ESENTIAL

Explozie la Petromidia | Ce se întâmplă în mediu după o explozie la o rafinărie, care sunt pericolele fizice și psihice. Un nor dens de fum plutește încă în aer

Explozia de la Năvodari, cea mai mare rafinărie din România, a fost știrea zilei de vineri. Localnicii, turștii veniți la mare și chiar autoritățile și jurnaliștii care se aflau în zonă pentru teribila crimă de la Corbu, au fost uimiți când un nor uriaș de fum, vizibil de la zeci de kilometri distanță, s-a ridicat în aer la o înălțime uriașă. Totuși, puțini sunt cei care știu ce se întâmplă în mediu după o explozie la o rafinărie și care sunt cu adevărat pericolele. Un nor dens de fum plutește încă în aer, dar ANM ne linistește și ne spune că vântul va duce fumul toxic în larg. Totuși, există și o latură psihologică a acestor tragedii care poate avea un impact pe termen lung pentru oamenii care locuiesc în zonă sau văd explozia de aproape și simt efectele ei.

Explozia de vineri de la Năvodari s-a soldat cu un mort și patru răniți, au anunțat autoritățile într-o conferință de presă care a avut loc vineri după ce pericolul a trecut. Mai mult, doi dintre răniți sunt transportați la spitalul Floreasca din București, spune ministrul Sănătății.

Pe lângă impactul economic, mai ales că autoritățile au sărit repede să anunțe că stocul de combustibil al României nu este afectat și acțiunile pe bursă au scăzut subtil la doar o oră după ce au izbucnit flăcările, există și un impact asupra mediului, petrolul fiind o substanță extrem de toxică. Mai mult, toxicitatea crește prin ardere, mai ales când este vorba de un incendiu de o asemenea anvergură. Nu în ultimul rând, există și un impact psihologic, studiat în cadrul unor tragedii asemănătoare cu cea întâmplată în Năvodari.

Ce se întâmplă cu norul toxic de la Petromidia

Efectele unei astfel de tragedii se pot răspândi pe zeci de kilometri pătrați, spun experții, mai ales că vorbim de cea mai mare rafinărie din țară, extinsă pe 450 de hectare. Cantități enorme de fum s-au ridicat în aer după ce ore întregi focul a ars cu flacără deschisă. Toate sistemele au fost oprite, iar pompierii au intervenit în forță lichidând focul în aproximativ trei ore, în cadrul unui plan roșu de intervenție coordonat chiar de Raed Arafat care s-a prezentat cât a putut de repde la fața locului.

În prezent, după ce victimele au fost transportate la spital, singurul pericol a mai rămas în aer. Totuși, se pare că am avut și ceva noroc, mai ales că datorită condițiilor meteo existente norul de fum toxic se îndreaptă în prezent către zona mării și nu mai pune atât de serios în pericol sănătatea cetățenilor.

Totuși, autoritățile au transmis imediat mesaje RO-ALERT prin care oamenilor li s-a cerut să închidă geamurile și ușile și să stea în casă. În același timp, tragedia a avut loc aproape de Mamaia și Constanța, la mai puțin de 12 km de cel mai mare oraș de pe litoral, iar norul de fum s-a întins deasupra zonei pline atât de locuitori, cât și de turiștii veniți la mare în plin sezon estival.

Se pot schimba condițiile atmosferice în orice clipă

Gabriela Băncilă, directorul ANM, a vorbit despre pericolul norului de fum care a cuprins litoralul imediat după explozie, explicând că acesta se va îndrepta spre larg, însă sunt șanse să fie afectate și zonele de coastă. În ultima simulare, evoluția norului de fum se îndreapta spre mare.

„Vorbim de un vânt foarte slab cu o creștere a intensității la înălțimi mai mari de 20-30 de metri. O direcție a vântului care să se mențină într-o direcție predominant nord-vestică. Tendința acestui nor de fum a fost de a se dispersa în loc, dar și de o ușoară deplasare către sud-est.

O mare parte din aceste particule urmează să ajungă deasupra mării, dar este posibil să fie afectată și zona costieră. După orele 17-18 va apărea instabilitate, averse torentiale, care vor face ca aceste particule să fie antrenate spre nivelul solului. Dacă norul va fi suficient de puternic, direcția vântului poate fi variabilă”, a explicat Gabriela Băncilă.

Impactul tragediilor petroliere asupra psihicului și fizicului oamenilor aflați în zona exploziilor

Pe lângă pericolele fizice, economice și medicale ale tragediilor petrolierei, există și un impact psihologic venit odată cu exploziile de acest tip. Asttfel de tragedii au avut loc și în alte țări, iar americanii au dezvoltat un studiu important după o explozie de proporții ce a avut loc în Texas.

La 23 martie 2005, o explozie mare la o rafinărie de petrol din Texas City a provocat 15 decese și aproximativ 170 de răniți. Explozia a spart ferestrele clădirilor din apropiere și a zguduit blocuri aflate chiar la la 15 kilometri distanță. Nori groși de fum din incendiile rezultate în urma exploziilor au putut fi văzute pe o distanță de cel puțin 15 kilometri, iar evenimentul a fost acoperit intens în mass-media locală.

Efectele toxice, resimțite chiar și după 10 luni

Deși rapoartele de știri inițiale nu implicau nicio amenințare pentru comunitatea din Texas din cauza emisiilor chimice cauzate de explozie și incendii, 10 luni mai târziu (după colectarea datelor) au apărut rapoarte că zeci de mii de kilograme de chimicale periculoase au fost eliberate în atmosferă ulterior exploziei, inclusiv benzen, heptan și hexan, extrem de nocive pentru sănătate.

La momentul exploziei, un studiu de epidemiologie socială axat pe stres și sănătate colecta date dintr-un eșantion de aproximativ 35.000 de locuitori care trăiau într-un pătrat de 12 kilometri care se învecinează cu marele complex petrochimic. Cercetătorii s-au întors pentru a studia efectele exploziei asupra preocupărilor legate de riscurile pentru sănătate pe care le prezintă rafinăriile petrochimice, arătând îngrijorarea rezultată din evaluarea și reevaluarea amenințării existențiale pentru sănătate.

Psihicul, afectat de asemenea de o astfel de tragedie

În timp ce pericolele naturale (de exemplu, inundații și cutremure) reprezintă de obicei o amenințare mai mare pentru proprietatea umană decât sănătatea umană, pericolele tehnologice (de exemplu, depozitele de deșeuri nucleare și uzinele chimice) conțin de obicei o amenințare mult mai mare pentru sănătate decât pentru proprietate.

Incertitudinea cu privire la modul în care, în ce măsură sau când un pericol ar dăuna sănătății există, persoanele percep pericolele tehnologice ca fiind cu riscuri mai mari pentru sănătate decât pericolele naturale. Riscul perceput asociat cu substanțele chimice sintetice și producția lor industrială se traduce de obicei într-un stres generalizat sau în răspunsuri emoționale mai specifice, cum ar fi frica de cancer și de alte boli asociate cu acesta.

Legăturile dintre pericole, percepții asupra riscului, stresului și bunăstării sunt oarecum logice. Relațiile persoană-mediu sunt instabile sau se schimbă. Instabilitatea implică o tranzacție continuă în care oamenii sunt afectați de mediul lor prin schimbarea relațiilor cu acesta și, la rândul lor, sunt atenți și uneori afectează acele medii. Un mediu potențial amenințător (factor de stres) solicită persoanelor potențial afectate să evalueze amenințarea.

Pericolele pentru sănătatea mediului amenință atât sănătatea fizică, cât și cea mentală a populațiilor expuse. Pe lângă problema mai frecvent investigate, cum ar fi a expunerea la substanțele toxice, există și îngrijorarea psihică cu privire la riscul pentru sănătatea mediului. Acest stres, că o astfel de tragedie se poate întâmpla oricând, duce în timp la boli asociate stresului. Practic, chiar dacă nu ești afectat de explozia propri-zisă sau de substanțele care se ridică în aer, te poți îmbolnăvi pur și simplu din cauza stresului cauzat de faptul că o astfel de tragedie se poate întâmpla oricând.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button