❤️Extraordinarul Herăstrău, cu bucureșteni eleganți, bucureștence cochete și un bebeluș în landou pe aleile parcului, acum 70 de ani. Plus roata mare și tiribombe❤️

Parcul e Herăstrău, anul e 1954. Pe alei, câțiva copii aleargă de colo-colo, domni bucureșteni la costum (elegant!)  și bucureștence cochete se plimbă….

O zi oarecare în Parcul Herăstrău, cu 70 de ani în urmă

De pe o bancă, două femei cu basmale pe cap se uită-n stânga și-n dreapta. Roata mare e plină, iar la tiribomba din zare pare să fie deja coadă.

Nu știm voi cum sunteți, dar noi, când vedem din depărtare o roată mare, ne întrebăm oare cum s-o vedea de acolo, de cel mai sus. Cam care ar fi priveliștea.

Și întrebarea aceasta s-a născut instantaneu și acum. Din fericire, în arhiva istorică Agerpres există și această extraordinară imagine aeriană cu Parcul Herăstrău, din exact același an. Sigur, perspectiva e alta, știm. Dar tot ne oferă o imagine minunată ca din roata mare.

În prima imagine de mai jos 👇, fotografia este colorizată cu ajutorul inteligenței artificiale:

În această a doua imagine aeriană a Parcului Herăstrău, 👇, e fotografia originală:

Anul era 1954… Până nu cu mult înainte de acest moment, aici era o zonă mlăștinoasă

Acum, e cel mai mare parc al Bucureștiului  și a fost zonă de promenadă preferată de bucureșteni încă de pe la 1800, din vremea mlaștinilor. Malurile lacului sunt, cumva, dintotdeauna foarte atrăgătoare pentru plimbare.

De amenajat, amintește Agerpres, a fost amenajat în perioada anilor 1936-1939. Mai întâi, între 1930 și 1935, zona imensă (187 de hectare!) pe care este acum Parcul Herăstrău / Regele Mihai I a fost asanat.

Proiectul parcului a fost gândit și realizat de arhitecţii Pinard şi Rebhun, iar aleile au fost concepute de arhitectul Octav Dobrescu, în vreme ce compoziţia vegetală extraordinară  este opera arhitectului Fr. Rebhun. Parcul este plin de sălcii, plopi, arţari, frasini şi tei, iar Albizia Julibrissin – arborele de mătase e un fel de perlă a coroanei sale verzi.  

În Herăstrău există, încă din primii ani de viață ai parcului, unul din primele muzee etnografice în aer liber din lume: Muzeul Satului ‘Dimitrie Gusti’. În anii ’30, în Europa, existau doar două muzee în aer liber: Muzeul Skansen din Stockholm, Suedia, înființat în 1891, şi Muzeul norvegian Bigdo, din Lillehamer. 

Spre final de secol XIX, parcul de pe malul lacului Herăstrău a primit numele de Parcul Naţional, iar din anul 1948 și până în 2017, când i-a fost dat numele Regelui Mihai I, s-a numit Parcul Herăstrău. A mai purtat și numele regelui Carol al II-lea.

Acum, încă un pic înapoi în anii ’50, pe aleile de-atunci:

S-ar putea să îți placă să citești și:

• Minunatul București, într-o imagine cu adorabil Trabant decapotabil. Plus troleibuze cochete, o dubiță și-un mititel Fiat 850, cumințel în intersecție Piața Universității
• Palatul Telefoanelor, la prima tinerețe. Imagini-document cu primul zgârie-nori din țară, care îi făcea pe bucureșteni să se simtă pe Calea Victoriei fix ca pe Broadway
• FOTO | „O bijuterie!” Cu tramvaiul de epocă pe Bd. Regina Elisabeta, în epoca în care se numea Bulevardul „6 Martie”;. Dar Cișmigiul era tot Cișmigiu!