❤️Extraordinarul Herăstrău, cu bucureșteni eleganți, bucureștence cochete și un bebeluș în landou pe aleile parcului, acum 70 de ani. Plus roata mare și tiribombe❤️

30 ian. 2024
12164 Afișari
❤️Extraordinarul Herăstrău, cu bucureșteni eleganți, bucureștence cochete și un bebeluș în landou pe aleile parcului, acum 70 de ani. Plus roata mare și tiribombe❤️
Extraordinarul Herăstrău, cu bucureșteni eleganți, bucureștence cochete și un bebeluș în landou pe aleile parcului, acum 70 de ani. Plus roata mare și tiribombe | Foto colorizat cu AI; sursa: Agerpres

Parcul e Herăstrău, anul e 1954. Pe alei, câțiva copii aleargă de colo-colo, domni bucureșteni la costum (elegant!)  și bucureștence cochete se plimbă….

O zi oarecare în Parcul Herăstrău, cu 70 de ani în urmă

De pe o bancă, două femei cu basmale pe cap se uită-n stânga și-n dreapta. Roata mare e plină, iar la tiribomba din zare pare să fie deja coadă.

Herăstrău 1954
Pe aleile din Parcul Herăstrău, în anul 1954. | Fotografia originală, înainte de colorizarea AI. Sursa: arhiva istorică Agerpres

Nu știm voi cum sunteți, dar noi, când vedem din depărtare o roată mare, ne întrebăm oare cum s-o vedea de acolo, de cel mai sus. Cam care ar fi priveliștea.

Și întrebarea aceasta s-a născut instantaneu și acum. Din fericire, în arhiva istorică Agerpres există și această extraordinară imagine aeriană cu Parcul Herăstrău, din exact același an. Sigur, perspectiva e alta, știm. Dar tot ne oferă o imagine minunată ca din roata mare.

În prima imagine de mai jos 👇, fotografia este colorizată cu ajutorul inteligenței artificiale:

Parcul Herăstrău
Parcul Herăstrău, vedere de sus, 1954. Imagine colorizată cu ajutorul AI. Sursa foto: Agerpres

În această a doua imagine aeriană a Parcului Herăstrău, 👇, e fotografia originală:

Parcul Herăstrău
Parcul Herăstrău, 1954, imaginea originală, înainte de dolorizarea cu ajutorul AI | Sursa foto: Arhiva istorică Agerpres

Anul era 1954… Până nu cu mult înainte de acest moment, aici era o zonă mlăștinoasă

Acum, e cel mai mare parc al Bucureștiului  și a fost zonă de promenadă preferată de bucureșteni încă de pe la 1800, din vremea mlaștinilor. Malurile lacului sunt, cumva, dintotdeauna foarte atrăgătoare pentru plimbare.

De amenajat, amintește Agerpres, a fost amenajat în perioada anilor 1936-1939. Mai întâi, între 1930 și 1935, zona imensă (187 de hectare!) pe care este acum Parcul Herăstrău / Regele Mihai I a fost asanat.

Proiectul parcului a fost gândit și realizat de arhitecţii Pinard şi Rebhun, iar aleile au fost concepute de arhitectul Octav Dobrescu, în vreme ce compoziţia vegetală extraordinară  este opera arhitectului Fr. Rebhun. Parcul este plin de sălcii, plopi, arţari, frasini şi tei, iar Albizia Julibrissin – arborele de mătase e un fel de perlă a coroanei sale verzi.  

În Herăstrău există, încă din primii ani de viață ai parcului, unul din primele muzee etnografice în aer liber din lume: Muzeul Satului ‘Dimitrie Gusti’. În anii ’30, în Europa, existau doar două muzee în aer liber: Muzeul Skansen din Stockholm, Suedia, înființat în 1891, şi Muzeul norvegian Bigdo, din Lillehamer. 

Spre final de secol XIX, parcul de pe malul lacului Herăstrău a primit numele de Parcul Naţional, iar din anul 1948 și până în 2017, când i-a fost dat numele Regelui Mihai I, s-a numit Parcul Herăstrău. A mai purtat și numele regelui Carol al II-lea.

Acum, încă un pic înapoi în anii ’50, pe aleile de-atunci:

Parcul Herăstrău 1954
Parcul Herăstrău, 1954. Imagine colorizată cu ajutorul AI | Sursa foto: Agerpres
Parcul Herăstrău 1954
Imaginea originală din arhiva istorică a Agerpres

S-ar putea să îți placă să citești și:

Cookies