EXCLUSIV | Revolta celor 15 actori de la Teatrul Nottara pentru care Nicușor Dan a trimis Corpul de control. Memoriul semnalează gesturi incompatibile cu actul artistic | UPDATE: Reacția managerului Marinela Țepuș

Un grup de 15 actori ai Teatrului Nottara, alături de alți angajați, a adresat recent Primăriei Generale, autoritate sub care funcționează instituția de teatru, un memoriu în care descriu dezorganizarea, presiunile la care sunt supuși de către managerul Marinela Țepuș și derapajele acesteia de comportament. UPDATE 29 martie: Managerul Teatrului Nottara a reacționat marți, printr-un text scris, la solicitarea b365.ro, față de acuzațiile care i se aduc. (Documentul este publicat la finalul memoriului.)

Actorii care au semnat memoriul, și al căror nume este anonimizat pentru a le apăra identitatea, o acuză pe Marinela Țepuș, manager din 2015 al teatrului, că desconsideră activitatea artistică prin repetiții continue într-un timp scurt, fără un regizor care să îi coordoneze pe actori, puși, de altfel, într-o stare neproductivă de competiție, să repete în două variante de distribuție diferite.

”Păcălită” să colaboreze cu regizori necunoscuți publicului

Aceștia reclamă și lipsa totală a unei viziuni artistice a managerului, criticată fiind pentru că a girat producții de valoare îndoielnică, cu regizori care „au păcălit-o” să îi accepte și care nu figurează pe afișul niciunui teatru bucureșten, și, în consecință se ajunge la organizarea unor spectacole submediocre, unele dintre ele numite „experimentale”.

Într-un final, actorii și angajații de la Nottara o acuză pe directorul Marinela Țepuș de dezinteres total față de activitatea artistică, întrucât nu se interesează „absolut deloc” de demersul repetițiilor și al felului în care un spectacol iese la public. Sunt date ca exemplu două spectacole, „Liniște în culise” și „Sonată de toamnă”, la care ar fi trebuit să fie prezentă în calitate de președinte al Consiliului Artistic.

Artiștii se întreabă chiar dacă mandatul obținut de aceasta s-a făcut în urma unei reevaluări legale, întrucât nota obținută nu i-ar fi permis să continue decât dacă s-ar fi organizat un concurs deschis.

Redăm mai jos memoriul semnat de cei 15 actori și alți angajați ai Teatrului Nottara, document care a intrat în posesia b365.ro. În urma protestului semnat, primarul general Nicușor Dan a trimis Corpul de control să investigheze acuzațiile și să dispună măsuri. Ancheta este în curs.

Memoriu scurtat:

1. Desconsiderarea activității artistice. Dezinteresul față de calitatea produsului artistic și lipsa unei viziuni consistente asupra activității instituției

• Un incident fără precedent a avut loc în anul 2021. Spectacolul „Liniște în culise” a început prin a se repeta în două variante de distribuție, la sugestia managerului Marinela Țepuș. Din păcate, nouă actori au repetat degeaba (timp de munca irosit inutil) aproximativ două luni și jumătate, pentru ca, datorită planificării și programării complet defectuoase a activității de către managerul teatrului, doar o singură distribuție a ieșit la
  public. Este o lipsă totală de respect față de munca colegilor noștri și o atitudine profund imorală. Acest incident a creat tensiuni și frustrări în rândul trupei. Deoarece nemulțumirea actorilor din cea de-a doua distribuție a persistat, managerul le-a trimis următorul mesaj:

Buna ziua!
Dragi colegi,
In urma mai multor reprosuri/ reclamatii/ sesizari (verbale), care se refera la faptul ca desi am promis, spectacolul “Liniste in culise” nu a fost finalizat cu ambele distributii, am convenit (impreuna cu ……..) urmatoarele:
1. Productia poate avea si a doua varianta cu conditia ca intreaga distributie sa-si doreasca reluarea repetitiilor/ finalizarea spectacolului! (Nu se admit inlocuiri!);
2. Va exista o coordonare regizorala colectiva, iar numele lui ……….. nu va aparea pe cel de-al doilea afis;
3. In functie de programul teatrului, vi se vor acorda 12 zile de repetitii, cu vizionare in cea de-a 13-a. Consiliul artistic va hotari daca se vor realiza sau nu costumele si se va programa sau nu spectacolul.
In cazul in care cei vizati isi doresc, in mod real/ justificat, finalizarea proiectului, rog sa se faca o solicitare scrisa in acest sens, semnata de catre toti cei implicati in distributia care nu a iesit la public; solicitarea va fi depusa de catre regizorul tehnic la Secretariatul Directiei, pana cel mai tarziu pe 26 decembrie, ora 15.00. Doar astfel proiectul va putea fi inclus in programul cultural al anului 2022.
Daca acest lucru nu se va intampla, voi considera subiectul definitiv inchis.
Multumesc pentru intelegere, Marinela Tepus

• Acest mesaj denota o lipsa totala de respect față de artiști, o bătaie de joc la adresa lor și o atitudine prin care managerul Marinela Țepuș îi discreditează atât profesional cât și uman. Condițiile pe care dumneaei le impune sunt complet improprii (12 zile de repetiții după o pauză de aproape un an de zile?!) și în mod intenționat făcute (fără un regizor care să își asume produsul final) ca actorii să fie complet descurajați și sa nu se reia spectacolul. Dacă actorii ar accepta aceste soluții, ar accepta o umilință cumplită. Este o atitudine complet imorala, cât și lipsită de profesionalism.

• Lipsa totală a unei viziuni artistice. Calitatea actului artistic a scăzut constant în ultimii ani, în special prin proiectele antamate de managerul instituției până în anul 2020, doamna Țepuș girând producții a căror valoare este mai mult decât îndoielnică, prin colaborarea cu regizori aleși după criterii necunoscute, o serie de spectacole frizând amatorismul. Scăderea calității artistice a repertoriului a dus la apariția unor tensiuni grave între actori și managerul Marinela Țepuș. Funcția de manager de teatru presupune trasarea unei direcții artistice coerente, care să contribuie în mod vizibil la dezvoltarea instituției și la evidențierea activității ei în cadrul comunității căreia i se adresează și pentru care trebuie să creeze produse de calitate, însă, din păcate, doamna Țepuș nu a dat dovada ca ar fi capabila de a avea o viziune asupra acestei direcții artistice iar multe din deciziile luate de dânsa au adus un prejudiciu de imagine instituției.

• La ședința din data de 22 Septembrie 2021, managerul instituției, Marinela Țepuș, afirma în fața întregului personal artistic că a fost „păcălită” de diverși regizori și astfel aceștia au ajuns sa monteze pe scena teatrului nostru. Este vorba de regizori al căror nume nu mai figurează (și nici nu au figurat vreodată în ultimii 10-15 ani) pe afișul niciunui teatru bucureștean: Iulian Furtună, Sandu Grecu, Constantin Fugașin, Lucian Sabados, Mihai
  Lungeanu, Corina Dragomir, Ilinca Stihi.

• Lipsa unei direcții clare, deschise și compatibile cu preocupările foarte diverse ale publicului din secolul XXI, într-o capitală care urmărește diversificarea ofertei culturale, a afectat grav activitatea instituției. Potrivit proiectului de management, nu exista decât o categorizare simplistă, dăunătoare și neconformă cu interesele publicului de astăzi, instituția îndepărtându-se astfel și de misiunea sa educativ-formatoare: Sala „Horia Lovinescu” – spectacole de comedie, Sala „George Constantin” – spectacole experimentale (termenul „experimental” este folosit total greșit, deoarece, la o privire mai atentă, spectacolele realizate la Sala „George Constantin” sunt departe de ceea ce presupune un experiment teatral) . Aceasta gândire simplista nu poate ține locul unei strategii pe termen mediu sau lung, ce presupune cercetare, dezvoltare și diversificare prin crearea de programe coerente care să vizeze îmbunătățirea permanentă a calității ofertei, cu atât mai mult într-o perioadă în care se impune consolidarea unui profil propriu, original, pe fondul concurenței reale și al diversificării ofertei culturale. Oferta culturală a orașului București nu se poate dezvolta dacă include în portofoliu oferta culturală submediocră și incoerentă a Teatrului Nottara propusa de către doamna Țepuș până în anul 2020.

Marinela Țepuș manifestă un dezinteres total față de activitatea artistică a instituției.

• Este nemaiîntâlnit ca managerul unui teatru sa nu se intereseze absolut deloc de demersul
  repetițiilor și al felului în care un spectacol iese la public.
• La spectacolul „Liniște în culise”, Marinela Țepuș NU a fost prezentă la vizionarea spectacolului cu Consiliul Artistic (al cărui președinte este chiar ea, conform prevederilor legale).
• Spectacolul „Sonată de toamna” a avut mai multe repetiții generale deschise (la care putea asista orice angajat al teatrului) la care managerul NU a fost prezent. La această premieră nici nu a mai fost programată o vizionare cu Consiliul Artistic. Practic, două premiere ale teatrului au ieșit la public fără ca managerul să aibă vreo idee despre cum arată aceste producții.
• Nu știm să mai existe o astfel de situație în vreun teatru din țară sau din București. Managerul instituției trebuie să gireze ceea ce iese în fața publicului.

2. Mandat obținut în urma unei „reevaluari” ilegale?

• In anul 2019 managerul Marinela Țepuș a fost evaluat pentru mandatul 2015-2019. Nota obținută nu i-ar fi permis în mod normal să depună un nou proiect decât în cadrul unui concurs deschis, alături de alți posibili candidați. A urmat o contestație care a fost respinsa de către comisia numita in acest sens. Practic toate etapele unei evaluări de management au fost parcurse conform procedurilor legale.
• În mod discreționar și, insistăm, fără niciun temei legal, s-a organizat o nouă evaluare, deși procedura fusese deja finalizată. De data aceasta, beneficiind de o comisie extrem de restrânsă, doamna manager Marinela Țepuș a primit o notă diferita, care i-a permis să depună un nou proiect de management.

„Dânsa amplifică orice conflict”

Printre derapajele de comportament ale managerului Teatrului Nottara, pe care noi, angajații instituției, vrem să le semnalăm, se află următoarele:

– Una din principalele calități ale unui manager este abilitatea de a gestiona resursa umana. De a crea o atmosferă potrivită de lucru, care să influențeze în mod pozitiv starea de spirit, motivația și performanța, mai ales într-o
instituție de cultură. Din păcate Managerul Teatrului Nottara manifestă o profundă lipsă de respect față de artiști, în loc să aplaneze conflictele, dânsa amplifică orice conflict, uneori, pe fondul unor antipatii recurge la șicanarea unor artiști în realizarea sarcinilor de serviciu, gestionează întrun mod total deficitar relațiile de lucru și per total creează o atmosferă care este împotriva actului de creație și, implicit, a obiectivelor instituției.

– Cenzurarea și condamnarea dreptului la liberă exprimare pe grupurile de comunicare ale Teatrului, prin intimidări și acuzații la instigare și destabilizare a colectivului în momentele în care actorii își exprimă o părere civilizată și argumentată cu privire la o situație sau o problemă care îi afectează în mod direct, personal și/sau profesional; abordează lucrurile mereu într-un fel care duce inerent la o dezbinare a colectivului teatrului.

– Interpretarea total eronată a oricărui punct de vedere care contravine părerilor personale ale Managerului este catalogată de către acesta ca fiind un atac la adresa sa;

– Intervențiile actorilor, susținute cu argumente raționale și profesionale, pe marginea subiectelor dezbătute în ședințele susținute de către Manager cu întregul personal artistic și tehnic sunt condamnate public pe un ton
acuzator și agresiv de către Manager, ca mai apoi acesta să-i notifice și săi mustre scris, în afara orelor de program, uneori aproape de miezul nopții, prin mesaje scrise în privat pe WhatsApp-ul personal al actorilor.

– Intimidarea și șantajarea emoțională a personalului artistic în repetate rânduri cu ocazia evaluării din anul 2019, moment când se tipăreau tabele cu numele tuturor angajaților, pentru a se cere semnături de susținere în fața
comisiei de evaluare din cadrul PMB. Acest proces avea loc la finalul ședințelor cu personalul tehnic și artistic de față și în prezența Managerului care verifica numele celor care își manifestă susținerea și a acelora care nu o fac. Acestora li se adaugă telefoanele primite de către actori pentru a fi convinși că sunt datori față de Managerul instituției să onoreze cu prezența lor susținerea activității Managerului în fața comisiei de evaluare din cadrul PMB.

– O serie de derapaje de limbaj cu tentă calomnioasă, din care amintim:

• acuzații repetate la adresa unui grup restrâns de actori despre care susține că nu muncesc și că formează o gașcă care boicotează activitatea Teatrului, acuzație total falsă și neîntemeiată care poate fi probată prin verificarea
jurnalelor de repetiții și spectacole. Atitudinea părtinitoare și preferențială prin care soluționează cereri de ordin
artistic și profesional ale artiștilor, prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă și în Regulamentul de Ordine Interioară ca drepturi ale angajatului. Din păcate Managerul pune mereu interesul personal în fața celui profesional. Abordează
lucrurile dintr-o perspectiva pur emoțională și nu una rațională. Exista o permanentă imprevizibilitate în luarea deciziilor. Atitudinea părtinitoare are ca efect scindarea echipei, la blazarea ei și la crearea unui mediu total neprielnic
unei atmosfere de creație. Unii dintre angajați au parte de favoruri în timp ce alții au parte de un tratament ostil care îi împiedica să își exercite meseria în condiții normale.

Răspunsul managerului Marinela Țepuș la memoriul adresat PMB de 15 actori din Teatrul Nottara

Legat de acuzațiile care i se aduc, managerul Marinela Țepuș a declarat pentru b365.ro, rectificând o informație din document, că este director de 10 ani al Teatrului Nottara, că a obținut 9.60 la concursul de admitere și că ceea ce îi reproșează „15 din cei 150 de colegi”, că nu are viziune artistică, în realitate se bazează pe un studiu de piață.

Marinela Țepuș enumeră și premiile primite de teatru în ultimii trei ani și care, spune aceasta, îi confirmă performanța, iar în ceea ce privește scindarea echipei, consideră că falia s-a creat între 15 angajați și restul echipei de 135.

Vă prezentăm pe larg răspunsul scris al directorului Teatrului Nottara:

Despre Reclamația celor 15 angajați am aflat dintr-o postare pe pagina de Facebook a Domnului Primar General, în data de 21 martie 2021, având următorul conținut:

„La sesizarea unui grup de 15 angajați (printre care și actori), am trimis Corpul de Control la Teatrul Nottara.
Managementul în instituțiile subordonate primăriei trebuie să fie unul corect și urmează să vedem care e situația în cazul Teatrului Nottara.”

Referitor la conținutul reclamației, publicată de b.365.ro, răspund punctual:

1. Sunt managerul Teatrului Nottara din decembrie 2011 (cu un interimat de un an și jumătate) și NU din 2015, cum se consemnează în publicația dumneavoastră. Concursul pentru ocuparea postului de manager l-am dat în 2013, pe când primar general era Domnul Sorin Oprescu și am obținut cea mai mare notă la vremea respectivă, 9.60.

2. Referitor la ”lipsa unei viziuni artistice”, pe care mi-o reproșează cei 15 dintre cei 150 de colegi, vă răspund că Nottara este primul teatru din Capitală care a făcut un studiu de piață profesionist, iar în urma rezultatelor a realizat un Plan de acțiune și un chestionar (Juriul spectatoului). Spicuiesc doar câteva lucruri esențiale:
În baza acestui Plan de acțiune și al chestionarului pe care l-am oferit publicului la intrarea în sălile de spectacol până în 2019, când bugetul nu ne-a mai permis o asemenea cheltuială, am reușit să reconfigurăm activitatea instituției pornind de la preferințele și așteptările publicului bucureștean, pe care am încercat să-l educăm prin numeroase programe și proiecte adecvate.

Astfel, începând cu 2012, întreaga activitate de comunicare și promovare a fost regândită, pornind de la setul de recomandări elaborat de firma de specialitate, în urma analizei datelor de cercetare. Aceste recomandări au fost structurate pe trei direcții principale (de altfel, strâns legate una de alta):
(Re)construcția ofertei de produse/spectacole
(Re)construcția identității
Promovarea produselor și comunicarea identității teatrului
Oferta teatrului a fost structurată pe doi piloni.

Pe de o parte, avem un produs de masă, accesibil publicului larg, și care a pornit de la ceea ce exista cu precădere în repertoriul teatrului după 1990, anume spectacolul de comedie. În condițiile în care oferta teatrelor bucureștene acoperă (nediferențiat) aproape toate speciile de comedie, teatrul nostru își construiește, de-acum, o identitate proprie, prin profilarea cu precădere pe una dintre aceste specii, și anume pe comedia de bulevard. Aceasta este completată cu comedii clasice, comedii de situații, comedii satirice etc. și cu spectacole muzicale. Astfel de comedii/ spectacole muzicale au fost montate de regizori precum: Mihai Măniuțiu, Cristi Juncu, Felix Alexa, Victor Ioan Frunză, Vlad Massaci, Roman Feodori (Rusia, cel mai tânăr regizor de teatru cu patru premii Masca de aur, la vremea respectivă), Lupcho Gorgievsky (Macedonia), Andreas și Katia Mertz (Germania), Alexandru Grecu (Republica Moldova), Horia Suru, Alexandru Mâzgăreanu, Lucian Sabados, Mihai Lungeanu, Diana Lupescu, Alexandru Jitea, Vlad Zamfirescu, Corina Dragomir (ultimii trei în cadrul Programului Actor și regizor, cu mare succes la public) etc.
Pe de altă parte, avem un produs premium, dedicat unui segment de public mai restrâns (“spectatorul sistematic“), dar mai sofisticat, deschis tuturor abordărilor, inclusiv celor considerate elitiste. Acest gen de produs este oferit publicului în spațiul cu totul special al sălii mici (George Constantin). În prezent, în acest spațiu se joacă altceva, pentru altcineva. Ne-am gândit că această marcă trebuie păstrată și rafinată. Produsul premium al Teatrului Nottara necesită o croială atentă, având în vedere faptul că este dedicat unui segment de public avizat, uneori chiar profesionalizat (oameni de teatru). Pentru acest public, oferta trebuie să includă atât texte clasice, cât și foarte moderne, de mare valoare, atât marile nume ale dramaturgiei universale, cât și autori contemporani. Ceea ce, cu siguranță, va contrabalansa dimensiunea “bulevardieră“ și va conferi Teatrului Nottara un plus de prestigiu. Nu trebuie neglijat nici aspectul educării publicului larg, în sensul creării, cu timpul, a unui orizont de așteptare care să includă și opere teatrale cu o stilistică proprie celor mai originale și actuale direcții de inovație. Sala George Constantin trebuie să devină un spațiu de inovație teatrală, cu o direcție repertorială orientată spre lărgirea domeniului creațiilor novatoare, în care căutările estetice și experimentul se întâlnesc cu publicul interesat de asemenea manifestări artistice. Cu alte cuvinte, un laborator de creație. Tot în acest spațiu sunt derulate și unele programe educative, mai mult sau mai puțin curente, ale Teatrului Nottara: Nocturne, Seri de muzică și poezie, Grupul pentru Dialog Teatral (GDT), Spectacole-lectură. În acest context au fost, sunt prezenți regizori precum: Gabor Tompa, Mihai Măniuțiu, Felix Alexa, Cristi Juncu, Claudiu Goga, Theodor-Cristian Popescu, Alexandru Jitea, Vlad Zamfirescu, Alexandru Mâzgăreanu, Alessandra Giuntini (Italia), Evghenia Berkovici (Rusia), Ilinca Stihi, Cristina Juncu etc.

Așa cum aminteam mai sus, brand-ul Nottara este centrat pe produsul teatrului pentru publicul larg (comedia de/pe bulevard). Ea permite definirea și asumarea unei identități clar conturate, din care decurge nu numai o poziționare specifică în raport cu toate celelalte teatre din București, dar și o provocare lansată acestora: noi suntem cei care readucem comedia la ea acasă, pe Bulevard, acolo unde s-a născut și a avut/are succes la marele public. Nottara, teatrul de/ pe Bulevard, este Bulevardul Comediei. Acest slogan – esența identității Teatrului Nottara – beneficiază de efectul unui joc de cuvinte care mixează trei componente de imagine ce trebuie fixate în mintea publicului:
Bulevardul – locația teatrului (un atribut de imagine puternic, deja prezent în percepția publicului, așa cum reiese din sondaje, care trebuie menținut);
Comedia – produsul generic, genul de teatru pe care îl oferă Nottara-ul;
Comedia de bulevard – specia, produsul propriu de marcă, ”brand”-ul Nottara.

Prin modul în care este formulată viziunea, o altă componentă identitară importantă, se încearcă o ușoară înnobilare a acestui tip de poziționare. Suntem pe Bulevard, jucăm comedie de bulevard pentru marele public, dar nu vă propunem producții facile, fără substanță. Pentru noi, universul comediei este condiția umană însăși. Visul nostru este să cuprindem acest întreg univers: Visăm la întreaga Comedie Umană!

Dacă sloganul exprimă esența a ceea ce suntem acum, iar prin viziune ne proiectăm și visăm frumos despre ceea ce am vrea să devenim, misiunea trebuie să comunice ceea ce facem. Mai cu seamă ceea ce facem altfel decât ceilalți. Teatrul Nottara readuce comedia în spațiul în care s-a consacrat, dar marchează acest teritoriu cu un stindard pe care se află culorile sale: o producție curățită de vulgaritate și prost gust, modernă, atrăgătoare, seducătoare.

Valorile asumate, împreună cu principiile derivate din acestea, constituie ghidul pe baza căruia teatrul își va îndeplini misiunea asumată. Cum faci ceea ce faci depinde de valorile în care crezi și de principiile pe care le respecți în activitatea pe care o desfășori. Din setul de valori propus, două sunt asociate cu comedia de bulevard, și sunt absolut indispensabile acesteia: umorul și râsul. Alte două valori, sinceritatea și publicul, țin de însăși condiția actorului: nu este actor cu adevărat dacă nu este sincer, nu există ca actor dacă nu are public. De aici derivă o serie de principii, în care actorul trebuie să creadă și pe care trebuie să le respecte. În fine, dar nu în ultimul rând, responsabilitatea este esențială oricărui produs artistic, și poate îndeosebi comediei, care adesea e considerată un gen ușor, neproblematic și neproblematizant. Și aici Nottara-ul se poziționează oarecum diferit față de produsele similare ale altor teatre: vă punem pe râs ca să vă punem pe gânduri, ne distanțăm cu ironie de lumea în care trăim, râdem de slăbiciunile și de tarele noastre, pătrundem în suflete etc.

Atât strategia de piață (oferta de produse), cât și documentul de identitate (slogan, viziune, misiune, valori și principii) au fost mai întâi discutate și adoptate de structurile de conducere ale teatrului, și apoi comunicate departamentelor cu atribuții în implementarea acestora (marketing și comunicare, secretariat literar, organizare spectacole), precum și angajaților. Nu e vina nimănui că cei 15 autori ai reclamației nu sunt la curent cu Planul de acțiune al Teatrului Nottara, care se află la departamentele de specialitate și au stat multă vreme pe site-ul teatrului.

3. Referitor la ”desconsiderarea activității artistice. Dezinteresul față de calitatea produsului artistic și lipsa unei viziuni consistente asupra activității instituției” și referitor la ”distribuția dublă a spectacolului Liniște în culise”, pe care aș fi sugerat-o:

În contextul pandemic, în care teatrele erau ba închise, ba deschise pentru public și în care jucam, cel mai adesea, la o capacitate de 30%, evident că am făcut efortul ca toți actorii (sau măcar cei mai mulți dintre ei) să fie cuprinși în puținele premiere pentru care aveam buget și care trebuiau să cuprindă, conform normelor sanitare, maximum zece personaje. Așa că patru regizori (Vlad Zamfirescu, Alexandru Mâzgăreanu, Alexandru Jitea, Cristi Juncu) au fost rugați să facă distribuții duble și fiecare dintre ei s-a conformat parțial, doar Alexandru Jitea consimțind să facă două variante de spectacol, având distribuția în totalitate dublată. A fost și textul care cuprindea un număr mai mare de personaje. Din păcate, trăiam în ”era” covid și faptul că s-au îmbolnăvit, pe rând, actori când dintr-o distribuție, când din alta, a îngreunat mult visul nostru de a valorifica potențialul artistic al cât mai multor colegi-actori. Totuși, în 5 iunie 2021, a ieșit premiera cu una din distribuții. Alexandru Jitea fiind și actor a intrat, imediat după finalizarea producției cu una din distribuții, în distribuția spectacolului Cloaca, în regia lui Theodor-Cristian Popescu. Un accident nefericit al actorului Alexandru Jitea, având ca urmare amputarea a trei jumătăți de deget de la mâna dreaptă și două săptămâni de spitalizare, au întrerupt repetițiile la Cloaca și au amânat începerea repetițiilor la un alt spectacol, Jaful, în regia lui Vlad Massaci. Alexandru Jitea era distribuit în ambele producții. Ca urmare a accidentului cu toate evenimentele dramatice descrise, a programului teatrului dat peste cap și ca urmare a unor tensiuni dintre actorii celei de-a doua distribuții și Alexandru Jitea, acesta a renunțat la realizarea celei de-a doua variante. Acest lucru nu a produs prejudicii teatrului și nici actorilor/tehnicienilor, pentru că spectacolul a ieșit și are mare succes, iar actorii și tehnicul din distribuția ”abandonată” au fost pontați pentru orele de repetiții. Nimeni nu a muncit ”degeaba”. Teatrul se face cu oameni. Trupurile, mintea și sufletul actorului constituie chiar obiectul muncii sale. Un accident de asemenea factură poate justifica renunțarea la o jumătate de proiect, câtă vreme nu face atingere nici imaginii teatrului, nici bugetului său tot mai restrâns, nici actorilor.

4.Referitor la afirmația pe care aș fi făcut-o timpul unei ședințe generale, anume că am fost ”păcălită” de diverși regizori (păcălită=sedusă):
Menționez că m-am referit la doar doi regizori dintre cei menționați în reclamație, anume Iulian Furtună, care a făcut carieră în Franța, cu spectacole de mare succes (poate fi studiat CV-ul său și clipurile promoționale pe internet), regizând pe scena Teatrului Nottara, Balul sinucigașilor, și Alexandru Mâzgăreanu, care m-a sedus cu viziunea regizorală asupra textului shakespearian, Cum vă place. Ambele spectacole nu au ajuns la așteptările mele nici pe departe. Cum vă place a depășit cu mult bugetul estimat, devenind cea mai scumpă/ costisitoare producție a Teatrului Nottara din toate timpurile, din cauza unui decor sofisticat și care nu a funcționat niciodată la parametrii prezentați în discuțiile preliminare cu regizorul și scenograful. Acesta e motivul pentru care am afirmat că ”am fost păcălită”. Însă, deși nu a avut niciodată succes de public așa cum aș fi dorit, iar montarea decorului dura două zile și demontarea o zi, viziunea regizorală, interpretarea actorilor, costumele minunate, efectele scenografice și de lumină au făcut ca, în 2020, să fie selecționat pentru a participa la Festivalul Shakespeare din Craiova, unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de gen din Europa. Din păcate, din cauza pandemiei, festivalul a fost suspendat, iar noi nu am mai putut să-l jucăm având un număr mare de personaje, șase colaboratori și o montare greoaie a decorului. În acest an, organizatorii Festivalului Shaespeare au păstrat programul din 2020 și toate teatrele invitate (din țară și din străinătate) au făcut eforturi pentru a participa la acest eveniment, doar regizorul spectacolului nostru nu a mai dorit reluarea producției, cu posibilitatea înlocuirii/dublării unor colaboratori care au solicitat renegocierea contractelor pentru onorarii (bugetul nu ne-a permis asta) sau au fost în imposibilitatea de a repeta din cauza programului lor. Teatrul a acordat o lună și jumătate de repetiții pentru refacerea spectacolului și prezentarea sa în festival și ar fi făcut efortul financiar necesar pentru remedierea elementelor uzate de decor/costume, plata a cinci repetiții pentru actorii-colaboratori, însă refuzul dlui Mâzgăreanu, prin avocat, a fost definitiv.

Îmi cer scuze față de ceilalți artiști invocati pe nedrept; NU am spus niciodată că aș fi fost ”păcălită” de domniile lor pentru simplul motiv că producțiile regizate de Sandu Grecu, Constantin Fugașin, Lucian Sabados, Mihai Lungeanu, Corina Dragomir aduc cele mai mari venituri teatrului și se bucură de succes. Unele dintre aceste spectacole au fost realizate la Sala George Constantin (100 de locuri) și au fost mutate la Sala Horia Lovinescu (300 de locuri) tocmai pentru că vânzările de bilete au întrecut așteptările. În plus, aceste producții s-au făcut cu bugete mici, decoruri minimale, astfel încât să poată fi ușor deplasabile și sunt invitate în numeroase turnee.
DADAnoNON, scenariul și regia: Ilinca Stihi, a fost dedicat lui Tristan Tzara și dadaismului (în anul 2016), și a fost prezentat în străinătate, cu sprijinul ICR, în Cracovia (Polonia), Paris (Franța), Köln (Germania). Oare chiar trebuia ”refuzată” o asemenea oportunitate? Care ar fi putut fi motivul?

5. Referitor la ”lipsa unei direcții clare, deschise și compatibile cu preocupările foarte diverse ale publicului din secolul XXI, într-o capitală etc.”:

Consider că am răspuns detaliat la punctul 2.
Întrebarea care se pune: Dețin cumva, cei 15 colegi-reclamanți studii de piață foarte recente, care ar înregistra o schimbare atât de drastică a publicului, încât comedia să poată fi repudiată în favoarea altor tipuri de spectacol, agreate de ei?
Ar fi fost interesant să mi le prezinte, astfel încât să facem, împreună, o nouă strategie, așa cum am făcut-o eu la vremea respectivă (2012 – 2013) și din care am menționat (doar) câteva fragmente mai sus.

6. Referitor la ”dezinteresul total față de activitatea artistică a instituției”:
Se dau (doar) două exemple de spectacole (pentru o activitate de manager de peste zece ani) la a cărei vizionare (Liniște în culise), respectiv repetiții generale/premieră (Sonată de toamnă) aș fi lipsit. Menționez că am fost în concediu, respectiv invitată la un festival în străinătate, și pentru ambele cazuri am avut aprobarea Domnului Primar General.

7. Referitor la ”mandat obținut în urma unei ”reevaluări” ilegale?”:
O discuție pe această temă în anul 2022, pentru un eveniment din 2019, mi se pare cel puțin desuetă. Și, în orice caz, nu am organizat eu această ”reevaluare”. S-a greșit ”adrisantul”.

8. Referitor la performanță (în ultimii trei ani):
2019 – Premiul de Excelență UNITEM, pentru management, ca urmare a proiectului dedicat Centenarului, 100 de ani împreună. De-a lungul timpului, Premiul de Excelenţă al Uniunii Teatrale din Moldova (UNITEM) a fost decernat unor personalităţi din Romnia, care au contribuit la consolidarea legaturilor culturale dintre cele două ţări: Emil, Boroghină, Constantin Chiriac, Ion Caramitru, Mircea Diaconu, Mihai Mălaimare, Matei Vișniec;
2021 – Premiul special, oferit de Senatul UNITER, în cadrul Galei Premiilor UNITER, pentru Programul Teatrul Poesis, realizat în coproducție cu Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova;
2022 – invitație la Festivalul Internațional Shaespeare (pe care nu o putem onora din cauza refuzului regizorului Alexandru Mâzgăreanu de a relua spectacolul);
2022 – invitație la Festivalul Internațional de Teatru din Sibiu, cu spectaclul Lecția , regia: Felix Alexa.

Programe inițiate în cele trei mandate de manager și care s-au bucurat/ se bucură de succes:
2013 – Programul Regizori mari pe bulevard în cadrul căruia au montat/ montează regizori precum: Mihai Măniuțiu, Gabor Tompa, Felix Alexa, Roman Feodori, Vlad Massaci etc.;
2013 – Programul Bulevardul Comediei, în cadrul căruia au montat/ montează regizori precum: Vlad Massaci, Felix Alexa, Victor Ioan Frunză, Horia Suru,Vlad Zamfirescu, Alexandru Grecu, Mihai Lungeanu, Lucian Sabados, etc.;
2013 – Programul Vedeta de lângă tine, dedicat marilor actori ai Teatrului Nottara (doar în ultimii trei ani: Anda Caropol – spectacolul Repetiția vieții mele, Victoria Cociaș – Sonată de toamnă, Catrinel Dumitrescu – Mama, Alexandru Jitea – Cloaca);
2013 – Festivalul Internațional de Teatru Fest(in) pe Bulevard – șapte ediții, întrerupt din cauza pandemiei și a unui buget extrem de precar (a devenit repede unul dintre cele mai prestigioase evenimente de gen din București și din țară);
2016 – Laboratorul de Teatru DENS – patru ediții, un autentic atelier de arta actorului, care poate fi descoperit pe internet și după care cei mai mulți actori tânjesc;
2018 – Centenar – 100 de ani împreună, care au condus la premierea mea, în 2019, în cadrul Galei Premiilor UNITEM cu cea mai importantă distincţie acordată de uniunea de breaslă din Republica Moldova, care recompensează activitatea de coordonare a Proiectului 100 de ani împreună. Centenarul Marii Uniri. Proiectul a asigurat cadrul unor intense schimburi culturale între Teatrul Nottara şi teatrele de dincolo de Prut. În 2018, Teatrul Nottara a găzduit spectacole ale unor teatre moldoveneşti (Teatrul Naţional Satiticus I.L. Caragiale şi Centrul de Cultură şi Artă Ginta Latină, ambele din Chişinău, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Bălţi, Teatrul Muzical-Dramatic Bogdan Petriceicu Haşdeu din Cahul) şi a jucat, la rândul său, pe scenele acestora;
2017 – Întâlniri teatrale NottDependent, primul festival bucureștean dedicat teatrelor independente de către un teatru de stat bucureștean, cu continuarea, din 2019, sub forma unui program de reprezentații pentru segmentul independent;
2016 – Închiderea Anului Shakespeare 400 în România, la Nottara, în colaborare cu Fundația Shakespeare;
2018 – Planeta Shakespeare, o secțiune a Festivalului Internațional Shaespeare, organizate de Teatrul Național Marin Sorescu, Fundația Shaespeare și Teatrul Nottara, la București;
2020 – Programul Teatrul Poesis, inițiat împreună cu Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova și premiat în cadrul Galei Premiilor UNITER în 2021; cu recitalurile lui Emil Boroghină (un simbol autentic al teatrului românesc), Teatrul Nottara a făcut turnee în Republica Moldova, Ucraina, Belgia, Franța, Israel;
2021 – Teatrul o nouă normalitate.#reinvent – Buget: 965.000 lei, fonduri norvegiene, prin ROCULTURA, din care cota Teatrului C.I. NOTTARA : 607.000 lei
Activitățile principale sunt: realizarea de producții inovatoare de artă dramatică prin dialog cultural între România – Norvegia și furnizarea de noi competențe sectorului profesionist din domeniul artistic și cultural. #REINVENT își propune să lanseze 6 spectacole de teatru pe texte din programa școlară de bacalaureat, din care 3 în format live digital, adaptate noilor provocări aduse de pandemia covid-19.
Beneficiarii direcți sunt: 380 liceeni, 40 de tineri ce urmează să părăsească sistemul de protecție, 50 membri din comunități etnice, 40 profesioniști educaționali, 10 profesioniști în domeniul asistență socială, 35 de vârstnici, 80 de profesioniști din domeniul artistic și cultural ce vor participa la spectacole în România și Norvegia, contribuind astfel la depășirea diverselor situații de vulnerabilitate ale beneficiarilor.
În cadrul programului vor fi instruiți 20 de profesioniști în utilizarea noilor tehnologii în artele spectacolului.
Proiectul răspunde priorităților comune UE și SEE, conform cărora educația și cultura ne ajută să apreciem mai bine bogatul patrimoniu cultural, experiențele, convingerile și valorile pe care le avem în comun, fără a ne pierde respectul pentru diferențele culturale.

9. În privința celorlalte acuze (limbaj, intimidare, șantaj emoțional etc.)
Întrebarea care se pune este cine se consideră ”șantajat, intimidat emoțional, mustrat”? Din câte știu, semnatarii reclamației sunt în număr de 15. Teatrul are 150 de angajați. Fără a cunoaște numele celor care mă acuză, nu voi putea să mă apăr pentru simplul motiv că nu știu cine și la ce se referă.
Însă, pentru prima dată într-o carieră de peste zece ani de direcor al Teatrului Nottara, eu mă simt hărțuită prin gestul (anonim) al celor 15 colegi, prin postrea pe pagina de facebook a Domnului Primar General care anunță trimiterea Corpului de control, prin apariția publică a acestei reclamații înainte de finalizarea raportului Corpului de Control pe această temă.

P.S. Referitor la ”scindarea echipei”:
Teatrul Nottara are 150 de angajați. Se pare că falia s-a creat între cei 15 autori ai reclamației și cei 135 care nu au semnat-o. Ar fi interesant de știut ce gândesc și ceilalți 135, nu credeți? Dar asta s-ar putea face doar dupa ce îi vom cunoaște pe cei 15!
”Din această dilemă nu putem ieși” – vorba lui Caragiale.

Îți mai recomandăm să vezi și alte articole b365.ro:

• Găsiți pace în Grădina Botanică din București. În Central Park-ul orașului a apărut o pereche de ulii
• Povestea Palatului CEC, „gigantul” de pe Calea Victoriei
• Propunere în București: mașinile să poată fi ridicate de primăriile de sectoare, dacă staționează neregulamentar pe domeniile administrate de municipalitate