„Fabulos e aici!” Peste 700 de oameni, la Mausoleul Cantacuzino, monument istoric din Cimitirul Bellu. “Din mozaicul cu foiță de aur nu s-a desprins nicio bucățică”

27 mai 2024
3088 afișări
"Fabulos e aici" Peste 700 de oameni, la Mausoleul Cantacuzino, monument istoric din Cimitirul Bellu. “Din mozaicul cu foiță de aur nu s-a desprins nicio bucățică” | FOTO CREDIT: Ana Dumitru.

De Ziua Porților Deschise, la Bellu-Muzeu în Aer Liber, peste 700 de bucureșteni au venit să vadă, la interior,  Mausoleul Familiei Cantacuzino, cel mai mare și mai frumos monument funerar din România.

Evenimentul a fost organizat de ONG „Caradja Cantacuzino” și de Asociația „Călător prin România”. Max Caradja Johnson, urmașul Prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, încearcă să restaureze impozanta construcție în care se odihnesc strămoșii săi, dar pentru aceasta are nevoie de acordul tuturor celor 10 co-proprietari ai edificiului, Cantacuzini împrăștiați azi în toată lumea. Dacă citesc acest articol, ar fi excelent să contacteze familia Caradja Johnson.

Foto credit: Asociația „Călător prin România”.
Foto credit: Asociația „Călător prin România”.

Mausoleul Cantacuzino, capodopera arh. Ion Mincu

Proiectat în anul 1899 de arhitectul Ion Mincu, Mausoleul Cantacuzino este cel mai mare și mai frumos monument de arhitectură funerară realizat vreodată în România. Monumentul istoric are structura unui trunchi piramidal, masiv, sugerând o fortăreață, surmontat de o cupolă conic-concavă. Deasupra intrării în arc semicircular, o panoplie din bronz prezintă o defilare de scuturi heraldice cu numele Cantacuzinilor. Interiorul criptei este decorat în mozaic. Mausoleul adăpostește la primul nivel sarcofagul lui Gheorghe Grigore Cantacuzino și al soției sale, Ecaterina Băleanu, iar la nivelul inferior sunt înmormântați fii lor, Grigore și Mihail, și alți membri ai familiei.

Foto credit: Ana Dumitru.

O mică armată de oameni a venit să vadă și să cunoască istoria noastră”

Iulian Tănașcu, Asociația Călător prin România: Împreună am dovedit că istoria și cultura din România încă atrag și, împreună, am descoperit lucruri interesante zilele acestea, lucru care dovedește că încă mai avem multe de învățat despre istoria noastră. Familia Cantacuzino a fost și o să rămână un reper istoric și cultural, iar descendenții contemporani ne dovedesc prin intermediul acțiunilor lor, că iubesc trecutul, îl protejează și îl promovează. Lui Max Caradja Johnson îi datorăm deschiderea acestor porți. Numărul norocos al celor două zile este 713. O mică armata de oameni a venit să vadă și să cunoască istoria noastră.

Foto credit: Ana Dumitru.

Familia Caradja Johnson încearcă să restaureze mausoleul, dar ca să obțină autorizația de construire are nevoie de acordul tuturor co-proprietarilor, 10 la număr. Max Caradja a reușit să identifice o parte dintre ei cu ajutorul lui Filip-Lucian Iorga-Bărbulescu și al Irinei Bossy-Ghica, iar dacă ei citesc acest articol să ia legătură cu familia. Urmașii Sentei Cantacuzino trăiesc în SUA, Elveția, Anglia și Nouă Zeelandă iar fetele Ioanei Cantacuzino locuiesc în Canada și Grecia.

Foto credit: Ana Dumitru.
Foto credit: Ana Dumitru.
„Din mozaicul albastru cu foiță de aur nu s-a desprins nicio bucățică, nimic nu este lipsă. Este incredibil cum a reușit să se mențină”

B365.ro: Ce ați simțit când ați intrat prima dată în Mausoleul Cantacuzino?

Max Caradja Johnson: Când intri în mausoleu pășești într-o altă lume, cu siguranță. Primul lucru care m-a impresionat a fost calitatea lucrărilor. Sunt probleme de umiditate care au afectat piatra și cărămida, dar din mozaicul albastru cu foiță de aur nu s-a desprins nicio bucățică, nimic nu este lipsă. Este incredibil cum a reușit să se mențină, fără să fie vreodată restaurat. Dar are nevoie. Cunoșteam Cimitirul Pere-Lachaise din Paris, unde totul este curat și organizat, și mi s-a părut extraordinară ideea celor de la Asociația Călător prin România, aceea ca toate capelele să fie deschise. Acesta a fost primul meu gând când am intrat în mausoleu pentru prima oară. A fost efectul de WOW, m-a lovit. Asociația Caradja Johnson face parte din proiectul „Bellu, cimitir în aer liber”, un ansamblu muzeal foarte valoros, atât prin personalitățile care se află acolo, cât și prin lucrările de arhitectură.

Îți recomandăm să citești și:

Cookies