Fabrica unde s-a făcut berea regală în București, revitalizată în hypermarket și turnuri de birouri

Ansamblul industrial aferent fostei fabrici de bere Grivița, actualmente dezafectată, din zona Pasajului Basarab, va fi transformat într-o parcelă cu mai multe blocuri de birouri și un hypermarket.

Proiectul aprobat vineri de Consiliul General al Municipiului București va prevede construcția unei grupări de patru blocuri de birouri, dintre care două vor avea 15 etaje înălțime, iar celalte două vor avea trei etaje înălțime. Alături de acestea, pe aceaeși parcelă de 2,7 hectare, va fi ridicat și un hypermarket Kaufland și două construcții de trei etaje. 

La momentul actual, pe terenul unde va fi dezvoltat proiectul se află mai multe construcții industriale clasate ca monument istoric, care vor fi restaurate și redate folosinței, cu alte funcții. Silozul mălțăriei fostei fabrici, o clădire impunătoare, de cinci etaje înălțime și suprafața de 1047 de mp, va fi transformată în hotel, cu restaurant. Silozul orzăriei, o altă clădire industrială de 5 etaje înălțime, va adăposti birouri la nivelele superioare, un restaurant la etajul 1 și o berărie la parter.  Clădirea administrativă a fostei fabrici va fi restaurată și transformată în spațiu expozițional, la parter și o cafenea-librărie la etaj. Fațada magaziei și a atelierului din complexul industrial vor fi înglobate într-o clădire multifuncțională de trei etaje. Pe lângă acestea, mai multe clădiri părăsite, ce urmează a fi demolate.

Alături de construcțiile enumerate, proiectul propune și amenajarea a 7.000 mp de spații verzi și 337 de locuri de parcare pentru magazinul Kaufland și alte 800 de locuri de parcare pentru clădirile de birouri. 

Inițiatorul proiectului este, conform documentației, firma Heineken România, dar proiectul va fi finanțat, cel mai probabil, de un alt dezvoltator care a condiționat cumpărarea terenului din Șoseaua Orhideelor nr. 46 de obținerea autorizației de construcție a proiectului dorit.

Odată cu finalizarea pasajului Basrab, mai multe proiecte imobiliare de amploare au fost anunțate în zonă. Aici au fost confirmate trei proiecte imobiliare de amploare și alte câteva proiecte se află în stadiul de avizare. Fosta zonă industrială este considerată a fi potrivită pentru clădirii cu funcțiunea de birouri și servicii cu înălțimi mai mari, având în vedere că se află chiar pe inelul principal de circulație și este deservită de mai multe mijloace de transport în comun de suprafață și metrou.

Fabrica unde s-a făcut berea regală

Fabrica de bere Griviţa a fost construită în anul 1869 de marele industriaş neamţ Erhard Luther şi a fost una dintre cele dintâi întreprinderi de bere din Bucureşti şi din România. Berea „Luther”, produsă în halele neamţului Erhard, a devenit, în scurt timp, una dintre cele mai solicitate băuturi în hanurile, restaurantele şi locantele Capitalei, iar în câţiva ani, fabrica „Luther” a devenit şi furnizorul de bere al Curţii Regale a României.

În anul 1905, fabrica a fost vândută fraţilor Czell, nemţi din Braşov. Aceştia au păstrat şi profilul societăţii, şi denumirea şi au modernizat şi fabrica. După Primul Război Mondial, în 1928, fabrica „Luther” deţinea primul loc în industria românească de profil, ajungând să realizeze a şasea parte din producţia naţională de bere. După naţionalizarea din 1948, fabrica „Luther” devine Întreprinderea de Bere Bucureşti – Fabrica „Griviţa”, iar în perioada anilor ’70, numele a fost schimbat în Fabrica „Gambrinus”. În iulie 1998, un grup de investitori britanici şi americani a preluat controlul managerial al fabricii şi a introdus un program de modernizare şi renovare cu o durata de 18 luni, încheiat pe 16 martie 2000. 

În 2000, atât fabrica Grivita, cât şi marca de bere au fost cumpărate de către compania Brau Union din Austria. În anul 2003, Brau Union a fost achiziţionată de catre grupul olandez Heineken. Noul proprietar a decis restructurarea producţiei grupului din România, una dintre măsurile luate fiind şi închiderea fabricii din Bucureşti, în noiembrie 2005. Productia berii Gambrinus a fost transferată atunci către celelalte Fabrici ale Heineken din România, Craiova, Constanţa, Miercurea Ciuc şi Haţeg.