Este frumoasă, este reabilitată, este importantă pentru istoria recentă a Bucureștiului și e în „miezul” restricțiilor de circulație și a șantierelor din nordul orașului. Vorbim despre Fântâna Miorița, această Fontana di Trevi autohtonă unde șoferii prinși în trafic ar putea să înceapă să arunce în orice zi cu bani ca să aibă noroc să ajungă acasă cât mai repede după muncă. În următoarele rânduri (pe care sperăm să le citiți dintr-un loc confortabil, nu de la semafor sau din aglomerație) vă vom prezenta istoria scurtă a acestei atracții de lângă Parcul Herăstrău.
Fântâna Miorița a devenit în ultimele luni sinonimă cu aglomerația interminabilă cauzată de lucrările la magistrala nouă de metrou, motiv cu care pare că mai mulți bucureșteni au aflat (din nou, sau chiar prima dată) despre ea, prea puțini știind însă istoria din spatele acesteia.
Istoria Fântânii Miorița începe în anul 1936, fiind concepută de arhitectul Octav Doicescu, cel care a mai proiectat și Opera Română, Uzinele IAR din Brașov, Fântâna Zodiac de la intrarea în Parcul Carol sau locuința primarului Dem I. Dobrescu, conform orasulm.eu. Acesta a fost inspirat în realizarea lucrării de poate cel mai celebru mit din cultura română, și anume balada Miorița.
Astfel, fântâna-monument este realizată din granit de Dobrogea și are formă de elipsă, una deloc obișnuită pentru fântânile decorative realizate acum aproape un secol pe aceste meleaguri. Aceasta este decorată cu un mozaic alb și negru pe ambele părți, mozaic care ilustrează povestea pe care am învățat-o la școală cu Miorița, poate cea mai cunoscută oaie din istoria neamului nostru. Diametrul mare al bazinului în formă de elipsă are 50 de metri, în timp ce cel mic are 20 de metri. Fântâna, care se află chiar în mijlocul bazinului, e realizată din două ziduri paralele de mari dimensiuni, înalte de 3,2 metri, late de 0,6 metri și lungi de 16 metri. Între aceste ziduri se află panta de piatră ale cărei capete ies circa cinci metri dintre cele două ziduri.
Cele două mozaicuri realizate în alb și negru prezintă povestea arhicunoscută a mitului Mioriței, fiind realizate de Milița Petrașcu și Gheorghe Mogoș Niculescu. Prin urmare, pe o parte sunt prezentați cei trei ciobani și turmele lor de oi, în timp ce pe cealaltă parte este ilustrată scena nunții ciobanului dar și moartea sa.
Fântâna a fost inaugurată în anul 1936, cu ocazia expoziției Luna Bucureștilor, care a avut loc între Arcul de Triumf și pasajul de la calea ferată de lângă Vila Mina Minovici. Evenimentul avea ca scop sărbătorirea Bucureștiului și promovarea și atragerea turiștilor din străinătate. Fântâna se află pe Lista monumentelor istorice 2010 – Municipiul București – la nr. crt. 2281, cod LMI B-III-m-A-19966.
Fiind degradată din cauza trecerii timpului, fântâna a fost restaurată în repetate rânduri, ultima dată lucrările fiind încheiate chiar în anul 2019.