EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București

I se spune Casa cu Sfinx, se află lângă Spitalul Colțea, pe strada Slănic, și uimește prin compoziție și cupola sa monumentală, încununată de un grup statuar irepetabil, extrem de valoros, opera unui mare sculptor, Dimitrie Paciurea (1873-1932).

Un sfinx sau o himeră, alături de două personaje mitologice, tronează deasupra Bucureștiului și răspândesc un mister până azi neelucidat. Cine și pentru cine a construit Casa cu Himeră? Ce indicii există pentru faptul că în imobil a funcționat o lojă masonică?

Locuind într-o cupolă: Casa cu Himeră

Monumentul de arhitectură a fost salvat și scos din uitare de arhitectul italian Leonardo Rossi, care l-a transformat în reședința familiei sale. Proiectul “Casa Rotundă” a fost nominalizat la Anuala de Arhitectură București 2017, secțiunea “Arhitectură, conversie și reabilitare”, și rămâne un exemplu strălucit de refacere a unei clădiri reprezentative pentru arhitectura Bucureștiului de început de secol XX. Imobilul este creația unui arhitect francez încă neidentificat.

Mai jos, interviu cu arh. Leonardo Rossi, vă invităm să vedeți Bucureștiul din cupola cu himeră, să îi atingeți aripile de vultur, să respirați frumusețea de aproape.

Magia himerelor care vorbesc. L.R, monograma vechiului proprietar, de pe frontonul clădirii, conține inițialele numelui arhitectului Leonardo Rossi, de parcă clădirea l-ar fi așteptat

Cum ar fi să cumperi o clădire veche, atras fiind de o himeră amplasata în vârful ei, și să descoperi că monograma celui care a stăpânit imobilul este chiar numele tău?

Plecând de la foarte puține informații, am descoperit elementele magice dintr-o poveste excepțională, o înlănțuire de himere care ne vorbesc, de la străvechea himeră etruscă din orașul Arezzo, Toscana, locul în care s-a născut arh. Leonardo Rossi, până la himera sculptorului Dimitrie Paciurea din Bucureștiul anilor ’20.

De la cupola Catedralei din Florența, magistral realizată de Filippo Brunelleschi, la cupola refăcută, după o fotografie din anul 1927, de arh. Leonardo Rossi, care domină azi intersecția Colței cu str. Slănic din București. Nebănuite sunt căile himerelor, de crezi și te încrezi în ele.

Clădirea cu Himeră, proiectul de suflet al arh. Leonardo Rossi. Cupola refăcută a fost inspirată de cea a Catedralei din Florența, din dragoste pentru Brunelleschi

În spatele Casei cu Sfinx, din buricul Bucureștiului, stă de fapt o himeră, visul lui Leonardo Rossi, arhitectul cu studii la Florența îndrăgostit de București, cel care a refăcut cupola clădirii de la zero. Cercetarea în arhive a scos la iveală o aerofotografie realizată de Compagnie Aerienne Francaise în anul 1927, în care poate fi observat imobilul cu acoperișul inițial, sub forma unei ample cupole. Arh. Leonardo Rossi împreună cu arhitecta Carmen Tănase și inginer Alexandru Tănase au consolidat clădirea și i-au redat cupola pierdută.

Casa a primit o nouă cupola, din lemn lamelar, întregind imaginea și oferind un spațiu de locuit pe verticală. Nivelul de acces în locuință este ultimul nivel al monumentului unde am creat un spațiu înalt, elegant, specific caselor boierești. Aici a fost amenajată zona de zi a casei, bucătăria, spațiul de luat masa și livingul. Primul nivel al cupolei adăpostește spațiile intime, două dormitoare, iar nivelul al doilea al cupolei adăpostește un spațiu liber, de joacă și relaxare”, anunță arhitecții în descrierea proiectului Casa Rotundă.

Casa cu Sfinx a fost ridicată 1927-1928 și a avut ca proprietar un cizmar cu atelier și magazin de cizmărie de lux

Clădirea se află în Lista Monumentelor Istorice, cod B-II-m-B-19697, monument istoric grupa B datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX.

DIn consemnările lui Petre Oprea, autorul volumului “Sculpturi decorative pe clădiri bucureștene”, imobilul actual a fost ridicat între 1927-1928 și a avut ca proprietar pe un „cizmar cu atelier și magazin de cizmărie de lux”. (Sursa: Studiu Istoric pentru imobilul din str. Slănic, 2, elaborat de lect. dr. arh.Valeriu Eugen Drăgan˝).

Perceperea urbanistică are valoare semnificativă, clădirea domină favorabil intersecția dintre str. Slănic și str. Colțea și, deși, este flancată de ansamblurile arhitecturale majore reprezentate de Spitalul Colțea și Parcelarea Villacrosse ea constituie o imagine urbană remarcabilă și dinspre b-dul I. C. Brătianu.

Decorația exterioară are o valoare culturală semnificativă, cu elemente plastice deosebite (vezi grupul statuar și frontonul cu scut pe care este înscrisă monograma proprietarului), ierarhizate și gradate după modelul consacrat de arhitectură franceză de factură academistă. Compoziția fațadelor și a volumului are o valoare culturală semnificativă, ansamblul clădirii fiind conceput monobloc, dar cu elemente arhitecturale (consola de la nivelul întâi și logiile de la nivelul al treilea) menite să asigure perceperea sa graduală fără senzația de masivitate. Totodată marcarea axului vertical prin compoziția decorațiilor (grupul statuar și frontonul cu scutul pe care se află monograma) conferă zveltețe și în același timp monumentalitate atât la nivel de obiect arhitectural, cât și la nivelul modului de percepere urbană”. (Sursa: Studiu Istoric pentru imobilul din str. Slănic, 2, elaborat de lect. dr. arh. Valeriu Eugen Drăgan˝).

 

Himera de lângă Spitalul Colțea, singurul grup statuar de Paciurea păstrat pe o clădire particulară din București

Cu o operă inegalabilă, sculptorul Dimitrie Paciurea (1873-1932) a realizat și o serie de himere fascinante: Himera Văzduhului, Himeră Pământului, Himera Apei, Himera NopțIi.

Pentru Himera Văzduhului, artistul a fost distins cu Premiul Național pentru Sculptură, în anul 1927. Dimitrie Paciurea este autorul unor lucrări monumentale: Omul primitiv, Gigantul, Sfinxul, Zeul Pan, Ansamblul statuar Giganții și Nimfa Adormită din Parcul Carol și o alegorie numită Știința Zoologiei (un vultur și două himere), pe frontonul Muzeului de Istorie Naturală Grigore Antipa.

Frontonul cu tot cu grupul statuar au fost distruse de bombardamentele din aprilie 1944 asupra Bucureștiului.

Așa cum Brâncuși era fascinat să prindă în piatră și bronz zborul păsării măiastre, Dimitrie Paciurea s-a predat himerelor. Între anii 1926-1928, frământat de propriile fantasme, sculptorul s-a dedicat himerelor, un ciclu de lucrări ale căror titluri trimit la mitologii străvechi și simboluri primare.

Casa cu Sfinx – întoarcerea la o nouă viață

Arh. Leonardo Rossi: Având în vedere că nu se putea desprinde grupul statuar de pe frontonul clădirii, am fost obligați să-l restaurăm acolo sus.

Am realizat o structură din lemn, așa cum se face și la Veneția, unde Iulian Olteanu, un restaurator de piatră cunoscut la nivel național și chiar internațional, a putut lucra liniștit și în siguranță timp de trei luni.

Restaurarea și consolidarea imobilului a început în 2012, a fost terminată în 2014, iar în interior am mai lucrat 2 ani.

„Bucureștiul are o poveste care merită spusă prin fiecare clădire veche care încă rezistă, iar visul meu a devenit să contribui, într-un fel, la această poveste”

Arh. Leonardo Rossi: Am ajuns la vârsta de 25 de ani, după ce câștigasem un concurs de arhitectură, care mi-a oferit oportunitatea de a lucra cu o multinațională din București. Eram proaspăt absolvent al Facultății de Arhitectură din Florența, plin de entuziasm și nerăbdător să îmi transform visurile în realitate. Visurile mele de tânăr arhitect se combinau contrastant cu cenușiul Bucureștiului de atunci, dar tocmai această combinație m-a făcut să văd mai bine frumusețea orașului, clădiri de inspirație franceză, farmecul ascuns al unor detalii arhitecturale și poveștile pe care le purta fiecare stradă în parte.

Eleganța vechilor clădiri de inspirație franceză transmitea povești dintr-o epocă apusă, robustețea arhitecturii socialiste îmi arăta puterea de adaptare a orașului, iar modernitatea unor proiecte contemporane sugera un viitor plin de posibilități. Tot acest amestec m-a fascinat, am descoperit un loc cu o istorie complexă și o energie creativă remarcabile. Mi-am dat seama că Bucureștiul are o poveste care merită spusă prin fiecare clădire veche care încă rezistă, iar visul meu a devenit să contribui, într-un fel, la această poveste.

Arh. Leonardo Rossi: Am ajuns în București pe 12 ianuarie, 1999. Deși era cenușiu, pentru mine Bucureștiul a fost un oraș atrăgător, foarte diferit de orice oraș din Italia. În ansamblu, Bucureștiul are o arhitectură care nu există în Italia. Sincer vă spun că nu prea am găsit Micul Paris, nu prea l-am văzut, dar nu o spun în mod negativ. Am văzut însă o combinație de arhitectură de secol al XIX-lea combinată cu arhitectură remarcabilă din perioada interbelică, Modernism și Art Deco.

B365.ro: De ce ați decis că trebuie să salvați acest monument istoric? Ce v-a atras la Casa cu Sfinx?

Arh. Leonardo Rossi: Aveam un imobil de vânzare și cumpărătorul mi-a spus că îmi dă ceva ceva la schimb, nu bani. Practic, am ajuns la această clădire printr-un troc imobiliar. M-a atras poziția clădirii și faptul că era rotundă și pe colț, sunt atras de orice clădire care se află pe colț și are ceva rotund.

Indiciile masonice din Casa cu Sfinx

B365.ro: Ce informații ați descoperit despre proprietarii și construcția clădirii? Există indicii că aici ar fi funcționat o lojă masonică?

Arh. Leonardo Rossi: A fost o lojă masonică cu siguranță, clădirea nu se află pe str. Slănic cum este acum, ci pe str. Scaune. Am aflat dintr-o anume arhivă, nu am însă dovezi scrise. Am descoperit multe indicii masonice în interiorul clădirii, am găsit în mod clar elementele unei loje. Este foarte interesant că până și orientarea acestei clădiri a fost gândită după principiile și simbolistica masonică.

Despre proprietari nu am aflat mai nimic, deși am fost în multe biblioteci, inclusiv în Franța, unde am descoperit acea fotografie care m-a iluminat: această clădire avea o cupolă, când am cumpărat casa nu exista. Considerăm că această cupola a fost pierdută imediat după cel de-al Doilea Război Mondial.

Se pare că a fost un incediu în 1947 care a distrus cupola, dar nimeni nu știa ceva despre asta. Domnul arh. Valeriu Drăgan mi-a spus că există o arhivă, am fost în Franța și am văzut fotografii de când s-a extins Spitalul Colțea. Cu ocazia inaugurării spitalului extins, o compania aeriană franceză a zburat pe deasupra și într-o imagine vedem și această casă cu cupolă.

B365.ro: Cum ați refăcut de la zero cupola care domnește pe Casa cu Sfinx?

Arh. Leonardo Rossi: Proiectul cupolei este făcut după acea fotografie veche, chiar dacă nu îi știam dimensiunile. Aici a intervenit și un pic de iubire pentru Filippo Brunelleschi și cupola sa de la catedrala din Florența. Având în vedere că era imposibil să înțelegem care erau dimensiunile și arcurile care stăteau la baza ei, împreună cu colega mea, arh. Carmen Tănase, ne-am gândit să adoptăm raporturile catedralei din Florența. Am luat cele 3 raze ale lui Brunelleschi și am refăcut întreaga cupolă din lemn lamelar. Cu siguranță că nu am refăcut exact cupola inițială, dar aveam un pic de libertate în acel moment, suportată și de arhitecta Constanța Carp, cea care în ultimii ani a restaurat Cazinoul de la Constanța. Ea a fost cea m-a susținut în toate proiectele pe care le-am realizat în Centrul Istoric al Bucureștiului.

„Este cu siguranță o himeră, fără nicio îndoială, vedem fața unei femei egiptene, aripile unui vultur și coada unui șarpe”

B365.ro: De ce este credeți că este Casa cu Himeră, și nu cu Sfinx?

Arh. Leonardo Rossi: În mod absolut nu vedem un sfinx. O statuie nu se numește sfinx numai pentru că are ceva care seamănă cu cel din Egipt. Este cu siguranță o himeră, fără nicio îndoială, vedem fața unei femei egiptene, aripile unui vultur și coada unui șarpe. Sculptorul Dimitrie Paciurea, exact în anii în care a realizat acest grup statuar, era obsedat de himere. Himeră mai înseamnă și ființa pe care crezi că ai reușit să o cucerești, dar cu cât ești mai aproape de ea, îți dai seama că se îndepărtează, că nu este ceea ce credeai. Așa se întâmplă și între persoane, la bine și la rău. Himera este mai periculoasă decât un vis, un vis e doar un vis. Aici ai senzația că stai ochi în ochi cu această femeie, o ai aproape și, la un moment dat, cu cât te apropii de ea, vezi că nu este ceea ce credeai că este.

Himera din Arezzo, unică în lume

B365.ro: V-ați născut în Arezzo, Toscana. Cu sau fără legătură cu himera care veghează acum casa dumneavostră, la Arezzo a fost descoperită o himeră extrem de veche.

Arh. Leonardo Rossi: Himera din Arezzo a fost turnată în bronz, cu 500 de ani înainte de Hristos, de un grup de artizani etrusci. Ca să vă dați seama, poporul etrusc a trăit în Italia în același moment în care în România existau tracii. Etruscii sunt mai vechi decât românii și putem spune că înainte de Imperiul Roman au fost cele 7 regii ale etruscilor, orașe-state. Era un popor ghidat și guvernat de mai multe femei, avea o structură matriarhală, și primele regii are Romei au fost conduse de femei din faimoasa familie Tarquinia. Centrul etruscilor a fost Toscana, locul de unde vin eu. Himera din Arezzo, orașul meu natal, semnifică tocmai conducerea matriarhală.

B365.ro: Ce ați simțit când ați descoperit inițialele dvs, dar și ale soției dvs. pe clădire, monograma L.R din scutul amplasat în fronton. E ca și cum clădirea v-ar fi așteptat.

Arh. Leonardo Rossi: Am simțit că totul nu este chiar întâmplător. Nu am vrut să visez mai mult că nu are sens, dar a fost foarte plăcut. Sincer să fiu m-a impresionat mai mult descoperirea grupului statuar realizat de Dimitrie Paciurea.

B365.ro: Ați salvat un monument istoric, ceea ce se întâmplă destul de rar în București.

Arh. Leonardo Rossi: M-a ajutat foarte mult faptul că am putut să muncesc imediat în clădire, am făcut un mic birou la etajul 1, și am avut timp să mă atașez de ea. Inițial nu am avut ideea să refac imobilul integral, dar m-am atașat din ce în ce mai mult. Apoi a apărut și soția mea și am început să credem că imobilul poate să devină biroul și casa noastră. Acum este casa noastră, până la etajul 2 sunt birourile, iar la etajele 3, 4 și 5 avem casa.

„Am reînviat această clădire monument nu pentru a face un business imobiliar, ci pentru a respecta un popor cu o tradiție frumoasă”

B365.ro: Cum se vede Bucureștiul din cupola de pe Casa cu Sfinx, cupolă făcută chiar de dvs?

Arh. Leonardo Rossi: Sunt fericit să știu că ai mei copii, care au și sânge de român, pot aprecia ce am făcut. Chiar dacă nu se vor face arhitecți tot vor putea să vadă Bucureștiul din foișor. Vor putea să-și amintească mereu că tatăl, mama, și familiile lor au reînviat această clădire monument nu pentru a face un business imobiliar, ci pentru a respecta un popor cu o tradiție frumoasă, un popor care a fost întotdeauna deosebit șiicare este profund legat de Italian prin cultura latină. Eu continui să fiu atașat de români și de România. Adevărul este că această țară mi-a permis, la numai 25 de ani, să fiu apreciat ca arhitect. Sunt mulți italieni care s-au îndrăgostit de această țară și nu au văzut în ea doar posibilități economice.

B365.ro: Practic, aveți himera foarte aproape, locuiți cu ea.

Arh. Leonardo Rossi: Așa este, himera este foarte aproape de noi. În spatele ei am gândit o mică terasă, destul de bine protejată, unde mă întâlnesc seară cu soția mea și gândim. Gândim viitorul.

„În Italia, un monument este mai apreciat decât o clădire modernă, confortabilă și bine încălzită”

B365.ro: Cum vedeți acest viitor pentru clădirile vechi din București aflate în diferite stadii de degradare?

Arh. Leonardo Rossi: Îl văd foarte bine. Cred că și Bucureștiul va ajunge la același nivel pe care îl avem în Italia, și nu numai în Italia, în ceea ce privește patrimoniul. În Italia un monument este mai apreciat decât o clădire modernă, confortabilă și bine încălzită.

Consider că bucureștenii vor aprecia din ce în ce mai mult clădirile vechi. Deocamdată este normal, Bucureștiul a trecut printr-un proces rapid de dezvoltare, acum se trece de un nivel la altul. Inițial, într-adevăr, ai nevoie de confortul pe care poate că nu l-ai avut, te gândești mereu la un confort fizic dar, după un timp, ajungi să ai nevoie și de confort cultural. Este exact ca atunci când românii au descoperit că există mai mult decât concedii la Mamaia, există orașe pline de cultură în lume, care te atrag tocmai pentru arhitectura și trecutul lor.

Loredana Rossi, soția arhitectului: Casa cu Himeră nu este doar o clădire, ci o expresie profundă a identității arhitectului Leonardo Rossi – ca profesionist, tată și soț- o declarație de dragoste pentru București și un simbol al respectului și iubirii sale față de România, imprimată pentru totdeauna în patrimoniul orașului.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care