandrini (str. Paris-46).

Dimitrie Gusti (1880, Iași-1955, București) și-a pus amprenta asupra cercetării satului românesc

După absolvirea Facultății de Litere din Iași (1898-1900), a celei de Filozofie din Leipzig (1900-1904), cu un doctorat obținut cu teza Egoismul und Altruismus, și a celei de Drept (1904-1909) din Berlin, Dimitrie Gusti a fost numit profesor la Catedra de Istoria Filozofiei Antice și Morală a Facultății de Litere din cadrul Universității din Iași (1915). În 1920 a devenit titularul Catedrei de Sociologie, Estetică, Etică și Politică a Facultății de Litere și Filozofie din București. În 1921 a înființat Institutul Social Român, care a funcționat până în 1948. A realizat, adunând specialiști din mai multe domenii, primele cercetări sociologice ale unor localități din spațiul rural efectuate pe teren. În 1936, a fost inaugurat Muzeul Satului din București, Dimitrie Gusti jucând un rol important în amenajarea sa. Tot Dimitrie Gusti a coordonat Pavilionul României în cadrul Expoziției Universale de la New York, 1939-1940.

În 1948, Dimitrie Gusti este declarat “element dușmănos” de puterea comunistă, iar Securitatea îi deschide Dosar de urmărire informativă

Elevul și colaboratorul său, sociologul Anton Golopenția, decedat în 1951 în închisoarea Văcărești, spunea într-o declarație:

“Profesorul Gusti e un nemulțumit. Pensiunea lui și a soției sale nu îi ajung spre a face față cheltuielilor lunare. Este nevoit să vândă cărți, mobilier, îmbrăcăminte. Scos din Academie, și după desființarea Institutului Social, nu are unde se manifesta și-și pare condamnat în arest la domiciliu. Se mai găsește în casa lui din Parcul Jianu, numai datorită faptului că a apelat la dl. Președinte Miron Constantinescu și se teme că într-o bună zi va fi invitat să o părăsească. Regretă că n-a rămas în Statele Unite, în situația modestă de profesor-oaspe, care i se oferise, și că a cedat dorului de casă, de țară”.

(Sursa: Sanda Golopenția, în volumul “Viața noastră cea de toate zilele”, Editura Curtea Veche, București, 2006, pp. 167, apud Viorica Joița în estica.ro).

G.T Kirileanu, magistrat, editor și folclorist, nota în memoriile sale: “Profesorul Gusti lucrează la o cooperativă meșteșugărească care face jucării. Iată ce face regimul comunist cu oamenii mari de cultură ai neamului românesc”.

În 1950, în Casa lui Dimitrie Gusti se va muta tovarășul petrolist Gheorghe Pană, activist la Secția de Propagandă a C.C. După 1989, vila a fost cumpărată de Mircea Lucescu, antrenor de fotbal

După evenimentele din decembrie 1989, în imobil va locui politicianul țărănist Ion Rațiu. Vila va fi cumpărată, în 1997, de antrenorul de fotbal Mircea Lucescu cu suma de 230.000 de dolari.

Casa Dimitrie Gusti s-a bucurat de o reușită restaurare realizată de Biroul de Arhitectură STARH, fondat de prof. dr. arh. Florian Stanciu și arh. Iulia Stanciu, profesor dr. la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu.

„Nicăieri nu am văzut această amploare, pe patru niveluri să fie doar o bibliotecă, un adevărat templu dedicat lecturii”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Casa are un specific pe care l-am mai întâlnit la câteva palate din Parcelarea Jianu (Vila Virgil Mihăilescu, Vila Contesei Wassilko) și anume relația cu cartea, cu cultura. Împreună cu biroul, o bibliotecă imensă comunică printr-o scară din subsol, parter, etaj și foișor. Nicăieri însă nu am văzut această amploare, pe patru niveluri să fie doar o bibliotecă, un adevărat templu dedicat lecturii. Spațiul pornește din subsol, unde exista un depozit de cărți (așa este denumit spațiul în proiectul autorizat, având acces direct din afară). La parter era biroul lui Dimitrie Gusti, cu antreu și cu vestibul, cu acces din afară. Camera denumită „bibliotecă” se afla la etaj, comunicând pe un palier cu restul casei, compus cu două dormitoare și o baie. Din bibliotecă, Dimitrie Gusti avea de gând ca, printr-o scară, să acceadă la foișorul în care să se bucure de lectură și studiu, cu vedere spre lac. Este casa de locuit a unui om de cultură, dar care are acest specific: o bibliotecă enormă întinsă pe 4 niveluri. Spațiile dedicate locuirii, Living-Hall, Dinning- Sufragerie, Bucătarie cu oficiu, sunt generoase, dar parcă trec în plan secundar.

„57,2 mp avea biblioteca de la etajul 1, este ceva fabulos”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Andrei Octav Doicescu își aduce aminte că tatăl lui a discutat cu Dimitrie Gusti tot proiectul de arhitectură și au rămas foarte apropiați. Dimitrie Gusti chiar l-a călăuzit în proiectul mare al Expoziției de la New York, din 1939. Mai mult decât atât, după marea epurare în care Dimitrie Gusti va fi scos din casă și trimis să locuiască undeva pe lângă Cimitirul Bellu, arh. Octav Doicescu îl va vizita. Relația lor de prietenie va rămâne până la sfârșitul lui Dimitrie Gusti, va muri în anul 1955.

Dimitrie Gusti a fost un intelectual de mare clasa, să nu uităm că este printre puținii care a absolvit trei facultăți: Facultatea de Litere la Iași, de Filosofie la Leipzig și Facultatea de Drept la Berlin. A fost ministru în perioada 1932-1933, și a fost ctitorul Muzeului Satului, inaugurat în 1936. Dimitrie Gusti a contribuit foarte mult la amenajarea și conceperea Muzeului Satului. Interesant este că Muzeul Satului a fost inaugurat în 1936, când Gusti va deveni director, iar casa lui va fi autorizată în 1937, fiind printre primele construite în Parcelarea Jianu.

B365.ro: Prin ce este deosebit proiectul arh. Octav Doicescu, față de alte proiecte de-ale sale din Parcul Jianu?

Arh. Mădălin Ghigeanu: În primul rând, prin acest specific dat de o bibliotecă imensă. Este o casă concepută clar în linia pe care o va impune Octav Doicescu în Parcelarea Jianu, un stil neoromânesc târziu cu influențe discrete, atenuate, de tip mediteraneean. Registrul arcadelor de la parter le regăsim și la Vila lui Nicolae Caranfil și la vila Contesei Wassilko, deci Doicescu urmează stilul de arhitectură pe care deja îl crease. Nu pot să nu remarc, în urma descoperirii fotografiei din livingul casei, grija imensă pe care a avut-o Dimitrie Gusti pentru amenajarea interiorului. Din păcate, nu avem fotografii și cu biblioteca. Sincer, mă așteptam să văd un interior asemănător cu cele din Vila Minovici, știind că Dimitrie Gusti era un pasionat, un colecționar de artă populară. Mă așteptam să văd o casă plină de furci, icoane pe sticlă, de oale și ulcele. Cine știe? Poate că erau expuse prin alte spații din casă.

„Surpriza totală este că descoperim locuința unui aristocrat, cu un șemineu de epocă și cu mobilier și decorațiuni interioare de tip european”

Mobilierul este de tip european, puțin ornamentat, fiind însă foarte confortabil. Posibil manufactură Lengyel, zona Arad, Pe pardoseală nu găsim kilimuri oltenești, sau lucrări populare (cum m-aș fi așteptat), ci covoare de tip Tabriz sau Farahan, ce se integrează decent în decorația generală. La interior sunt sculpturi și picturi, lucrări de artă europeană. Este o casă normală, foarte caldă, confortabilă, a unor oameni educați.

Casa Dimitrie Gusti s-a bucurat de o restaurare fericită, de excepție

Arh. Mădălin Ghigeanu: Trebuie remarcat faptul că arhitecții Florian și Iulia Stanciu nu au avut foarte multe informații, proiectul autorizat de către Primărie fiind destul de sumar. Ca multe alte proiecte semnate de Octav Doicescu, acesta nu corespunde cu realitatea din teren. Fațada, de exemplu, era cu totul alta în dosar, este clar că Doicescu și Gusti au schimbat-o pe teren. Echipa de arhitecți Iulia și Florian Stanciu a reușit însă o integrare stilistică de foarte bună calitate, cum foarte rar întâlnim la ora actuală în România.

„Cred că ar trebui să promovăm mai mult lucrările de restaurare de calitate, realizate până acum (cum este cazul de față ), făcând cunoscut cum este bine și cum trebuie făcut”

Posibil că este și meritul celor care au avut bunul simț să ceară așa ceva, neștirbind aspectul și spiritul casei inițiale. Un simplu fapt este de admirat, reținerea de a nu suspenda loggia din parter, din fața biroului lui Dimitrie Gusti (cum marea majoritate a dezvoltatorilor ar fi făcut-o), mărind spațiul interior în defavoarea aspectului fațadei.

‘Suntem permanent sub atacul rechinilor imobiliari, care dintr-o neghioabă trufie se agață de case de patrimoniu pentru a le distruge ulterior”

Restaurarea caselor de patrimoniu, și implicit tot ce ține de patrimoiul cultural de arhitectură, a devenit o profesie în sine, atât la nivelul proiectării cât mai ales la nivelul execuției. Nu se pot face lucruri așa cum te taie capul, iar unele soluții impun tehnologii și cunoștințe avansate pe care nu le capeți la ‘școala vieții’ absolvită la seral de către inepuizabilul Dorel.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care