EXCLUSIV | Pavilionul “Brâncuși” e aproape gata și arată spectaculos. Imaginile unei lucrări unice în lume. Arhitect: Dorin Ștefan

Arhitectul Dorin Ștefan l-a descoperit pe Brâncuși în liceu, în anii '60, și de atunci, Creatorul Coloanei Infinitului a rămas un reper pentru arta și arhitectura sa. În anul 2013, Dorin Ștefan a prezentat la Muzeul Olteniei o transpunere a filosofiei lui Brâncuși, un proiect ieșit din comun inspirat de filosofia lui Brâncuși care spunea că “arhitectura este sculptură locuită”. Mai jos, o lucrare fabuloasă, o prismă din sticlă, un templu dedicat lui Brâncuși. În exclusivitate pentru B365.ro, interviu cu Dorin Ștefan, la “Make Bucharest Great Again”. Veți vedea cum a reușit arhitectul modernist să interpreteze operele lui Brâncuși, “Ovoidul” și “Pasărea Măiastră”, la o scară nemaiântâlnită și nemaivăzută.

Despre uimitorul Dorin Ștefan am mai scris aici și aici. Iată povestea de la care a pornit când s-a gândit să facă Pavilionul “Brâncuși“ din Craiova. În anii ’30, un maharajah a fost în atelierul lui Brâncuși din Paris și a cumpărat “Pasărea în văzduh”.

Dorin Ștefan continuă ideile lui Brâncuși

În plus, Maharajahul l-a angajat pe Brâncuși să ridice un monument în India, în memoria soției sale. Templul din Indore se afla la limita între sculptură și arhitectură, dar nu a fost niciodată concretizat. Câteva zeci de ani mai târziu, Dorin Ștefan continuă ideile lui Constantin Brâncuși și ridică un Pavilion de sticlă în curtea Palatului Mihail din Craiova, monument istoric.

Pavilionul “Brâncuși” conține “două entități spațiale, una subterană din beton și una supraterană din sticlă”. În “Templul meditației” se va intra prin subsol și va avea o galerie în care vor fi prezentate proiecții de la Centrul Pompidou din Paris.

“Trebuie dus mai departe ceea ce Brâncuși a intuit și a realizat”

Dorin Ștefan, arhitect: “În proiectul de la extindere a Muzeului de Artă din Craiova, ideea a fost să facem un pavilion în curtea Muzeului care să vorbească despre Brâncuși, care să semnaleze de fapt prezența lui Brâncuși în zonă, în Craiova, Târgu Jiu și Hobița. Am zis că acest pavilion să vină cu un cu totul alt limbaj. Trebuie dus mai departe ceea ce Brâncuși a intuit și a realizat, nu să ne întoarcem la o sculptură de-a lui pe care să o tot modelăm. Deci, nu trebuia să preluăm un limbaj formal din Brâncuși. Și atunci am zis să facem două lucruri: unul de performanță tehnică și unul de imagine”.

“Performanța este că sunt pereți de sticlă lungi de 12 metri și jumătate bucata și de trei metri lățime”

Dorin Ștefan, arhitect: “Și atunci performanța tehnică este legată de faptul că am folosit integral sticlă – și la structură, și la închidere. Performanță este faptul că sunt pereți de sticlă lungi de 12 metri și jumătate bucata și de trei metri lățime, aduși din Germania de la o fabrică specială. Acum sunt mai multe fabrici care fac aceste panouri, acum șase ani când am început proiectul era o singură fabrică. Au trimis cu tirurile speciale panourile, au avut niște carcase din lemn ca să fie transportate. Nici ei nu mai făcuseră până atunci bucăți de sticlă de 12 metri și jumătate, între timp au ajuns și la 15 metri și se pare că vor ajunge și la 20 de metri. Am avut noroc că proiectul era făcut pentru panouri de 9 metri. Între timp șantierul a întârziat, am avut noroc, tehnologia ne-a ajuns din urmă”.

“Este o lucrare de Op Art, o lucrare de iluzie”

Dorin Ștefan, arhitect: “Pentru mine este o lucrare de Op Art, o lucrare de iluzie. Creem prin anumite lamele și printr-un joc de iluzii, creem oul, ovoidul specific limbajului lui Brâncuși, iar în interiorul oului se citește printr-o transparență silueta Păsării Măiastre. Pentru cunoscători și pentru cei care știu, “Pasărea Măiastră” este intermediară in creația lui Brâncuși, face trecerea de la o imagine zoomorfă de Pasăre, la abstract. E foarte interesantă pentru că are o siluetă incofundabila pentru această lucrare”.

“Brâncuși a apărut dintr-o dată pentru mine și a fost o lumina”

B365: De ce sunteți atât de atras de Brâncuși?

Dorin Ștefan, arhitect: “ Eram în liceu când s-a produs acea deschidere, când România a început să recupereze gândirea, oamenii și valorile din interbelic. Și atunci, Brâncuși a apărut dintr-o dată și pentru mine a fost o lumină. A apărut un sculptor român extraordinar care a ieșit în Universal.”

“Maharajahul își dorea un templu în siajul Taj Mahalului”

Dorin Ștefan, arhitect: “Când eram în facultate, am tot cercetat și am aflat că la un moment dat Brâncuși a trebuit să facă un templu în India pentru un maharajah care avea două statui semnate de Brâncuși și mai comandase una de influență Zen. Își dorea un templu în siajul Taj Mahalului, în memoria soției sale care murise. Brâncuși a început, s-a gândit, a schițat totul. Și are legătură cu ce am făcut la Craiova, sunt două versiuni. Maharajahul spune că și-a dorit ca templul să fie un cub din marmură venit de undeva, Brâncuși spune că și-a dorit Oul ancestral, oul uriaș. Inginerul Georgescu spune că împreună cu Brâncuși ar fi lucrat pentru un ovoid uriaș, există schițe”.

“Brâncuși s-a întors foarte dezamăgit din India că nu a reușit să facă templul”

Dorin Ștefan, arhitect: “În acest ou uriaș, care ar fi stat pe o pajiște, se intra pe dedesubt, în interior ar fi existat aceste patru sculpturi, trei păsări și una cu statuia lui Budha. Undeva în vârful oului, printr-o gaură, Soarele pătrundea și prin diferite momente transforma în ireal păsările. Practic, raza de soare venea și descompunea vizual totul și pasărea zbura. În anul 1938, Brâncuși a fost în India, lucra la acest monument. Între timp, Maharajahul s-a recăsătorit, noua soție n-a vrut să mai aibe în curte un templu dedicat fostei lui soții și atunci a căzut proiectul. S-a întors foarte dezamăgit Brâncuși din India că nu a reușit să facă templul, o lucrare dedicată ascensiunii spiritului spre Univers”.

B365: Liftul este continuarea acestei idei de ascensiune. De ce este pentru o singură persoană?

Dorin Ștefan, arhitect: “Exact. La Craiova vizitatorul intră pe dedesubt, acolo unde sunt și câteva săli ale acestui Centru de cercetare și de informare Brâncuși. Din subsol intri în acest lift pentru o singură persoană, așa am vrut să fie. Intri singur, cu gândurile tale, pleci din întuneric ca să ieși în lumină. Și poate, citești și povestea lui Brâncuși, afli și ce a urmărit el prin acel templu din India. Dacă n-o citești, ai aceste câteva clipe de revelație și te gândești și tu la ascensiune”.

Proiectul a fost realizat cu fondurile Consiliului județean Dolj.

“Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

• Toată lumea știe de „Micul Paris”;, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York”? Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele