Fântâna Sărindar. A fost timp de doar un deceniu cea mai mare (și mai fragilă) fântână din tot Bucureștiul

11 oct. 2024
1445 afișări
Fântâna Sărindar. A fost timp de doar un deceniu cea mai mare (și mai fragilă) fântână din tot Bucureștiul
Fântâna Sărindar. A fost timp de nici două decenii cea mai mare (și mai fragilă) fântână din tot Bucureștiul. Sursa foto: București City News

Știați că înainte să existe Cercul Militar, pe același loc din centrul Bucureștiului, au existat pe rând și o mănăstire și apoi cea mai mare (și poate cea mai fragilă) fântână din oraș? Ambele au purtat numele de Sărindar, iar în următoarele rânduri vă vom prezenta povestea fântânii ridicate „pe repezeală” înainte ca prin Capitală să treacă în vizită împăratul austriac, Franz Joseph, și regele sârb, Alexandru I.

Deși solul este total neprielnic, fiind unul foarte mlăștinos, în zona bulevardului Regina Elisabeta de astăzi au fost ridicate de-a lungul istoriei Bucureștiului o mulțime de clădiri importante în formarea și dezvoltarea Capitalei. În acest articol vom vorbi despre Fântâna Sărindar, care nu mai există astăzi în amplasamentul inițial, și care a fost la un moment dat cea mai mare fântână din București, însă a avut o perioadă relativ scurtă de „faimă”.

Cum a apărut Fântâna Sărindar

În anul 1896, în București ajung ca oaspeți împăratul Austro-Ungariei, Franz Joseph, și regele Serbiei, Alexandru I, care au fost invitați de regele Carol I al României aici după ce a fost inaugurat canalul navigabil de pe Dunăre, de la Porțile de Fier. În cinstea celor doi monarhi de vază a fost organizată înainte de toate o paradă militară. Cei trei lideri au fost primiți la Gara de Nord, venind de la Sinaia, apoi au parcurs un traseu special până să ajungă la Palatul Cotroceni, traseu pe care se aflau mai multe clădiri special alese, dar și decorațiuni realizate cu ocazia acestei vizite.

Printre acestea s-a numărat și Fântâna Sărindar, ridicată pe Calea Victoriei, la capătul sudic al arterei, pe locul unde mult timp a dăinuit Mănăstirea Sărindar, demolată între 1894 și 1896. Lăcașul de cult fusese ctitorit de Matei Basarab, și a avut o istorie zbuciumată, marcată de evenimente nefaste, precum cutremurele sau invaziile otomane. Mai mult de-atât, integritatea bisericii a fost mereu pusă în pericol de solul mlăștinos din zona Cișmigiu. Din punct de vedere istoric, mănăstirea este primul lăcaș din București unde a fost oficiată slujba în limba română, în anul 1837, chiar în noaptea de Paști, ceremoniile fiind până atunci ținute în greaca veche.

Fântâna nu a „supraviețuit” prea mult timp

Prin urmare, pentru ca un teren atât de mare din centrul Bucureștiului să nu rămână gol, a fost realizată în timp scurt o construcție impunătoare, un ansamblu de mari dimensiuni, cu statui, care aveau în centrul lor o fântână arteziană, și care s-a numit oficial Fântâna Păcii, dar care a preluat în rândul bucureștenilor denumirea pe care o avea mănăstirea.

De ce fragilă? Deoarece ansamblul a fost realizat din materiale ușoare, care s-au degradat de-a lungul anilor din cauza trecerii timpului și a fenomenelor meteorologice.

Proiectul a fost realizat de Giulio Magni, arhitect italian care a mai „semnat” Hala Traian și care a realizat la finalul secolului al XIX-lea o mulțime de proiecte de ordin public în București.

Fântâna nu a existat prea mult timp, fiind demolată fix un deceniu mai târziu, în 1906, când aici au început lucrările la Palatul Cercului Militar. În schimb, a fost ridicată o altă fântână, mai mică, pe care o putem vedea și astăzi pe esplanada Cercului Militar, și care poartă tot numele de Sărindar.

Citește și

Cookies