EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință

Încă din anul edificării sale, 1936, vila de la Băneasa, în care a creat și a trăit ultima sa zi din viață Nae Ionescu, profesor de metafizică și ideolog al organizației fasciste Garda de Fier, a fost învăluită în mister.

Vila Nae Ionescu – Antonescu are buncăr și tunel secret pe unde mareșalul se ducea la Hitler

Proiectat de strălucitul arhitect G. M. Cantacuzino, imobilul cu detalii bizantine și mediteraneene ar fi fost un dar oferit de industriașul Nicolae Malaxa lui Nae Ionescu, apologet creștin curtat de politicieni, cu ambiții de sfetnic politic al Regelui Carol al II-lea.

În premieră, suntem în măsură să deslușim fie și o parte din necunoscutele care planează asupra acestui ansamblu de arhitectură remarcabil, un loc impregnat de istorie.

La subsolul clădirii, o ușă mâncată de timp se deschide către un tunel care lega reședința mareșalului Antonescu de aeroportul Băneasa. Toate drepturile asupra informațiilor și a imaginilor ne aparțin exclusiv și nu pot fi preluate.

După 1940, Vila din bd. Ion Ionescu de la Brad a fost rechiziționată de mareșalul Ion Antonescu și transformată în clădire – obiectiv de importanță strategică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În prezent, imobilul este sediul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa.

Imagini din anul 2015 ne arată degradarea reședinței de serviciu a mareșalului Antonescu.

Vestea bună este că, pentru prima dată de la construire, Vila este reabilitată. SCDP a primit 2 milioane de euro de la buget și a deschis șantierul pentru refacerea clădirii

Mai jos, interviu cu dr. ing. Viorel Oltenacu, director al SCDP Băneasa, despre secretele unei clădiri speciale care, deși nu este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, face parte din patrimoniului Bucureștiului.

Un loc în care s-a scris dramatica istorie a României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Vila Nae Ionescu are interioare remarcabile și o minunată curte cu colonade. S-au păstrat multe din elementele originale concepute de arh. G. M. Cantacuzino

În cartea “Nae Ionescu așa cum l-am cunoscut”, Mircea Vulcănescu amintește de clădirea profesorului său, în care, printre numeroase obiecte de valoare, era expus un tablou de El Greco, “Coborârea de pe cruce”.

Nae Ionescu a murit în vila de la Băneasa la 15 martie 1940, de față fiind apropiata sa până în ultima clipă, Cella Delavrancea.

Nae Ionescu, mentorul unei generații, director al ziarului „Cuvântul”. A fost închis în lagărul de la Miercurea Ciuc și, după eliberare, a avut domiciliu obligatoriu la Vila din Băneasa, cu pază militară la poartă

Nae Ionescu (1890-1940), doctor în filosofie, profesor universitar și publicist, a fost figura marcantă a unei epoci, inițiatorul unui curent filosofic bazat pe valori naționale și pe religia ortodoxă.

Profesorul Nae Ionescu, gânditor controversat, a avut o covârșitoare influență asupra unei generații strălucite din care au făcut parte: Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, preotul Gheorghe Calciu.

Profesorul conducea mașini Mercedes și Maybach și avea și reputația de Don Juan al timpului său, de notorietate fiind relațiile sale romantice cu Maruca Cantacuzino și Cella Delavrancea.

Arh. George Matei Cantacuzino, reprezentant al modernismului din România anilor ’30, profesor de istorie și teoria arhitecturii în București, a fost întemnițat de comuniști și declarat inamic al poporului

Dan Teodorovici în volumul “George Matei Cantacuzino, Modernismul Hibrid”: George Matei Cantacuzino (1899-1960) este unul din cei mai puțIn cunoscuți intelectuali polivalenți ai secolului XX. Având în vedere acele timpuri ale extremelor, atât atitudinea clasică, cu care Cantacuzino face legătura, pe de o parte, între modernism și tradiție și, pe de altă parte, între estetică și etică, precum și integritatea sa intelectuală sunt remarcabile. Ele rămân actuale.

Șerban Cantacuzino în “Cuvânt înainte” la lucrarea “George Matei Cantacuzino, Modernismul Hibrid”: Tatăl meu, George Matei Cantacuzino, a fost arhitect, scriitor și pictor român. A fost activ între 1916, când a luptat voluntar contra Germaniei în Primul Război Mondial, și 1960, când a decedat, după ce fusese declarat de către comuniști drept persoană “de origine nesănătoasă” și întemnițat timp de șase ani.

Totuși, ultimele sale creații cuprind câteva din cele mai reușite realizări: scrieri, picturi, precum și proiectul de extindere a Mitropoliei Moldovei, un ansamblu clasicist, ale cărui pavilioane, scări, ziduri și fântâni pun în scenă catedrala Mitropoliei din Iași. (..) Viața lui George Matei Cantacuzino poate fi luată drept o oglindă a marii tragedii a secolului XX, cu cele două războaie, cu scurtul, dar ferocele episod fascist, urmat de 50 de ani de comunism, un comunism tot atât de dezastruos ca și fascismul și, poate cu consecințe de mult mai lungă durata.

GMC: “România, țară de mare farmec și de puține virtuți, în care se găsesc câteodată eroi, dar nu sfinți, nici filozofi”

Șerban Cantacuzino: Tatăl meu iubea România și limba română. Dar când era vorba de neajunsurile societății, și-a exprimat punctul de vedere în mod deschis.

În volumul “Scrisori către Simon” (1955-1959) el declara: Țară de mare farmec și de puține virtuți, în care se găsesc câteodată eroi, dar nu sfinți, nici filozofi. În care lumea moare ușor fără a ști să trăiască; gândește pripit, fiind anarhică pentru tot ceea ce o depășește, și conservatoare pentru ceea ce e dominat de ea, terfelindu-și tradițiile și ironizându-și credința, exagerată în critici ca și în admiratii, nesigură în mersul ei lipsit de ideal ori cugetare: România. (Șerban Cantacuzino, prefața “O lumină vie”, la volumul “George Matei Cantacuzino, Modernismul Hibrid”, editura Simetria, 2016).

G.M.Cantacuzino, arhitectul aristocraților

Spectrul larg al clienților lui GMC pornea de la beneficiari particulari sau de stat la parteneriate public-private. Printre clienții particulari se numărau aristocrați ca Martha Bibescu, Marina Brâncoveanu, Anne-Marie Calimachi, Radu și Sarmiza Crețianu, Nicolae Crețulescu, Nicolae Mavrocordat, Alice Rosetti-Tescanu, Alice Sturdza, Pulcheria și Dimitrie Sturdza, profesorul Nae Ionescu, diplomatul Viorel Tilea și magnați ca familia Bragadiru și Nicolae Malaxa, bancheri ca Aristide Blank, Jean și Nicky Chrissoveloni. (Sursa:“George Matei Cantacuzino, Modernismul Hibrid”, editura Simetria, 2016).

Ion Antonescu, mareșalul care a marcat istoria României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Ion Antonescu (1882-1946) rămâne una din cele mai controversate personalități din istoria României. A fost general, apoi mareșal al Armatei române, președinte al Consiliului de miniștri și “conducător” al statului. În 1940, după abdicarea Regelui Carol al II-lea, Ion Antonescu preia puterea și formează guvern cu Garda de Fier, organizație fascistă, alăturând România Puterilor Axei.

După rebeliunea legionară din ianuarie 1941, la 22 iunie 1941, Ion Antonescu instaurează un regim dictatorial militar și participă la invadarea URSS alături de armata nazistă, cu scopul de a elibera Basarabia și nordul Bucovinei.

În august 1944 a fost demis și arestat de Regele Mihai I și trimis la Moscova. A fost readus la București și judecat de un Tribunal al poporului. Ion Antonescu și colaboratorii săi au fost acuzați că: S-au făcut vinovați de dezastrul țării și crime de război, prin aceea că au trădat interesele poporului român punând țara în slujba dușmanului fascist și hitlerist.

La interogatoriul din 6 mai 1946, Ion Antonescu răspunde:

Nu aveam nicio altă ieșire, România era total izolată. La toți miniștrii străini la care m-am adresat, toți mi-au refuzat orice sprijin. Pe baza că nu pot să acorde, în circumstanțele internaționale de atunci, niciun sprijin României.

Mareșalul Antonescu a fost condamnat la moarte și executat prin împușcare la Jilava pe 1 iunie 1946.

Mareșalul a avut mai multe întrevederi cu Hitler și cu Hermann Goring. Goring ar fi fost oaspetele lui Ion Antonescu la vila din Băneasa. Hitter i-a trimis la Băneasa avionul său personal

În “Jurnalul Mareșalului Antonescu”, la data de 14 ianuarie 1941, este consemnată cea de-a doua “vizită a domnului general Antonescu la cancelarul Adolf Hitler”. Călătoria a fost făcută cu avionul personal al lui Hitler, care l-a trimis special la București pe pilotul său personal, Hans Baur.

Avionul lui Hitler a decolat spre Germania de pe aeroportul Băneasa, la 14 ianuarie 1941, ora 9.15.  (Sursa: “Ion Antonescu-Hitler (1940-1944). Întâlniri, memorii, scrisori”, de prof. Gică Manole).

La data de 5 august 1944, mareșalul Ion Antonescu a avut ultima sa întrevedere cu Hitler, la Rastenburg, în Germania. Imagini păstrate la Word War II Database ne arată întâlnirea lui Ion Antonescu cu Hermann Goring la Belvedere Palace din Viena, 5 martie 1941.

După naționalizare, vila a devenit “stațiunea” nomenclaturiștilor, aici veneau soțiile demnitarilor comuniști să se relaxeze

B365: Dl.Viorel Oltenacu, care este istoria acestei clădiri, a acestui domeniu, ce informații aveți?

Dr. ing. Viorel Oltenacu: Clădirea, emblematică pentru București, a fost un cadou făcut de industriașul Nicolae Malaxa filosofului Nae Ionescu, om de litere, profesor și consilierul Regelui Carol al II-lea, probabil ca răsplată pentru facilitarea unor contracte pe care Malaxa le-a încheiat cu statul român, cu ajutorul lui Nae Ionescu. Vila a fost un cadou extraordinar, “dărnicia” inginerului Malaxa pentru oamenii politici fiind de notorietate.

B365: Ce s-a întâmplat cu Vila Nae Ionescu/ Mareșalul Antonescu după instaurarea regimului comunist?

Dr. ing. Viorel Oltenacu: După naționalizarea din 1948, clădirea a fost preluată de vechiul Institut de Cercetări Agricole al României, ulterior ajungând în proprietatea ICHD, Institutul de Cercetări Horti-Viticole, care era mai mult un institut pentru soțiile nomenclaturiștilor. De ce? Vila este aproape de București iar cercetarea se făcea într-un mediu curat, academic. Putem spune că era “stațiunea” nomenclaturiștilor.

Practic, veneau, se relaxau, petreceau și făceau și cercetare cei care se pricepeau. În 1977, în baza unui decret ia ființă Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa București și de atunci clădirea este sediul nostru.

Vila “Nae Ionescu” avea inițial un teren de 60 de hectare, aici visa Nae Ionescu să deschidă o mică fermă urbană

Dr. ing. Viorel Oltenacu: Clădirea se întinde, dacă ar fi să desfășurăm toate nivelele, pe o suprafață de 3600 de mp, un spațiu foarte însemnat pentru o locuință. Nae Ionescu ar fi primit de la Regele Carol o suprafață de teren de 60 de hectare.

Această construcție nu s-a vrut a fi doar o locuință de vacanță în afara Bucureștiului, ci o școală cinegetică în care Nae Ionescu visa să aibă ceea ce numim în zilele noastre, o fermă urbană. Visa să crească câțiva cai, să aibă o grădină. Era o oază de verdeață pentru relaxare, domeniul fiind în proximitatea orașului, oarecum la țară, destul de departe de centrul Bucureștiului.

B365: Ce s-a păstrat din elementele originale ale clădirii?

Dr. ing. Viorel Oltenacu: S-a păstrat majoritatea detaliilor și elementelor de arhitectură create de arh. G. M. Cantacuzino. S-a păstrat marmura pe care o găsim la băi și în zona de bucătărie, colțul pereților fiind protejat cu marmură. Zilele trecute am desfăcut tâmplăria, pentru că suntem în plin proces de renovare și reabilitare a clădirii.

Am reușit să obținem 2 milioane de euro de la bugetul de stat pentru reabilitarea imobilului. Am rămas surprins să văd că, după atâția ani, tâmplăria arată impecabil. Este o tâmplărie din stejar, atât de bine finisată, încât parcă a fost realizată ieri.

“Vila Nae Ionescu/ Mareșalul Antonescu a fost realizată cu planșee din beton armat, mai puțin partea de mansardă”

B365: În perioada comunistă, clădirea a fost modificată?

Dr. ing. Viorel Oltenacu: Nu s-a intervenit foarte mult asupra imobilului, dar nici nu a mai fost vreodată reabilitat, ceea ce facem noi este prima intervenție. Au mai încercat să intervină, dar nu decisiv și pronunțat. Imobilul nu este considerat a fi monument istoric, nu mă întrebați de ce. Știu doar că este o clădire de patrimoniu, dar care nu intră în legislația monumentelor istorice.

Clădirea și-a păstrat farmecul. Am cerut o expertiză de la unul din cei mai mari specialiști în clădiri istorice, inginer de structură de rezistență, și mi-a spus că rar i-a fost dat să vadă o clădire atât de veche și atât de solidă, cu o structură de rezistență extraordinară.

Nae Ionescu a murit chiar în această casă, în urma unui infarct, și după asta Mareșalul Antonescu a transformat clădirea în reședința sa, în care se țineau ședințele de guvern, ale Consiliului de Miniștri, și ulterior ale Consiliul de război. Sala pentru întruniri arată și azi foarte bine, are o suprafață de ccca 100 de mp. Este o sală intimă în care se țineau ședințe restrânse, cu 20-25 de persoane.

„Am oprit lucrările de la magistrala de metrou care leagă Gara de Nord de aeroportul Băneasa ca să nu fie distrus tunelul”

B365: Ați descoperit un tunel secret care duce la Aeroportul Băneasa?

Dr. ing. Viorel Oltenacu: Mareșalul Ion Antonescu a construit în subsolul acestei clădiri un mini-buncăr în care să se adăpostească în caz de bombardamente. Putea ieși din clădire la aproximativ 30-35 de metri distanță. Din acest mini-buncăr pleacă un culoar, în care poate intra o singură persoană, spre aeroportul Băneasa.

Legenda spune că Mareșalul Antonescu, după ce își ținea ședințele de guvern, pleca prin acest tunel, avionul îl aștepta cu motoarele pornite și decola spre Viena, Viena fiind punctul de întâlnire cu ofițerii din armata nazistă. Se pare că era foarte bun prieten cu Hermann Goering, care l-ar fi și vizitat în această vila și ar fi petrecut câteva zile în compania Mareșalului.

Am văzut subsolul și chiar acum câteva săptămâni am oprit lucrările de la magistrala de metrou care leagă Gara de Nord de aeroportul Băneasa. Grija mea cea mare era ca acești constructori să nu străpungă, să nu spargă tunelul. Ar fi păcat, pentru că face parte din istoria noastră și ar trebui să fie conservat.

“Se pare ca tunelul nu mai este funcțional, o parte s-a surpat când a fost construit DN1”

B365: Există acest tunel?

Dr. ing. Viorel Oltenacu: Da, există, dar nu am îndrăznit să Intru, nu știu cum arată. Am luat legătură cu cei de la apărarea civilă și un domn colonel mi-a spus că, din ceea ce știe, tunelul nu mai este funcțional, se pare că s-ar fi surpat în timpul construirii DN1. I-am rugat pe cei de la Aeroport să-mi spună dacă există la ei o gură de ieșire, că de la mine din subsol se vede clar că există. Intri pe o ușa metalică de buncăr, izolată, care se închide ermetic și cu siguranță ar trebui să fie una și în partea cealaltă, spre aeroport. Nimeni nu știut să-mi spună.

B365: Aveți și un havuz în fața vilei.

Dr. ing. Viorel Oltenacu: Acolo nu s-a mai intervenit de foarte mulți ani. După ce terminăm clădirea, ne ocupăm de havuzul care dă un aer special și înfrumusețează foarte mult locul. Acolo cresc nuferi și papură, nuferii sunt de o frumusețe extraordinară când înfloresc și știți că ei cresc și supraviețuiesc pe apă curată.

Îmi doresc atât de mult să păstrăm originalitatea clădirii, de multe ori mă cert cu constructorul să nu se atingă de elementele arhitecturale. Clădirea are un balcon sculptat în piatră, care se află în curs de restaurare. Vrem să conservăm tot ceea ce avem. De modernizat clădirea e ușor, de distrus este și mai ușor, cel mai bine este să păstrăm imobilul exact cu stilul său original pentru că face parte din istoria noastră.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care