EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu

03 oct. 2022
1167 Afișari
EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în
Sala Palatului, București | Foto credit @Gutescu Eduard, dreamstime.com

Între anii 1958-1960, în spatele Palatului Regal din București, a fost construit un somptuos ansamblu arhitectural-urbanistic, de către o echipă compusă din cei mai mari arhitecți și ingineri pe care îi avea România acelor timpuri. Despre cum și cine a construit Sala Palatului, clădire Monument Istoric, ne-a vorbit dl. prof. univ. dr. arh. Romeo Belea în prima parte a acestui interviu. În prezent, proiectul de consolidare și modernizare a Sălii Palatului, semnat de arh. Romeo Belea, așteaptă să fie pus în practică. Mai jos, aflați cum ar putea să fie transformată bătrâna și învechita Sală a Palatului într-una modernă, dedicată, în special, concertelor Festivalului Internațional ”George Enescu”. În partea a doua a acestui interviu, cu valoare de document pentru istoria arhitecturii românești, arhitectul Romeo Belea ne împărtășește detalii, în premieră, ale proiectului care ar putea să pună Sala Palatului pe harta marilor săli europene dedicate muzicii și culturii.

Foto credit Sala Palatului, pagina de facebook, Festivalul George Enescu, 2017.
Schița realizată de dl. arh. Romeo Belea, pentru ceea ce va fi Sala Palatului
Schița realizată de dl. arh. Romeo Belea, pentru ceea ce va fi Sala Palatului.

Dl. Romeo Belea face parte din generația de aur a Școlii de Arhitectură din România. Este arhitect, profesor universitar și, din anul 2010, membru corespondent al Academiei Române. A participat la lucrări de mare importanță pentru arhitectura Bucureștiului, precum Teatrul Național I. L Caragiale (unde a fost șef de lucrări, până când a fost înlăturat de Nicolae Ceaușescu), Hotelul Intercontinental, Sala Palatului a R.P.R (1960) și transformarea Sălii Palatului, în anul 1982. În anul 2014, arh. Romeo Belea a finalizat amplele lucrări de modernizare ale Teatrului Național din București, proiect excepțional pentru care a primit Premiul Președintelui Uniter Ion Caramitru.

belea, romeo, cu, caramitru
2015. Arhitectul Romeo Belea la primirea Premiului Președintelui Uniter Ion Caramitru. Foto credit UNITER.

Citește aici prima parte a interviului cu arh. Romeo Belea, pentru a avea o vedere de ansamblu a Trecutului și posibilului Viitor al Sălii Palatului. EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental

sala, palatului
Ansamblul arhitectural urbanistic „Sala Palatului.” Foto credit Wikimedia Commons, pagina de facebook a Sălii Palatului.
romeo, belea, arhitect
Arhitectul Romeo Belea a făcut parte din echipa care a construit Sala Palatulului, incepând cu anul 1958. Foto credit Wikimedia Commons.

“Unic in lume. Sălile în care se desfășoară Festivalul George Enescu sunt amplasate fericit într-o arie foarte restrânsă, într-o zonă a Bucureștiului plină de monumente și de istorie”

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “Sala Palatului este una dintre marile săli de pe continent, gazdă a Festivalului George Enescu, devenit celebru în lume. Celebru nu numai prin faima orchestrelor, care concertează pe podiumul Sălii Palatului, dar și printr-o caracteristică unică în lume: sălile în care se desfășoară Festivalul Enescu sunt amplasate într-o arie foarte restrânsă, într-o zonă a Bucureștiului plină de viață și de istorie, care cuprinde Biblioteca Centrală Universitară, Muzeul Național de Artă (Palatul Regal), Hotelul Hilton, Hotelul Radisson. Toate acestea creează cadrul minunat al existenței Ateneului Român, Sălii Palatului, cu un spațiu cu estradă în aer liber în fața restaurantului Cina. Imaginați-vă o zi a Festivalului George Enescu: după-amiaza concert la Ateneul Român, apoi o plimbare prin Piața Revoluției și prin parcul Sălii Palatului, pentru concertul de la ora 19.30, la sfârșitul căreia, printre aceleași clădiri de valoare, seara, o plimbare spre același fermecător Ateneu Român, pentru concertul de la miezul nopții. Un periplu cultural timp de trei săptămâni, zi de zi, în septembrie, o lună frumoasă în București. Este un caz unic în lume: un Festival de muzică simfonică se desfășoară cu trei concerte pe zi, care au loc în săli amplasate pe o arie pietonală restrânsă, dar plină de monumente, de animație”.

sala, palatului
Festivalul Internațional George Enescu, ediția anului 2021. Foto credit Alex Damian, Festivaluln George Enescu.

În anul 2005 s-au desprins bucăți din tavanul Sălii Palatului”

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “În anul 2005 am fost chemat de dl. Adrian Iorgulescu, pe atunci Ministru al Culturii. Inițial, pentru că începuseră să se desprindă bucăți din tavanul sălii (motiv pentru care de atunci, de 17 ani de când ne-am întâlnit) există acele meșe albe, destinate să rețină desprinderile din tavan. Ministrul mi-a spus că intenționează să transforme Sala Palatului într-o sală destinată Muzicii. Am început singur studii, care să transforme nu numai clădirea în sine a Sălii Palatului într-un loc public destinat în special muzicii, expozițiilor, librăriilor, cafenelelor, dar am extins studiul și în subsolul parcului, cu săli de spectacole, muzică, librărie, cafenele, spațiu accesibil publicului din holul principal al Sălii Palatului, prin intermediul foaierului din subsolul acestuia, realizat în anul 1982. Rezultă un complex cultural în plin centrul capitalei. Pe baza acestor studii s-a realizat un contract de proiectare, ocazie cu care mi-am întocmit și colectivul de proiectare, în mare parte cam același din anii ’80. Din păcate, după ce dl. Adrian Iorgulescu nu a mai fost ministru, proiectul s-a sistat”.

sala, palatului
Sala Palatului are scaune vechi de 40 de ani. Transformarea ei in ETAPA 1A prevede inlocuirea mobilierului si a finisajelor. Foto credit Pagina de facebook a Sălii Palatului.
sala, palatului
Sala Palatului, 1960. Foto credit Revista „Arhitectura RSR, Sala Palatului, martie 1960”.

În anul 2005, arh. Romeo Belea a elaborat primul proiect de revitalizare a Sălii Palatului

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “În anul 2014, când prim ministru era dl. Victor Ponta, având ca beneficiar RAPP-S, am elaborat un proiect de revitalizare a Sălii Palatului, într-o formulă de soluții vizând în exclusivitate transformarea Sălii propriu zisă în sală destinată concertelor, cu probabilități de diminuare a capacității ei de la 4000 de locuri la cca 2.500. S-a obținut autorizația de construcție, dar nu s-a trecut la lucrările de execuție din motive pe care, personal, nu le cunosc”.

În anul 2005, arh. Romeo Belea a elaborat primul proiect de revitalizare a Sălii Palatului.
Schița realizată de dl. arh. Romeo Belea, pentru ceea ce va fi Sala Palatului.
Tipul de intervenții, pe care le consider absolut necesare, se referă nu numai la Sala propriu-zisă, ci și la întreg edificiul”

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “În cursul anului 2021, izolat în casă singur din cauza pandemiei, (când am aflat că dl Lucian Romașcanu ar putea deveni Ministrul Culturii și știind din timpul primului său mandat că-și dorește o intervenție absolut necesară, în vederea aducerii Sălii la o condiție bună din toate punctele de vedere, dat fiind evenimentele deosebite pe care le găzduiește), m-am apucat să elaborez schițe pentru Sala Palatului.Tipul de intervenții, pe care le consider absolut necesare, se referă nu numai la Sala propriu-zisă, ci și la întreg edificiul, ba chiar la posibilitatea și chiar necesitatea evadării în subsolul parcului din fața sa, și din lateral, cu funcțiuni suplimentare”.

sala, palatului
Foto credit „Merginbucuresti.ro”.
Sala Palatului, proiectată pentru Vorbă se va transforma într-una pentru Muzică; scaunele vechi de 40 de ani vor fi înlocuite

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “În legătură cu Sala propriu-zisă, soluția finală prevede înlocuirea finisajelor actuale (de altfel vechi de 40 de ani), și transformare acesteia dintr-una destinată Vorbei (Sala Palatului a fost inițial construită pentru congrese, conferințe, ședințe, cinematograf), ce presupune mult material absorbant de sunet, într-o Sală destinată Muzicii, în general, și pentru o capacitate de 2900 de locuri pentru concertele simfonice. Aceasta presupune ca această Sală să aibă pereții acoperiți cu plăci de lemn, pardoseală din parchet, iar scaunele, desigur noi (cele de acum au venerabila vârsta de 40 de ani), realizate că scaune destinat  Muzicii (cu mult lemn și cu material moale (pluș, etc), strict în zona de contact a spectatorului cu scaunul”.

sala, palatului
Foto credit Arhiva istorică a Agerpres.
Foto credit Locurile Culturii.
Noua Sala a Palatului va avea geometrie variabilă, care să permită capacități de 4000, 2900 sau 1700 de locuri

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “Tavanul Sălii Palatului va fi refăcut în totalitate. Pe lângă faptul că și el va deveni în cea mai mare parte refractant, va căpăta funcțiuni noi; la nevoie părți din el se vor tranforma în punți de lumină. Sala -cu concepția sa inițială de Sală de ședințe- avea doar un iluminat general și extrem de puține alte mijloace de iluminat ale podiumului. O altă modificare importantă va fi determinată de necesitatea asigurării unei geometrii variabile a Sălii, care să permită capacități de 4000, 2900 sau 1700 de locuri, în funcție de tipul de spectacol (fiecare dintre aceste capacități determinând și durata de reverberație, care va fi diferită)”.

Sala Palatului, Foto credi Radio Clasic.
Consolidarea si modernizarea Sălii Palatului, arhitect Romeo Belea.
Modificarea de geometrie se va realiza prin montarea unor panouri (scuturi) din material special refractant”

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “În prezent, ca Sală destinată Vorbei, ea are o durată de reverberație de 0,9. O sală de concerte trebuie să aibă această durată între 1,5 și 1, 7; este motivul înlocuirii tuturor finisajelor absorbante: pluș la pereți, mochetă la pardoseală, scaune integral acoperite cu pluș. Modificarea de geometrie se va realiza prin montarea unor panouri (scuturi) din material special refractant, fie numai pe linia balustradei primului rând de loji (pentru o capacitate redusă de 1.700 de locuri), fie și pe balustrada intermediară a balconului, pentru o capacitate de 2900 de locuri”.

Foto credit IConcert.ro.
Sala Palatului va dispune de locuri permanente și în spatele orchestrei simfonice, astfel ca spectatorul să privească în plin gestica dirijorului

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “În anii ’60, la cererea celebrului dirijor Herbert von Karajan, arhitectul Hans Scharoun a realizat Sala Filarmonicii din Berlin (pentru mine, atunci când am văzut-o în anul 1963, a fost un șoc profesional), care dispune de locuri permanente și în spatele orchestrei, deci spectatorul privește în plin gestica dirijorului. De atunci, cel puțin în ultima perioadă, săli de concerte cum sunt, de exemplu, cele din Paris, Liverpool, etc, sunt astfel realizate. Spre deosebire de acestea, unde conformarea amplasării locurilor este definitivă (ele fiind destinate numai concertelor simfonice), în cazul Sălii Palatului această conformare nu poate să fie decât ocazională (numai pentru concertele simfonice, unde capacitatea maximă admisă este de cca 2.500 de locuri)”. De aceea, podiumul destinat spectacolelor l-am proiectat ca un podium mobil: în poziția existentă astăzi (pentru capacitatea de 4000 de locuri) va fi translat spre mijlocul Sălii și va avea gradene retractive, cu același grad de confort ca cele din restul sălii cu 4000 de locuri. Desigur, pentru fiecare dintre aceste variante durata de reverberație diferă, între aproximativ 1, 4, în cazul Sălii de 4000 de locuri și 1,6 sau 1,7 în cazul concertelor simfonice. Pentre acestea, Sala își va micșora capacitatea (prin scuturile puse pe balustradele lojelor laterale) la capacitatea de 1.900 de locuri și adăugarea unui perete mobil pe balustrada intermediară a balconului ( la capacitatea de 1.700 de locuri)”.

Sal, Palatului
Sala Palatului va dispune de locuri permanente și în spatele orchestrei simfonice, astfel ca spectatorul să privească în plin gestica dirijorului. Foto credit Wikimedia Commons.
Sala Palatului, Foto credit merginbucuresti.ro.
Actualul tavan va fi total refăcut; printre altele, va deveni o sursă de reflectare a sunetului

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “În ambele cazuri, podiumul orchestrei va fi deplasat spre mijlocul parterului, în spatele său fiind amplasate (pe gradene retractabile) cca 300 de scaune, similare celor din restul sălii. Desigur, Sala va suferi și alte modificări legate de îmbunătățirea confortului, atât la ședere cât și la circulație, respectându-se întocmai prevederile legislative. De fapt, un rol major va avea colaborarea în timpul proiectării cu specialiștii din domeniu, așa cum am procedat, de altfel, întotdeauna. Actualul tavan va fi total refăcut, reluând, în mare, forma inițială. El va deveni nu numai o sursă de reflectare a sunetului, dar se vor putea coborî porțiuni din el, devenind punți de lumină necesare unui iluminat optim podiumului spetacolului în sine. Inițial, sala fiind destinată vorbei, ședințelor, acest tip de iluminat nu a fost prevăzut. De asemenea, în cazul podiumului orchestrei simfonice se va amplasa un tavan funcțional pentru instalații, dar și pentru iluminatul special al orchestrei”.

Lucrari de consolidare si modernizare a Salii Palatului. Arhitect Romeo Belea.
Scara monumentală, care leagă MNAR de Sala Palatului, va fi demolată; “a devenit absolut inutilă”

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “Corpul de legătură dintre Sala Palatului și Muzeul Național de Artă al României va fi modificat la interior, prin demolarea scării monumentale (devenită absolut inutilă). Vor exista și alte restructurări, în sensul realizării cabinelor pentru artiști (în prezent, nu există această funcțiune), săli de repetiție, cafeneaua artiștilor. În aripa Krețulescu a corpului de legătură se vor amplasa birourile administrative ale Sălii Palatului (ele fiind realizate la parterul fațadelor laterale, dată fiind funcțiunea inițială pentru care a fost realizată Sala Palatului”.

Prin extinderea foaierului din subsolul hall-ului principal se creează un spațiu cu acces din holul Sălii Palatului, dar și independent, direct din exterior”

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “Parterul Sălii Palatului va suferi modificări în sensul reamplasării garderobei, astfel încât actualul hall al acestora să poată deveni spațiu destinat ocazional expozițiilor, concertelor pentru 300 de locuri, ședințelor, etc. O activitate care se realiza frecvent în hall-ul Sălii Palatului erau expozițiile tematice de câte 5 zile (echipamente, produse pe specialități, etc). Aceste expoziții s-au sistat, pentru că ele îngreunau evacuarea spectatorilor. De aceea, prin extinderea foaierului din subsolul hall-ului principal se creează un spațiu cu acces din hall-ul Sălii Palatului, dar și independent, direct din exterior. Se vor putea astfel reorganiza expozițiile tematice fără pericolul blocării evacuării din sala de spectacol”.

Arhitect Romeo Belea.
În foaierul sălii de la etajul 2 se va realiza un restaurant de tip after show, locul de întâlnire a spectatorilor cu artiștii, după spectacol”

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “La nivelul terasei de la fațada principală se va amenaja un bar, în locul cabinelor tehnice existente, cu o vedere spre Vest către blocurile din față și Parcul Cișmigiu. Se vor asigura toate condițiile de deplasare facilă a spectatorilor, în general, dar mai ales a celor cu dizabilități: lifturi, rampe, locuri special rezervate în sala, etc. În locul birourilor amplasate la parterul Sălii Palatului, pe fațadele laterale, se vor realiza cafenele accesibile atât din interiorul construcției, cât și din exterior, ele beneficiind de actualele terase largi cu totală deschidere spre Parcul înconjurător. În foaierul Sălii de la etajul 2 se va realiza un restaurant de tip after show, loc de întâlnire a spectatorilor, după spectacol, cu artiștii pe care tocmai i-au aplaudat, pentru ciocnirea unui pahar de șampanie. În locul cabinelor tehnice (care se vor reamplasa mult mai funcțional) se va crea o cafenea, având și terasa superioară de la fațada principala”.

Foto credit Cătălina Filip.
Modificările urmăresc transformarea funcțională a Sălii Palatului, care va deveni un loc public, deschis între orele 10.00-23.00

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “Toate aceste modificări urmăresc transformarea, nu numai funcțională a Sălii Palatului, ci și transformarea ei într-un loc public, deschis între orele 10.00-23.00 (cu expoziții, săli de diferite tipuri, cafenele, librărie, etc), astfel încât ea, amplasată în mijlocul capitalei, în mijlocului unui parc, să devină atractivă pentru tot restul zilei, nu numai seara la spectacole. Ideea din anul 2005, reluată în actualul studiu, a fost redesenată în detaliu, urmând ca ea să poată fi realizată numai dacă se obține de către Ministrul Culturii terenul respectiv, acum deținut de Primăria Capitalei, aceasta urmând, eventual, să realizeze parcajele subterane în subsolul parcului din Nordul și Sudul Sălii Palatului, cu accese pietonale directe și în subsolul Sălii Palatului. Oricum, această extindere de funcțiuni (care ar realiza un complex cultural în plin centrul capitalei) nu este de imediată actualitate”.

Sala Palatului, Foto credit Wikimedia Commons.
Zona Sălii Palatului ar deveni un pol cultural, parcă predestinat de ceea ce am moștenit deja”

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “Astfel, în subsolul parcului din fața Sălii Palatului vom realiza un ansamblu de săli: o sală pentru concerte simfonice pentru 1300 de locuri, alte trei săli pentru spectacole de tipuri diferite, săli ce-și pot modifică conformarea, amplasate într-un spațiu unic, accesibil atât din Sala Palatului prin intermediul hall-ului principal și al foaierului creat în anul 1982 în subsolul acestuia, sau independent direct de la suprafața parcului. Rezultă un spațiu de hall-uri și foaiere comune cu cafenele, librării, expoziții”.

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “Acest ansamblu, ca Sală a Palatului în sine, am propus să fie accesibil direct dintr-un parcaj subteran amplasat în subsolul parcului, spre strada Știrbei Vodă, pentru cca 900 de locuri de parcare. Tot spre strada Știrbei Vodă, la suprafața parcului, am propus realizarea unui amfiteatru în aer liber pentru cca 2500 de locuri. S-ar crea astfel o arie din Piața Revoluției, Piața Sălii Palatului cu toate clădirile existente, spațiu plin de istorie, de tradiții, continuat spre Nord și Sud de o Cale a Victoriei, care și-a început deja revigorarea. Ar deveni un pol cultural parcă predestinat de ceea ce am moștenit deja”.

Foto credit Cătălina Filip. Festivalul George Enescu, 2015.
Suntem convinși că dl Ministru al Culturii va face tot posibilul pentru începerea efectivă a lucrărilor de proiectare”

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “La prima întâlnire cu dl Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii, i-am arătat planurile și secțiunile noii propuneri. Mi-a cerut să fie analizate și de către domnul Cristian Măcelaru, Directorul Filarmonicii din Paris, de dl. Cazacu, Directorul Filarmonicii Române, și de dl. Mihai Constantinescu, organizator al Festivalului George Enescu. Am avut două întâlniri, analizând toate planurile, iar cei trei și-au spus opinia d-lui Ministru în termeni laudativi, la 23.02, anul curent. Pe baza acestora am realizat o temă de proiectare însușită de cele trei personalități. Am selecționat un colectiv de lucru, care a luat contact cu proiectul. S-au făcut repartizările pe specialități, pe părți din proiect, și chiar s-a lucrat benevol câteva luni”.

Prof. univ. dr. arh. Romeo Belea: “Am promis atunci că vom face o primă etapă a proiectării, denumită ETAPA 1A, prin care să ne asigurăm că, la deschiderea Festivalului George Enescu-ediția 2023, sala propriu zisă de spectacol să fie complet modificată, în spiritul celor descrise mai sus. În paralel, proiectul pentru întreaga lucrare desfășurându-se concomitent, până la obținerea autorizației de construcție. ETAPA 1A nu necesita o autorizație de construcție, ea referindu-se numai la remobilare și la schimbarea finisajelor. Toate discuțiile, inclusiv cu beneficiaul lucrării, în vederea începerii oficiale a proiectării, au avut loc ultima dată în aprilie 2022; acum a început luna octombrie. Între timp, ca urmare a unei scrisori către dl Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii, am avut o discuție cu dânsul privind stadiul lucrării (colectivul de proiectare ce activase benevol și-a încetat activitatea). Suntem convinși că dl Ministru al Culturii va face tot posibilul pentru începerea efectivă a lucrărilor de proiectare”.

Foto credit Wikimedia Commons.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental

A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad

Cookies