Expozitii @ IRAF

Odata cu cea de-a sasea editie a festivalului, IRAF ajunge in capitala si se va desfasura in perioada 7 – 10 iunie 2012, la Gradina Uranus.

Recunoscut si premiat la nivel international, International Romani Art Festival aduce in cele 4 zile ale sale activitati felurite, reunind in programul sau reprezentatii artistice si de mestesug din toate genurile si formele de la muzica, dans, teatru, film, fotografie, moda, lansari de carte, pana la prestatii stradale, targuri de mestesugari si activitati pentru persoanele private de libertate, la acestea adaugandu-se numeroase actiuni de informare si implicare sociala (dezbateri, mese rotunde, workshopuri, etc) si activitati dedicate copiilor. Totul intr-un mediu multicultural, dinamic si surprinzator, care urmeaza sa aduca in fata publicului lucrari, reprezentatii, initiative si oameni de valoare din nu mai putin de 11 tari.

Prima trilogie ceheasca de benzi desenate dedicata povestirilor romilor

(Autori: Masa Borkovcova, Marketa Hajska si Vojtech Masek, 2010)

Trilogia de benzi desenate „O Pribjehi / Povestirile romilor“ este o combinatie unica intre lumea benzilor desenate si a unor domenii care, la prima vedere, nu par sa aiba ceva in comun cu acestea, cum ar fi antropologia, lingvistica, documentaristica sau studiile asupra comunitatilor de romi. Fiecare dintre carti poarta denumirea unor eroi romi reali ale caror povesti au fost tratate de Masa Borkovcova, expert pe problemele romilor, de antropologul Marketa Hajska si de catre scenaristul de benzi desenate Vojtech Massek, pe baza unor povestiri orale. Fiecare carte este, asemenea fiecărui erou, diferita din punct de vedere al continutului, structurii si realizarii plastice.

Scopul intregului proiect este sa aduca la cunostinta unui public mai larg lumea unica a catorva personaje rome. Relatarea intamplarilor, ca drum al omului catre om si, in acelasi timp, catre sine insusi, este posibila mai ales datorita prieteniei stranse a eroilor principali cu autorii, care fac parte ei insisi din intamplarile povestite. Prezenta acestora in benzile desenate mareste gradul de autenticitate, scoate in evidenta angajarea personala si relatiile cu eroii, punand intrebari si, din cand in cand, si bazele, logica si directia povestirii. Toti cei trei eroi principali ai benzilor desenate sunt romi, personalitati cu povesti de viata interesante. De exemplu, Albina, careia ii este dedicata prima carte, este o tanara care si-a petrecut majoritatea vietii in asezarile rome din Slovacia. Viata ei se schimba in momentul in care, in asezarea in care locuieste impreuna cu sotul si cei sapte copii, soseste Karel, voluntar intr-o organizatie umanitara. La scurt timp, sotul Albinei moare in mod tragic. Karel si Albina se indragostesc unul de altul, se casatoresc si li se naste un fiu. Povestirea se sfarseste în Cehia, unde se muta. Dialogul banal de la sfarsit ancoreaza relatia romantica în realitate, iar cititorul nu este atat de dulce imbatat de happy-end, ci realizeaza ca si cea mai inflacarata relatie sfarseste in stereotip, caruia fiecare dintre noi i se poate cu greu sustrage.

Casa mea de Mugur Varzariu

Expozitia cuprinde fotografii realizate in cartierul Craica din Baia Mare. Tema expozitiei este dreptul la conditii de viata decente a persoanelor de etnie roma din zona Craica, Baia Mare.

Poveste (argument): Comunitatea de romi din Baia Mare a fost supusa in ultimii ani la grave acte de discriminare din partea autoritatilor. Cea mai recenta actiune a fost evacuarea romilor de pe Craica. Drama acestei comunitati de romi este prezentata publicului prin intermediul fotografiilor lui Mugur Varzariu.

Mugur Varzariu e om de marketing la origini. In ultimii ani a lasat deoparte marketingul si problemele de comunicare si s-a reinventat intr-un storyteller din ce in ce mai interesant, pe care il privim cu admiratie la fiecare nou proiect si cu invidie de ori de cate ori lasa totul si pleaca pe coclauri ca sa aduca imagini. Foto-activist, se exprima bine pe Getty Images, Associated Press si pe www.mugurvarzariu.com. Mugur Varzariu semneaza mai multe fotografii care prezinta conditiile de trai ale unor persoane defavorizate. In anul 2011 a primit mentiunea speciala a juriului din partea UNICEF Germania (care acorda anual premii pentru cele mai bune ilustrari ale conditiilor in care traiesc copiii, in lume) pentru fotografia unui copil rom, calare pe un cal.

ROMII. HABITAT. PORT. TRADITII. PORTRET

Expozitia organizata de Complexul National Muzeal ASTRA este impartita pe doua sectiuni: fotografie veche din colectia muzeului si fotografii recente. Fotografiile vechi sunt ale unor fotografi din Sibiu, Brasov si Orastie (Adler, Asboth, Fischer, Koller si Glotz), iar atelierele lor au functionat de la sfarsitul secolului al XIX-lea pana la inceputul secolului al XX-lea. Regasim portrete ale rromilor, modul lor de locuire si portul vremii.

Fotografiile contemporane infatiseaza acesti locuitori ai Romaniei in diferite ipostaze ale vietii lor (viata de zi cu zi, la un eveniment familial sau public) si se incearca o frantura de descriere a acestei etnii in Romania. Fotografiile au fost realizate in perioada 2008 – 2012 in comunitati de rromi traditionali, care au un specific numai al lor, de meserie sau obiceiuri. Imaginile au fost surprinse de tanara muzeograf/antropolog Oana Burcea in familiile care s-au apropiat cu sufletul de ea, la evenimente organizate de Muzeul ASTRA dedicate rromilor sau la alte evenimente publice.

Aceasta expozitie nu are pretentia de a schimba vreo opinie, reprezinta doar o trecere rapida prin viata rromilor, se doreste o starnire a curiozitatii catre aceasta etnie conlocuitoare, cu rromii trebuie trait pentru a-i intelege.

Documente scrise despre rromii din Romania avem din anul 1385 cand domnul Tarii Romanesti a daruit unei manastiri mai multe salase de rromi. Vreme de cateva secole rromii au reprezentat un schimb, cumparari, mosteniri, prazi de razboi sau daruri facute intre domnitori, manastiri si nobili. Astazi, cand vorbim de rromii din Romania vorbim de varietate, culoare, mestesuguri, arta, superstitii, necunoscut, istorie orala, nucleu familial. Rromii din Romania au o istorie care abunda in oprimari, se incearca stabilirea valorilor culturale aduse si pastrate din India cat si stabilirea cantitatii si calitatii valorilor culturale absorbite de la populatia majoritara si a etniilor conlocuitoare. Pe teritoriul romanesc intalnim rromi cu un stil de viata si cutume variate de la un neam la celalalat. In centrul tarii, cel mai vizibil neam si mai bogat in obiceiuri proprii este asa numitul neam al cortorarilor, cei care au pastrat cel mai bine stilul de viata rromanes; alte neamuri de rromi existente sunt: rudari sau baiesi, caldarari, lautari, gabori, ciubotari, fierari, rromi de matase, caramidari, spoitori, florari, argintari.

Curator/antropolog Oana Burcea

Expozitia va putea fi admirata in perioada 7-10 iunie 2012 la locatia festivalului, Gradina Uranus