Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU

susținut de
26 feb. 2024
27418 afișări
Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul de la Viena I INTERVIU

Undeva pe Valea Argeșului, într-un loc paradisiac, la Arefu, se află conacul în care a trăit și a creat George Stephanescu (1843-1925), fondatorul Operei Naționale, muzicianul care a compus prima simfonie română, dirijor la Teatrul Național, profesor de canto și operă la Conservatorul din București, având 37 de serii de elevi (fapt nemaiîntâlnit), creatorul școlii de canto,  personalitate emblematică, novatoare, a scenei lirice românești.

De conacul lui George Stephanescu se leagă și numele celor doi fii ai săi iluștri, pictorul Gabriel Stephanescu-Arephy (nume luat din afecțiune pentru satul Arefu) și Victor G. Stephanescu, arhitectul Regelui Carol I, cel care a proiectat Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, Moscheea “Regele Carol I” din Constanța, Biserica Anglicană din București, extinderea Gării de Nord, etc.

Familia Stephanescu în fața conacului de la Arefu, început de secol XX. Fotografia a fost realizată prin autocromie, cea dîntâi tehnică de fotografiere în culori, de către arh. Victor G. Stephanescu. Foto credit: Historic, Arhiva de Fotografie a arh. Victor Stephanescu.
Foto credit: Familia Stephanescu.
Conacul de la Arefu în prezent. Foto credit: Familia Stephanescu.

Ministerul Culturii nu-și rezervă dreptul de preemțiune asupra imobilului monument istoric de clasa B 

Conacul, muzeu încă din anul 1925, de o covârșitoare valoare memorială pentru cultura română, adăpostește obiecte de artă rarisime, de la tablouri realizate de Gabriel Stephanescu-Arephy la vechi covoare persane și românești, perdele originale stil Versailles, colecții de săbii și icoane, culminând cu pianul compozitorului George Stephanescu, un pian Bosendorfer, comandat special la Viena de tatăl sau, Mihail Hagi-Stephan, pentru mama sa, Maria Crețescu.

Știți cât costă conacul din paradis care adăpostește o comoară națională? 700.000 de euro, cu tot cu obiecte, cam cât costă o vilișoară din Pipera. De ce este nevoită să vândă moștenirea inestimabilă a familiei sale și cum se face că Statul Român nu este interesat să cumpere și să prezerve o bogăție culturală irepetabilă, mai jos interviu cu Ilinca Stephanescu-Neagu, nepoata pictorului Gabriel Stephanescu-Arephy și strănepoata compozitorului George Stephanescu.

Foto credit: Familia Stephanescu.
Foto credit: Regatta Imobiliare.

Teatrul este școala și distracția poporului, iar nu a câtorva bogătași” a fost crezul lui George Stephanescu, ctitor de instituții fundamentale

Pe zidul conacului de la Arefu stau și azi înscrise cuvintele pe care “primul simfonist al țării”, George Stephanescu, le-a lăsat pentru prezent și viitor: “Teatrul este școala și distracția poporului, iar nu a câtorva bogătași”. A fost crezul pentru care a lucrat George Stephanescu, un vis în numele căruia a cheltuit o avere uriașă: înființarea primei Opere Naționale în limba română, cu artiști români, dedicată și omului de rând, nu doar elitelor.

La 6 mai 1855, la Teatrul Național din București, George Stephanescu făcea să fie auzită pentru prima dată opera “Linda di Chamounix” de Gaetano Donizetti, în limba română, interpretată de artiști români.

Visul lui George Stephanescu, pentru care a luptat timp de câteva decenii, se va împlini în ziua de 1 aprilie, 1921 când Opera Română devine instituție finanțată de la buget, prin Decret Regal. Spectacolul inaugural s-a deschis cu opera “Lohengrin” de Richard Wagner, avându-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu.

1 aprilie, 1921, Opera Română devine instituție, prin Decret Regal. Spectacolul inaugural s-a deschis cu opera “Lohengrin” de Richard Wagner, avându-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu. Foto credit: Arhiva familiei Stephanescu.
Foto credit: Arhiva personală a familiei Stephanescu.
Numai pianul Bosendorf valorează azi 200.000 de euro. Foto credit: Regatta Imobiliare.
Foto crdedit: Regatta Imobiliare.

Conacul de la Arefu a avut șansa de a nu fi naționalizat. E casă memorială încă din anul 1925

Ilinca Stephanescu-Neagu: Vara locuiau la conac pictorul Gabriel Stephanescu-Arephy, bunicul meu, și fratele său, arhitectul Victor Ștefănescu. După moartea lui George Stephanescu, în anul 1925, bunicii mei transformă conacul în casă memorială. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, bunicii mei și toată familia au locuit la conac. În perioada comunistă, bunicii mei au ținut conacul deschis publicului larg, cum este și acum.

Anii ’20. George Stephanescu în pragul conacului de la Arefu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.

Sub bătrânul nuc de la Arefu, Ion Luca Caragiale a scris ultima sa piesă de teatru,“Năpasta”. Și nucul este de vânzare

În ultimii ani din viață, George Stephanescu a locuit și a creat la conacul de la poalele Munților Făgăraș căruia, de-a lungul timpului, i-a trecut pragul crema culturii române și europene. Sub nucul de la Arefu, Ion Luca Caragiale a scris ultima sa piesă de teatru,“Năpasta”, publicată în anul 1890. Copacul mai există și azi. Și este de vânzare și el.

La Arefu a cântat la pian Iulia Hașdeu, acolo au venit: V. Alecsandri, B. P. Hașdeu, Carol Davilla, C. Bacalbașa, C. Nottara, Nicolae Pătrașcu, celebra soprană Adelina Patti, Anetta Polizu, Aristizza Romanescu, dar și eleva lui George Stephanescu, faimoasa soprană Hariclea Darclee, prima interpreta a rolului Floria Tosca din opera “Tosca” de Giacomo Puccini. Premiera operei Tosca a avut loc în ziua de 14 ianuarie 1900, la Teatro Constanzi din Roma, unde Haricleea Darclee a performat alături de tenorul Emilio de Marchi și baritonul Eugenio Giraldoni.

Hariclea Darclee în grădina conacului de la Arefu. Fotografia a fost realizată de arh. Victor Stephanescu pe placă A. Lumiere&Ses Fils. Foto credit: Historic. Piesa face parte din Licitația „George si Victor Stephanescu-O viată dedicată Creației”.
Hariclea Darclee în grădina conacului de la Arefu. Fotografia a fost realizată de arh. Victor Stephanescu pe placă A. Lumiere&Ses Fils. Foto credit: Historic. Piesa face parte din Licitația „George si Victor Stephanescu-O viată dedicată Creației”.

O fotografie extrem de rară ni-l arată pe pictorul Luchian la Arefu. Imaginea face parte din Arhiva de fotografie a arh. Victor Stephanescu, scoasă la licitație de moștenitori la Historic în zilele de 4, 5 și 7 martie, 2024.

Despre moștenirea arh. Victor Stephanescu și arhiva sa extraordinară am scris în articolul de mai jos

Arh. Victor G. Stephanescu la conacul de la Arefu. Foto credit: Arhiva familiei Stephanescu.
Foto credit: Familia Stephanescu.
Pictorul Luchian la Arefu, în partea stângă a imaginii realizate de arh. Victor. G. Stephanescu. Foto credit: Historic.
Gh. Stephanescu a murit uitat de toți, ca și când n-ar fi făcut nimic pentru țara asta, pentru neamul acesta și pentru nimeni”. La înmormântarea lui de la Bellu nu a venit niciun reprezentant al Ministerului Cultelor și Artelor

La moartea lui George Stephanescu, pe 25 aprilie 1925, Juares Movilla scria în ziarul “Neamul Românesc”:

S-a stins marele maestru de muzică Gh. Stephanescu, uitat de toți, ca și când n-ar fi făcut nimic pentru țara asta, pentru neamul acesta și pentru nimeni. În vâltoarea luptei pentru existență și aureolă, în speță muzicanții noștri, foștii lui elevi și toți adulatorii lui care, pe vremuri, au sorbit din izvorul nesecat al talentului lui superior de compozitor și profesor la Conservatorul din București, l-au lăsat cu desăvârșire părăsit, nemângâiat, lipsit de cea mai elementară considerațiune. Bătrânul muzician de elită, autorul “Mândruliței de la munte” și al altor lucrări care au făcut delicii auditorilor și faimă cântareților români, câteva generații, marele făuritor de cântăreți, printre care celebrul tenor Gabrielescu, răsfățatul scenelor mari ale lumii, duiosul Băjenaru, răsfățatul nostru, baritonul C. Cairetti, basul D. Teodorescu și întreaga pleiadă de cântarețe și cântăreți din generația trecută, înălbită, care a încântat sufletele și ne-a înălțat mândria noastră românească, dând generației de azi încrederea că și noi putem și trebuie să avem muzica noastră, Opera noastră, și-a trăit ultimii zece ani în cea mai tăcută uitare, parcă toți cei care l-au folosit și admirat ar fi intrat în pământ. Despre Ministerul Artelor nici gând să știe că mai există o asemenea valoare muzicală.( ..) S-a stins batrânul nostru mare maestru inițiator al Operei Române, icoana la care trebuie să se închine toți cântareții și artiștii Operei, căci cu ale lui sacrificii s-a aruncat sămânța credinței că se poate avea și la noi Opera Română.

George Stephanescu (1843-1925), fondatorul Operei Naționale. Foto credit: Arhiva personală a familiei Stephanescu.
Eveniment de importanță națională. 6 mai 1885, Theatrul Național, Operă cântată pentru prima dată în limba română. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Clădirea de la Arefu este monument istoric de clasa B, sub denumirea de “Casa Gheorghe Stephanescu” și a fost proiectată în stil elvețian

Conacul de la Arefu, proiectat în stil elvețian în anul 1873, opera unui arhitect italian, este desfășurat în plan dreptunghiular și și-a păstrat întru totul forma și farmecul inițial. Parterul este format din 6 camere, terasa de piatră (adăugată de arh. Victor Stephanescu) și prispă, iar mansarda are o singură cameră cu acces din terasă. Clădirea este monument istoric de clasa B, cu codul LMI AG-IV-m-B-13895 sub denumirea de “Casa Gheorghe Stephanescu”. Suprafața construită a imobilului este de 337 mp la care se adaugă peste 10.000 de mp de parc. Conacul este scos la vânzare de compania imobiliară Regatta Real Estate.

Foto credit: Familia Stephanescu.
Foto credit: Familia Stephanescu.
George Stephanescu, Hariclea Darclee, dirijorul Baiculescu la Arefu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Totul de vânzare: mobilier Bierdermeier, tablouri pictate de pictorul Gabriel Stephanescu-Arephy, colecții de săbii

La ridicarea imobilului s-au folosit materiale tradiționale din zona munților Făgăraș: piatră, lemn de esență tare și cărămidă arsă. Imobilul a fost restaurat și renovat integral între anii 2017-2021 iar în jurul reședinței este amenajat un parc dendrologic de 10.000 mp, străjuit de statuia lui George Stephanescu.

Foto credit: Familia Stephanescu.
George Stephanescu la Arefu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Tablou realizat de Gabriel Stephanescu-Arephy. Foto credit: Familia Stephanescu.
Pianul Bosendorfer a fost adus de la Viena cu vaporul iar de la Giugiu a fost tras cu carul cu boi până la conacul din Arefu

Inventarul obiectelor de epocă din conac este uimitor: mobilier Bierdermeier, tablouri pictate de pictorul Gabriel Stephanescu-Arephy, perdele franțuzești, stil Versailles, făcute pe comandă, tapet original, covoare țărănești, persane și turcești, colecție de săbii, icoane vechi. Ușile sunt originale în toată casa. În salon tronează pianul Bosendorfer, comandat la Viena de tatăl lui George Stephanescu, Mihail Hagi-Stephan.

Foto credit: Familia Stephanescu.
Foto credit: Familia Stephanescu.

Ilinca Stephanescu-Neagu este strănepoata compozitorului George Stephanescu și nepoata pictorului Gabriel Stephanescu-Arephy. A înființat Asociația Arefu “Casa Memorială Compozitor George Stephanescu, Arh. Victor Stephanescu și pictori Gabriel și Antoinette Stephanescu-Arephy”.

Anii ’70. Ilinca Stephanescu-Neagu în copilărie alături de bunicii ei, Gabriel și Antoinette Stephanescu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Anii ’70. Gabriel și Antoinette Stephanescu la Arefu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Anii ’70, mașina bunicilor la Arefu. Foto: Arhiva Familiei Stephanescu.
Bunicii mei, pictorii Gabriel Stephanescu-Arephy și Antoinette, au prezervat imobilul și au avut grijă de Arhiva familiei, de toată bogăția culturală pe care a lăsat-o George Stephanescu poporului român”

B365.ro: Ilinca Stephanescu-Neagu, care sunt amintirile dumneavoastră din acest conac, reper pentru cultura română?

Ilinca Stephanescu-Neagu: Am foarte multe amintiri, eu am copilărit la conacul familiei, pictorița Antoinette Stephanescu a fost bunica mea, ea m-a crescut. Conacul, construit de străbunicul meu, a fost în familia noastră dintotdeauna. Bunicii mei, pictorii Gabriel Stephanescu-Arephy și Antoinette, au prezervat imobilul și au avut grijă de arhiva familiei și de toată bogăția culturală pe care a lăsat-o George Stephanescu poporului român. Eu am dus mai departe această bogăție culturală. Conacul a devenit muzeu după moartea străbunicului meu și muzeu particular este și acum. Străbunicul meu a stat la conac perioade lungi din viață iar în ultimii ani a fost reședința sa permanentă. Iubea foarte mult acest loc. Este locul de suflet al familiei, pe acolo s-au perindat prietenii străbunicului meu, printre care s-au numărat cele mai mari nume ale culturii române. Ion Luca Caragiale a scris “Năpasta” sub nucul nostru. Este un loc foarte important pentru cultura românească. Am prezervat tot mobilierul, toate obiectele originale, inclusiv pianul Bosendorfer. Pianul a fost adus de la Viena cu vaporul iar de la Giurgiu a fost adus cu un car cu boi până la conacul din Arefu.

Familia Stephanescu la Conacul de la Arefu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Foto credit: Familia Stephanescu.
Colaj cu cei trei mari Stephanescu. Sursa: Familia Stephanescu.
O istorioră de familie spune că Regele Carol I nu l-a plătit pe arh. Victor Stephanescu pentru realizarea Moscheei din Constanța, dar i-a lăsat prin testament ceasul lui de buzunar”

B365.ro: Conacul este legat de cele trei nume mari ale familiei: George și fii săi, Victor și Gabriel Stephanescu.

Ilinca Stephanescu-Neagu: George Stephanescu a avut 7 copii, cel mai mare a fost arh. Victor Stephanescu, iar cel mai mic pictorul Gabriel Stephanescu-Arephy, bunicul meu. Cei trei au lucrat mult împreună, au fost foarte apropiați toată viața. Victor și Gabriel Stephanescu au lucrat la Operă, la costumele și decorurile de scenă ale tatălui lor. Victor Stephanescu a fost arhitectul Casei Regale, apropiat al Regelui Carol I.

Victor și Gabriel Stephanescu au lucrat la Operă, la costumele și decorurile de scenă ale tatălui lor. In imagine arh. Victor G. Stephanescu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.

 

Lautari la conacul din Arefu. Primul din partea stângă a imaginii, in picioare, arh. Victor G. Stephanescu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Conacul de la Arefu. In mijlocul imaginii, arh. Victor G. Stephanescu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Foto credit: Familia Stephanescu.

B365.ro: Este adevărat că Regele Carol I nu l-ar fi plătit pe arh. Victor Stephanescu pentru realizarea Moscheei din Constanța și de aceea i-a dăruit ceasul lui de buzunar?

Ilinca Stephanescu-Neagu: Da, este o mică istorioară pe care o știu din familie. Atunci când s-a făcut inaugurarea Moscheii din Constanța, Regele Carol I nu l-ar fi plătit pe arh. Victor Stephanescu. I-a lăsat însă prin testament ceasul lui de buzunar. De altfel i-a și spus: Stephanescu, acesta va fi cadoul meu pentru proiectarea moscheii.

Medalia „Bene Merenti” acordată de Regele Carol I lui arh. Victor G. Stephanescu. Foto credit: Historic.
Ordinul „Medjidie” (de unde avem numele localității Medgidia), în grad de Comandor plus brevet, acordate arh. Victor G. Stephanescu de catre Sultanul Mehmed al V-lea, drept răsplată pentru construirea Moscheii regale „Carol I” din Constanța. Ordinul i-a fost conferit în anul 1913 prin intermediul consulului general al Imperiului Otoman la Constanta, Kadri-Bey. Foto credit: Historic. Licitația va avea loc în zilele de 4, 5 si 7 martie, 2024, la Historic.
La Arefu, străbunicul a avut 7 munți și o carieră de piatră. Pe toate le-a vândut ca să înființeze Opera Română, să poată să susțină spectacole în limba română”

B365.ro: De ce a ales George Stephanescu vechea așezare Arefu pentru construirea conacului?

Ilinca Stephanescu-Neagu: Tatăl lui George Stephanescu, Mihail Hagi Stephan, a fost un mare boier și avea terenuri în această zonă. Străbunicul meu a cumpărat o parte din Căpățâneni și a construit conacul. Străbunicul a avut 7 munți la Arefu și carieră de piatră. Pe toate le-a vândut ca să poată să înființeze Opera Română, să poată să susțină spectacole în limba română, cu artiști români, în România. Avem toată arhivă familiei, documentele ne arată cum a fost exploatată carieră de piatră și cum a vândut străbunicul meu 7 munți. Totodată a înființat Societatea Lirică, Compania Lirică Română, prima instituție care proteja artiștii și avea grijă inclusiv de cei care ieșeau la pensie. La Arefu, străbunicul meu a scris “Uvertura Națională”, prima lucrare simfonică românească inspirată din folclor și “Simfonia în La major”, prima simfonie românească. De asemenea, a compus cântece cu acompaniament de pian pe versurile poeților Mihai Eminesu, Vasile Alecsandri, Iulia Hașdeu, etc.

Cu pălăria în mână pe rândul 1, în mijlocul imaginii, George Stephanescu. Trenul de la Arefu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Gara de la Arefu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
1 iulie 1938, elevii maestrului George Stephanescu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Efectiv, nu mai putem să susținem financiar conacul, nu avem bani pentru întreținerea lui. Statul ar trebui să-l cumpere și ar trebui să rămână muzeu”

B365.ro: Știm numele arhitectului conacului?

Ilinca Stephanescu-Neagu: Conacul a fost proiectat de un arhitect italian și a fost realizat în stil elvețian. Mai târziu, arh. Victor Stephanescu a renovat conacul păstrând forma și stilul inițial. Toate obiectele din conac sunt originale. Sobele sunt proiectate de același arhitect italian, sunt de origine. Arh. Victor Stephanescu a adăugat terasa de piatră.

Profesor de canto și operă la Conservatorul din București, George Stephanescu a fost compozitor și dirijor al Teatrului Național in perioada 1877-1890. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Antoinette Stephanescu-Arephy, bunica Ilincăi Stephanescu-Neagu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.

 

Conacul se vinde cu 1 hectar de grădină.
Ar fi păcat să dezmebrăm tot acest muzeu iar conacul să primească o altă destinație. Este ceva unic pentru cultura română”

B365.ro: Și cu toate aceste obiecte de foarte mare valoare ce se va întâmpla? De ce scoateți conacul la vânzare?

Ilinca Stephanescu-Neagu: Din păcate, nu avem altă soluție, a devenit foarte greu să-l întreținem. Efectiv, nu mai putem să-l susținem financiar. Statul ar trebui să-l cumpere, iar conacul ar trebui să rămână muzeu. Are și o grădină de un hectar și ceva și este un muzeu complet. Cu obiectele originale, cu lucrurile lui George, Victor și Gabriel Stephanescu. Există o cameră a afișelor bunicului meu, pictorul Gabriel Sterphanescu-Arephy, pentru că își făcea singur afișele pentru marile expoziții la care participa. A expus în Franța, Italia și Elveția și expunea destul de des la Salon des Endependances din Paris. Practic, ar fi păcat să dezbinam, să dezmebram tot acest muzeu iar conacul să primească o altă destinație. Este ceva unic pentru cultura românească, de o valoare inestimabilă.

17 oct, 2006. Expoziție retrospectivă Gabriel Stephanescu-Arephy la Galeria Dialog 17. Invitați de onoare Regele Mihai I si Regina Anne. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Antoinette Stephanescu, în mijlocul imaginii, la Arefu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Statul român nu-și rezervă dreptul de preemțiune, deci noi putem vinde oricui, din păcate. Sper ca Ministerul Culturii să se răzgândească”

B365.ro: Ați păstrat totul, nu ați înstrăinat nimic, până și tapetul este original. Mi se pare incredibil să reușești să întreții un tapet atât de vechi.

Ilinca Stephanescu-Neagu: Tapetul este de origine, l-am mai recondiționat în unele locuri, dar s-a păstrat foarte bine. Sunt camere în care totul este original. De asemenea, s-au păstrat sobele, paturile, ușile, tot mobilierul și toate lucrurile de mare preț.

B365.ro: Ce răspuns ați primit de la Ministerul Culturii?

Ilinca Stephanescu-Neagu: Noi le-am trimis două scrisori anul trecut și una anul acesta pentru exercitarea dreptul de preemțiune a statului român pentru monumente istorice clasate în grupa B. Statul nu-și rezervă acest drept, deci noi putem vinde oricui, din păcate. Dacă totuși nu se răzgândesc, cum ne dorim, sperăm să găsim pe cineva care are posibilități și este dispus să ducă mai departe acest muzeu. Ar fi mare păcat să ia altă destinație, să devină locuința cuiva.

Foto credit: Familia Stephanescu.
Foto credit: Familia Stephanescu.
Am scos la licitație Arhiva de fotografie a arh. Victor Stephanescu ca să obținem fonduri pentru întreținerea acoperișului. Acoperișul a fost adus de arh. Victor Stephanescu din Anglia”

B365.ro: Este adevărat că ați scos Arhiva de fotografie a arh. Victor Stephanescu la licitație, la Historic, ca să obțineți fonduri pentru repararea acoperișului?

Ilinca Stephanescu-Neagu: Da, aveam probleme cu acoperișul, l-am restaurat, dar vă dați seama că ne trebuie fonduri. Acoperișul a fost adus de arh. Victor Stephanescu din Anglia. Este făcut dintr-un fel de plăci din ceramică specială, care intră una în alta, și s-a păstrat foarte bine. De aceea am scos la licitație Arhiva fotografică a arh. Stephanescu, costurile pentru întreținere fiind destul de mari. Conacul este casă memorială și este deschis din aprilie până în septembrie, sperăm să vină la noi și doamna Raluca Turcan, Ministrul Culturii. Am invitat-o la conac și sperăm să ne facă o vizită. Sperăm ca statul să dorească să prezerve acest muzeu, cu acest loc divin și cu toată istoria culturală a României. La Arefu, mai ales cei tineri pot vedea o parte vie din istoria culturală a României. Noi avem foarte mulți vizitatori străini, de altfel închiriem camerele străinilor. Majoritatea turiștilor sunt străini. Când sunt eu acolo și le povestesc istoria conacului, sunt fascinați.

Foto credit: Familia Stephanescu.
Nici Consiliul Județean Argeș nu dorește să cumpere conacul, am primit răspuns că nu-și rezervă dreptul de preemțiune”

B365.ro: Consiliul Județean Argeș nu alocă niciun fel de fonduri pentru muzeu?

Ilinca Stephanescu-Neagu: Noi suntem un muzeu particular, deci statul nu contribuie cu nimic. Nici Consiliul Județean Argeș nu dorește să cumpere conacul, am primit răspuns că nu-și rezervă dreptul de preemțiune. Mergem mai departe împreună cu prietenul meu Eduard Uzunov, el se luptă să găsească un investitor care să prezerve muzeul.

Pictorii Gabriel și Antoinette Stephanescu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Am renovat conacul împreună cu soțul meu din fonduri proprii și din anul 2017 am început să-l închiriem în cerc restrâns”

B365.ro: Acolo se poate face un hub cultural, o reședință pentru artiști, o tabără de creație, orice se poate face la Arefu.

Ilinca Stephanescu-Neagu: Am avut o tabăra de pictură în anul 2014, iar în anul Centenarului  Operei Române am organizat evenimente la Arefu din fonduri proprii. Ne-a ajutat dl. prof. ing. Nicolae Noica, directorul Bibliotecii Academiei Române, ne-a pus la dispoziție o sală unde am făcut expoziția “George, Victor și Gabriel Stephanescu”. Însă statul nu a alocat niciun fel de fonduri pentru a păstra un patrimoniu irepetabil. În fiecare an organizăm concursul internațional de compoziție „George Stephanescu”. Încercăm din răsputeri să-i facem să înțeleagă că este o parte din cultura României, care nu trebuie să fie distrusă. În anul 2017 am renovat conacul, împreună cu soțul meu, din fonduri proprii și de atunci am început să-l închiriem în cerc restrâns.

B365.ro: Această este și marea problemă a multora dintre cei care dețin un imobil de patrimoniu și nu-l pot întreține.

Ilinca Stephanescu-Neagu: Este o problemă generală. Știm bine că în ziua de azi s-a scumpit viața, totul costă, avem și grădina aceasta, de mai mult de un hectar, care trebuie îngrijită. Conacul este în bună stare, sobele funcționează, se poate locui din primăvară până toamna.

Foto credit: Familia Stephanescu.
Ca să vă spun drept, numai pianul Bosendorf valorează 200.000 de euro. Conacul se vinde cu tot cu obiecte pentru 700 de mii de euro”

B365.ro: Casa este scoasă la vânzare prin Regatta Imobiliare pentru 700 de mii de euro. Nu este prea puțin pentru valorile de acolo?

Ilinca Stephanescu-Neagu: Ca să vă spun drept numai pianul Bosendorf valorează 200 de mii de euro, dar da, conacul se vinde cu tot cu obiecte pentru suma de 700 de mii de euro. Străbunicul meu și-a dedicat toată viața, sufletește și financiar, culturii române. Are statuie în fața Operei Române, ar fi mare păcat ca acest conac să nu rămână ceea ce este: muzeu deschis pentru toți.

George Stephanescu și cei 7 copii ai săi, la Arefu. Foto credit: Arhiva Familiei Stephanescu.
Am fost la muzeul Amedeo Modigliani, la muzeul Giacomo Puccini din Lucca și ce vezi acolo este nimic față de ceea ce există în acest conac”

B365.ro: Eduard Uzunov, Ilinca Stephanescu-Neagu îmi spune că încercați să găsiți un investitor care să prezerve întreg ansamblul de la Arefu, cu tot cu obiectele de o mare valoarea muzeală.

Eduard Uzunov, Regatta Real Estate: Eu aș vrea ca autoritatea statului, respectiv Consiliul Județean Argeș, să salveze acest conac pentru că reprezintă cultura română. Dacă nu vom reuși, ne gândim să ne strângem mai mulți și să dăm câte 100. 000 de euro. Să fie o intervenția din partea mai multor companii și să le fie numele menționate acolo. Ce există la Arefu nu găsești în multe alte mari muzee din lume. Am călătorit în toată Europa, am vizitat muzeul Amedeo Modigliani, muzeul Giacomo Puccini din Lucca și ce vezi acolo este nimic față de ce există în acest conac. Familia Stephanescu a făcut eforturi supraomenești să țină acest conac în circuitul turistic. Nu este ușor de întreținut, sunt 10.000 de metri de teren, aproape 400 de mp de construcție. Este mereu nevoie de intervenții speciale.

„Familia Stephanescu a făcut eforturi supraomenești să țină acest conac în circuitul turistic”. Foto credit: Familia Stephanescu.
Foto credit: Familia Stephanescu.
Autoritățile, politicienii în general, nu sunt interesate să susțină cultura, deși numai prin cultură și artă ne identificăm ca popor”

Eduard Uzunov, Regatta Real Estate: Ceea ce e extraordinar la această casă, în afară de valoarea ei muzeală, este faptul că se află în Arefu, sat aflat la 6 km de barajul Vidraru, un important punct de atracție turistică. De acolo pleacă Transfăgărășanul. Arefu este o localitate specială, este cea mai veche, mai muntoasă și mai nordică așezare de pe Valea Argeșului. Autoritățile, politicienii în general, nu sunt interesate să susțină cultura, deși numai prin cultură și artă ne identificăm ca popor. Eu mai am de vânzare casa din Brașov în care a trăit Andrei Mureșanu. Mă chinui de 2 ani să o vând autorităților locale și primesc mesaje de genul că “sunteți un samsar care nu a reușit să vândă casa, ați creat o poveste în jurul acestei case, cum că este casa imnului, și vreți să ne-o vindeți nouă”. Dar acolo este o placă memorială în care se spune că în acea casă a trăit Andrei Mureșanu, cel care a compus imnul “Deșteaptă-te, române”, iar autoritățile ar trebui să-și rezerve dreptul de preemțiune și în acel caz.

Arefu, loc de vis. Fotografie autocromă realizată de arh. Victor G. Stephanescu. Foto credit: Historic.
Foto credit: Familia Stephanescu.

Eduard Uzunov, Regatta Real Estate: Nu este o sumă mare, iar obiectele de acolo sunt chiar mai valoroase decât casa și fac parte din farmecul muzeului. Conacul se vinde cu tablouri de valoare inestimabilă, obiecte de epocă ce nu pot fi regăsite în altă parte. Pentru a întreține muzeul, familia Ștefănescu a renunțat la câteva obiecte pe care le scoate la licitație. Familia face eforturi supraomenești pentru a întreține muzeul și cineva ar trebui să se trezească din somnul rațiunii (și al națiunii), și să facă acolo muzeul “George Stephanescu” sau Muzeul Operei Române, din apreciere pentru acești mari oameni de cultură. Elevii, studenții, turiștii se vor opri acolo, conacul ar trebui să rămână în circuitul muzeal.

George Stephanescu, “un cavaler în zale de argint al Operei Naționale, un veritabil Lohengrin, adică simbolul sufletului dornic de lumină și de bine, a artistului cu har aparte”

La comemorarea a 80 de ani de înființarea Operei Române de Stat, în anul 2001, și cu ocazia dezvelirii statuii lui George Stephanescu situată în fața intrării Operei, în prezența Ministrului Culturii, Răzvan Theodorescu, a directorului Operei, Ludovic Spiess, și a unui numeros public, doamna Smaranda Oțeanu-Bunea îl asemuia pe George Stephanescu cu “Un cavaler în zale de argint al Operei Naționale, un veritabil Lohengrin, adică simbolul sufletului dornic de lumină și de bine, a artistului cu har aparte, pe care o lume nedreptățită îl aștepta cuo supremă nădejde”.

Foto credit: Familia Stephanescu.
Foto credit: Familia Stephanescu.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Cookies