Exclusiv | Ucrainenii din București își asteaptă rudele care fug de război; Liubomera Colotelo: “Este multă durere, ai mei sunt în vamă la Siret”

25 feb. 2022
888 Afișari
Exclusiv | Ucrainenii din București își asteaptă rudele care fug de război; Liubomera Colotelo: “Este multă durere, ai mei sunt în vamă la Siret”
ExclusivI Ucrainenii din București își asteaptă rudele care fug de război; Liubomera Colotelo: “Este multă durere, ai mei sunt în vamă la Siret”

Liubomera Iaroslava Colotelo face parte din comunitatea ucrainenilor care trăiește în București. Sunt în jur de 1000 de persoane, urmașii altor refugiați, cei din timpul celui de-al doilea război mondial. Istoria se re repetă în zilele pe care le trăim, cu același agresor. Cu o zi înainte de începerea invaziei lui Puțin i-am luat un interviu doamnei Colotelo. Era optimistă, se ruga ca nenorocirea să nu se întâmple. S-a întâmplat, spre uimirea și stupoarea întregii lumi. Mai jos, interviu exclusiv cu doamna Liubomera, “făcătoarea de pace”.

Liubomera Iaroslava Oresia Colotelo s-a născut în anul 1954 în satul Valea Vișeului, județul Maramureș. Puteți citi aici prima parte a interviului pe care l-am publicat ieri, în prima zi de război. Între anii 1973-1977, Liubomera Colotelo a urmat cursurile Facultății de Limbi și Literaturi Slave din cadrul Universității București, a fost profesoară la o școală din Maramureș și toata viata a avut o credință: sa îi învețe pe copii limba și tradițiile ucrainene.

liubomera, colotelo
Liubomera Colotelo este un membru marcant al comunității ucrainene din Bucuresti. Foto credit Liubomera Colotelo.

Ne asteptăm rudele astăzi să vină din Ucraina, sunt foarte îndurerată și stresată”

Liubomera Iaroslava Colotelo a fost președintele Organizației București a Uniunii Ucrainenilor din România și consilier superior în cadrul Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național. Liubomera Iaroslava Colotelo: “Este multă durere, ne uităm la televiziunile din Ucraina. Sunt în stare de șoc, sunt foarte stresată, ne asteptăm rudele astăzi să vină din Ucraina. Este dureros ce se întâmplă la vamă, pe barbați nu ii lasă sa treacă, sunt întorși să lupte. Unul dintre a cazut în genunchi și s-a rugat sa avem grija de copiii lui, au dormit în mașină azi noapte. Rudele mele nu au ajuns nici până acum, sunt plecate de ieri noapte”.

In Bucuresti traiesc peste 1000 de ucraineni. Foto credit UUR.

B365.ro: Am tot auzit că ucrainenii sunt tot un fel de ruși, deci nu ar trebui să ne intereseze prea mult ce se întâmplă în Ucraina vecină. De ce se face această confuzie? Este întreținută?

Liubomera Iaroslava Colotelo: „Evident că este întreținută de ”prietenii” noștri ruși! Procesul de formare a limbii ucrainene a început de pe vremea Rusiei Kievene (stat monarhic medieval din sec. 9 – 13), când nu se vorbea nici rusa, nici slavă veche curată, ci o ucraineană veche. Din sec. al 18-lea avem limba literară ucraineană, ”tatăl” ei fiind considerat poetul Ivan Kotlearevski, iar întemeietorul limbii literare de astăzi este poetul național ucrainean Taras Șevcenko care a trăit în mijlocul secolului al XIX-lea. Dintotdeauna limba ucraineană a fost o limbă de sine stătătoare, făcând parte, ce-i drept, din familia limbilor slave de răsărit (rusa, bielorusă și ucraineană)”.

„Intemeietorul limbii literare de astăzi este poetul național ucrainean Taras Șevcenko care a trăit în mijlocul secolului al 19-lea”.

Rușii dintotdeauna au dorit să contopească poporul nostru cu cel rus, supunându-l și umilindu-l de atâtea ori”

Liubomera Iaroslava Colotelo:Rușii mereu au încercat să suprime limba ucraineană, considerând că ”este o limbă de rang inferior, ca dialect al limbii ruse”. Mereu i-au oropsit pe marii noștri scriitori (nu le publicau lucrările, plăteau la prețuri minime operele lor sau chiar îi suprimau fizic), astfel că pe mulți îi determinau să scrie în limba rusă. A fost și cazul marele scriitor Gogol care în operele lui, scrise în rusă, vorbește cu mare drag despre poporul său ucrainean, descriindu-i frumoasele lui obiceiuri tradiționale! Probabil că tocmai din acest motiv, spre sfârșitul vieții lui când a suferit o criză sufletească, și-a ars mare parte dintre lucrări scrise în rusă!… Rușii dintotdeauna au dorit să contopească poporul nostru cu cel rus, supunându-l și umilindu-l de atâtea ori, dar nu au reușit să-l extermine! Iar din 1991, de când Ucraina și-a recăpătat independența, ucrainenii au devenit și mai îndârjiți în a o păstra și dezvolta, dorind totodată să intre în lumea civilizată a Europei!”.

steag, ucraina
Liubomera Iaroslava Colotelo: “O să vă spun ceva: rușii ca popor ne admiră, într-un fel. Ne admiră tăria de caracter, rezistența, se uită la noi ca la niște revoluționari puternici”, Foto credit UUR.
Intr-un fel, rusii ne admiră tăria de caracter, admiră frumusețea proverbială a femeilor noastre și cântecele pe care și ei le cântă”

B365.ro: Rușii de rând vă urăsc?

Liubomera Iaroslava Colotelo: “O să vă spun ceva: rușii ca popor ne admiră, într-un fel. Ne admiră tăria de caracter, rezistența, se uită la noi ca la niște revoluționari puternici. Ați văzut ce s-a întâmplat la Euromaidanul de la Kiev din 2014! Poporul rus nu ar fi în stare să se revolte și să stea în fața gloanțelor, ca ucrainenii, ar fugi repede dacă ar trage cineva în ei. Ucrainenii însă au stat acolo și au murit, s-au adunat astfel peste 100 de eroi în mai puțin de 3 zile – ”Suta cea cerească”, cum o numesc ei cu tristețe și cu mândrie națională. Ei, în mare parte tineri ucraineni, au rămas cu mile în acea piață, cântând imnul țării și rugându-se în genunchi, deși erau amenințați tot timpul de snaiperele ucigașe! Și aceasta pentru că își doreau cu ardoare, ca și acum, o Ucraină liberă care să intre în Uniunea Europeană. Apoi, rușii ne admiră cântecele și frumusețea lor și le cântă și ei, le iau chiar de la noi. Și mai admiră și proverbiala frumusețe a femeilor ucrainene, vrând chiar să se căsătorească mereu cu ucrainence (știind că sunt și harnice). Rușii simpli nu ne urăsc poporul, însă politica și propaganda agresivă din ultimii ani îi cam influențează, fără să-și dea seama”.

ucraineanca, frumoasa
„Rusii admiră proverbiala frumusețe a femeilor ucrainene”, Foto credit UUP.
Ucrainenii în România sunt a treia etnie, după cea a maghiarilor și a romilor”

Liubomera Iaroslava Colotelo: “După căderea regimului Ceaușescu și schimbările pozitive care au intervenit, ucrainenii din București, ca și cei din toată țara unde există comunități compacte, au beneficiat de sprijin din partea statului român în renașterea lor cultural-educativă. A fost înființată o organizație care în capitală se numește Uniunea Ucrainenilor din România, filiala București, aici funcționând și 5 redacții de reviste și ziare ale U.U.R, avem o secție de Ucrainistică în cadrul Facultății de Filologie slavă, Ambasada Ucrainei în România, Ministerul Culturii în care am activat și eu pentru cauza culturii ucrainene, Radio și Televiziunea Română și care toate vin în sprijinul dezvoltării culturale a minorității ucrainene din capitală. În organizația UUR am activat peste 30 de ani (20 de ani ca președintă a femeilor și 12 ani ca președinte de filială). Acum, fiind la pensie, mai dețin funcția de vicepreședintă a Organizației de Femei. Ucrainenii în România sunt a treia etnie, după cea a maghiarilor și a romilor”.

biserica, ucraineni
Liubomera Iaroslava Colotelo: “În București avem o Biserică ucraineană care se numește ”Sf. Petru Movilă”, iar diaspora română de la Kiev a înființat cu 5 ani înaintea noastră tot o parohie ortodoxă”.
Ne-am rugat și ne vom ruga duminică de duminică pentru Ucraina”

Liubomera Iaroslava Colotelo: “În București avem o Biserică ucraineană care se numește ”Sf. Petru Movilă”, iar diaspora română de la Kiev a înființat cu 5 ani înaintea noastră tot o parohie ortodoxă care-i poartă numele al aceluiași faimos mitropolit al Kievului, venit din Moldova, Petru Movilă. Le-am urmat și noi exemplul și, prin binevoința Patriarhiei Române, la cererea expresă a președintelui Poroșenko, am înființai parohia în 2016. Din păcate, biserica în care slujim este închiriată, fiindcă nu am reușit încă să ne construim un lăcaș de cult al nostru. La această bisericuță din Drumul Taberei noi ne rugăm duminică de duminică, avem un preot tânăr și entuziast, Pr. Vladimir, care i-a urmat soțului meu, cel care a primit misiunea de a înființa această parohie ucraineană”.

refugiati, vama, ucraina
Ucrainenii fug in calea războiului. Liubomera Colotelo: „Astazi ajung rudele mele in Bucuresti”.
Europa și America au înțeles acum că estul Ucrainei nu a fost ocupat de niște simpli teroriști, cum invocau rușii, ci chiar de oamenii lui Putin”

Liubomera Iaroslava Colotelo: “Astfel, preoții i-au pomenit duminica trecută pe cei 100 de tineri care au murit în Euromaidanul kievean, în urmă cu 8 ani și ne-am rugat pentru pace. A fost o slujbă emoționantă mai ales că știm că se apropie și alte victime, alte suferințe. Poporul meu a avut mereu de suferit din cauza rușilor, dar, slavă Cerului, este curajos și nu renunță la sacrificii pentru o cauză nobilă. Populația Ucrainei, deși e sărăcită, sprijină cu ce poate pe luptătorii din Donbas. Mai ales că la început, după căderea regimului lui Ianukovici, armata Ucrainei era secătuită, lipsită chiar de haine și muniții, dar s-a bucurat de susținerea următorului președinte reformator, Petro Poroșenko și de mulți sponsori, oameni inimoși care au reușit refacerea totală a armatei! Dar și acum ajutoarele vin din toate colțurile Ucrainei și din partea unor ucraineni din diaspora. Mereu aflu de la televizor cum femeile din anumite localități ale Ucrainei se adună și prepară sute de kilograme de varenyky, umplute cu cartofi, brânză sau gem (gem colțunași moldovenești) și le trimit celor care luptă în tranșeele Donbasului, apărând granițele țării. Este foarte impresionantă solidaritatea umană în aceste vremuri de restriște! Soțul meu care este preot îmi spunea că este un lucru bun în tot răul: Europa și America au înțeles acum că estul Ucrainei nu a fost ocupat de niște simpli teroriști, cum invocau rușii, ci chiar de oamenii lui Putin, de omuleții verzi, finanțați și susținuți de el cu arme și muniții, cum s-a și dovedit, pentru a-și pregăti acum terenul! Și le fac ucrainenilor, cum le stă în fire, tot felul de provocări, în speranța că aceștia vor răspunde, ca ei să aibă motivul de a merge mai departe, spre ”a-și apăra poporul rus” din toată Ucraina”.

Cookies