EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări

A ars, a fost distrusă definitiv casa Principesei Elisabeta, cândva Regină a Greciei, fiica Reginei Maria și a Regelui Ferdinand, o clădire despre care știm mai degrabă că era  restaurantul „Mărul de Aur”, o clădire a cărei imagine, în forma sa originară, o vedem acum pentru prima dată.

Am mai pierdut un monument al vechiului oraș, situat pe “axa sentimentală a Bucureștilor”, Calea Victoriei, și putem doar să constatăm.

După incendiul devastator „de la fostul restaurant Mărul de Aur”, care s-a produs pe 7 decembrie 2024, din clădirea monument istoric a rămas doar coloanele de la intrarea principală. Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a deschis o anchetă, răspunsul primit, în 20.12. 2024, pentru solicitarea noastră privind cauzele incendiului fiind: „Vă înștiințăm că termenul pentru comunicarea răspunsului va fi prelungit în limitele legale”.

În fața casei, o vedem imortalizată pe Principesa Elisabeta, într-o imagine unicat, din alte timpuri. Din tot ce-a fost a rămas o fotogramă.

Fosta reședință regală a fost transformată în restaurant cu lăutari, apoi imobilul a fost abandonat  

Este, în Bucureștiul ultimelor decenii, aproape o „rețetă” pentru eliberarea unui teren bun de construcție: oamenii străzii au „dat foc” unui imobil cândva de patrimoniu, iar despre restaurarea lui nu mai are cine să pună problema, spune dr. Narcis Dorin Ion.

Mai jos, ce am avut și ce am pierdut. Cu informații inedite din dosarul de autorizare al imobilului, documente și fotografii de epocă din interiorul reședinței Principesei Elisabeta, publicate în premieră, dr. Narcis Dorin Ion ne prezintă istoria unei clădiri irepetabile.

Casa din Calea Victoriei, no 163, a fost construită în anul 1925 pentru Marie Angèle Polizu-Micșunești. În anul 1927, imobilul a fost cumpărat de Principesa Elisabeta și a fost modificat/extins după proiectul arh. George Matei Cantacuzino.

Clădirea a devenit ulterior Clubul Marii Industrii, iar din anii ’50 a adăpostit timp de mai multe decenii Uniunea Ziariștilor. După 1989 a găzduit Clubul Milionarilor, apoi imobilul a fost transformat brutal pentru amenajarea restaurantului “Mărul de Aur”.

Construită în stilul Renașterii italiene, vila Reginei Elisabeta a Greciei amintea de o mănăstire florentină. În spatele clădirii se găsea cel mai vechi cimitir evreiesc din București, înlocuit apoi de un cămin-spital pentru Comunitatea Evreilor din România. (Sursa: Muzeul Școlii de Arhitectură).

Casa Principesei Elisabeta a fost evocată de Gheorghe Crutzescu în “Podul Mogoșoaiei. Povestea unei străzi”, 1943, una dintre cele mai frumoase monografii dedicate principalei artere a Bucureștiului.

Ajungem la frumoasa casă pe care arhitectul G.M. Cantacuzino a făcut-o, după războiul celălalt, pentru d-na Marie-Angele Massart, născută Polizu. Casa a fost a M.S. Regina Elisabeta a Greciei, iar azi este sediul Clubului Marei Industrii. În spatele casei, pe un loc de peste două pogoane, se găsește cel mai vechiu cimitir evreiesc din București. Până în anii trecuți, la balurile date de Club, perechile doritoare de umbră și liniște se îndreptau, încet, din grădina Clubului înspre vechiul cimitir și nu se mai întorceau, adesea, decât într-un târziu. Câte n-or fi auzit bieții morți, dacă mai aud.

“S-a furat tot ce se putea fura, inclusiv chiuvete, wc-uri, robinete, aparate de aer condiționat, au spart pereții și au smuls toate cablurile electrice”

Max Caradja Johnson este nepotul Prințesei Ecaterina Caradja Cantacuzino și președintele ONG-ului „Caradja Cantacuzino”. A fost de mai multe ori în clădire și a făcut fotografii după abandonarea și decăderea ei.

Max Caradja Johnson: Știu casa de foarte mulți ani, acolo funcționa PAT, un club de noapte cu destul bun gust de altfel, îmi petreceam nopțile acolo. Casa era amenajată pentru folosința de club, însă era foarte bine îngrijită, vorbesc de anii 2008- 2010. După aceea, în 2011, a funcționat acolo restaurantul Șarpele Roz, cumva în amintirea Șarpelui Roșu. Era un restaurant cu lăutari unde veneau Nelu Ploieșteanu, Catanga etc, am sărbătorit acolo Crăciunul de vreo trei ori. Apoi, acolo s-a redeschis Mărul de Aur, același din perioada comunistă. Casa avea un farmec aparte în peisajul urban. Cine dorea să bea o cafea sau să ia prânzul mergea acolo. Clădirea se afla în stare bună și exista o grădină mare și foarte frumoasă. Din păcate, cam prin 2020, s-a închis restaurantul și destul de rapid casa a fost pur și simplu devastată. S-a furat tot ce se putea fura, inclusiv chiuvete, wc-uri, robinete, aparate de aer condiționat și toate cablurile electrice. Au fost sparți pereții și cablurile au fost smulse. După aceea, acolo s-au instalat oamenii fără adăpost. La etaj trăiau câteva persoane, am văzut haine puse la uscat.

“Sub tavanul fals se vedeau picturi și tavanul original”

Max Caradja Johnson: După devastare, prin tavanul fals se putea vedea cel original, casetat în lemn, și picturi. Puțină lume știa casa, pentru că era ascunsă de un bloc comunist, ridicat în anii ’80. Vila nu mai avea deschidere la Calea Victoriei, trebuia să intri printr-un gang de care lumea se ferea, cei fără adăpost își făceau nevoile acolo și nici nu puteai să treci pe stradă din cauza mirosului. Era o clădire de patrimoniu de care ne puteam bucura toți, era publică, oricine putea să o viziteze și să bea o cafea. Casa își avea un rost în centrul capitalei, era plină de viață și era îngrijită”.

Dr. Narcis Dorin Ion este istoric, muzeograf și cercetător, cu preocupări privind istoria modernă, contemporană și recentă a României. Narcis Dorin Ion este autor a 30 de cărți și a peste 170 de studii și articole de specialitate, pe mai multe domenii de cercetare: istoria elitelor, a arhitecturii rezidențiale și a monumentelor istorice din București și din țară, istoria partidelor politice din România postbelică, istoria Familiei Regale a României, culegerea și publicarea unor mărturii privind viața boierimii române și biografiile unor reputați istorici.

“Nu era vorba despre o banală clădire a unui restaurant, ci de o casă însuflețită cândva de figuri importante ale Familiei regale române”

Dr. Narcis Dorin Ion: O știre recentă, din 7 decembrie 2024, preluată de televiziuni și mass-media, informa bucureștenii că în acea seară de sâmbătă a ars fostul restaurant „Mărul de Aur”. Pentru iubitorii istoriei și arhitecturii, reportajul de la fața locului aducea un adevăr dureros: mai dispare încă un edificiu important al Bucureștiului. De ce important? Pentru că era vorba nu despre un simplu restaurant, ci despre fosta casă a principesei Elisabeta a României, mascată vederii de blocurile din Piața Victoriei, ridicate în anii finali ai regimului comunist.

Casa ardea chiar în seara zilei în care, la Târgul de carte Gaudeamus, lansasem, la Editura Vremea, cartea București. În căutarea Micului Paris, în care publicasem câteva splendide fotografii de epocă ale acestei foste reședințe princiare. În atari condiții, și pentru mine era o pierdere dureroasă, iar prezentarea pe care o fac aici vine, cu documente de arhivă, să arate că nu era vorba despre o banală clădire a unui restaurant, ci de o casă însuflețită cândva de figuri importante ale Familiei regale române.

“Chestiunea la ordinea zilei în marile orașe ale României este cum să ridici un bloc de birouri, într-o zonă cât mai centrală”

Dr. Narcis Dorin Ion: Dacă adăugăm faptul că transformările pentru reședința princiară fuseseră executate după planurile rafinatului arhitect G.M. Cantacuzino, pierderea este cu atât mai mare. În fapt, de ani mulți, clădirea abandonată fusese lăsată pradă oamenilor fără adăpost, iar finalul previzibil nu putea fi altul. Este, în Bucureștiul ultimelor decenii, aproape o „rețetă” pentru eliberarea unui teren bun de construcție: oamenii străzii au „dat foc” unui imobil cândva de patrimoniu, iar despre restaurarea lui nu mai are cine să pună problema. Din păcate, chestiunea la ordinea zilei în marile orașe ale României este cum să ridici un bloc de birouri, într-o zonă cât mai centrală a urbei, nu cum să salvezi de la ruinare un monument cu valoare arhitecturală și memorială. Sic transit gloria mundi!

Dr. Narcis Dorin Ion: Casa distrusă recent are însă o istorie care merită a fi cunoscută, pentru că ea se leagă de Elisabeta (1894-1956), fosta regină a Greciei, născută principesă a României, ca fiică a regelui Ferdinand I și a reginei Maria. Revenită pe plaiurile noastre, în 22 decembrie 1923, după plecarea din țara natală a soțului său, regele George al II-lea al Greciei (1922-1924, 1935-1947), principesa Elisabeta a României va locui la Palatul Cotroceni, alături de părinții săi, doar patru ani, până când, la finele anului 1927, va achiziționa o frumoasă casă, situată pe Calea Victoriei, nr. 163.

În 1927, “Înalta cumpărătoare intră în liberă și neturburată posesiune de drept a imobilului” din Calea Victoriei

Dr. Narcis Dorin Ion: Locuința fusese construită în 1925 de Marie Angèle Polizu-Micșunești, care, prin actul de vânzare-cumpărare din 17 decembrie 1927, vindea principesei Elisabeta a României – prin intermediul lui Alexandru Sc. Stan, „în calitate de mandatar al Majestății Sale Regina Elisabeta” – un „imobil ce se compune din 2.370,350 m.p. teren, pe care se află construite două case”. „Cele două case aflătoare pe acest teren, ce le vând împreună cu el, sunt construite de mine în temeiul autorizațiunilor Primăriei Orașului București No. 294 V. din 6 Noembrie 1924 și No. 151 din 17 iunie 1925” – declara proprietara, precizând condițiile vânzării: „Întreg imobilul (teren și case) îl vând liber de orice sarcini, privilegii sau servituți, cu toate impozitele fiscale și comunale, de orice natură, achitate până la 31 Decembrie curent și mă oblig a răspunde de evicțiune. Înalta cumpărătoare intră în liberă și neturburată posesiune de drept a imobilului din momentul semnărei acestui act, iar posesiunea de fapt va intra în ziua de 28 Decembrie a.c.” .

Familia Regală se afla în “dificultatea de a găsi imediat milioanele de care este nevoie pentru achitarea casei Lisabetei”. Imobilul, cu teren de 2.370,350 m.p, a costat 12.000.000 de lei

Dr. Narcis Dorin Ion: Contractul mai stipula și clauzele privitoare la încasarea banilor pentru noua proprietate a principesei Elisabeta: „Prețul cu care am vândut întreg acest imobil (teren și case) este de 12.000.000 (douăsprezece milioane) lei, preț ce se achită astfel: anterior încheierei prezentului act, adică în zilele de 9 și 12 Decembrie curent, am primit suma de lei 7.000.000 (șapte milioane), iar restul de 5.000.000 (cinci milioane) lei mi se va plăti în ziua de 28 Decembrie a.c. contra chitanță. Taxele de timbru și înregistrare relative la acest act privesc pe Înalta cumpărătoare”. La acest preț s-au adăugat taxele și timbrele (721.107 lei), dobânzile plătite (32.717 lei) și prețul mobilierului conform inventarului (445.800 lei).

A doua zi după semnarea actului, în 18 decembrie 1927, regina Maria nota în jurnal discuția cu generalul Ernest Ballif privind achitarea noii achiziții a principesei Elisabeta: „A fost la mine Ballif, ca să vorbim despre dificultatea de a găsi imediat milioanele de care este nevoie pentru achitarea casei Lisabetei”. Mărturia suveranei arată că nu găsise încă soluția pentru restul de plată de 5.000.000 lei. În prima zi a anului 1928, regina merge la „ceai la Lisabeta, ca să vorbim despre mutarea lor în propria casă”, mărturisindu-i fiicei sale că „aranjasem să primească ajutor din partea lui Atanasescu și Frau Kopkow în perioada când voi fi plecată și aceasta din urmă să pregătească tot ceea ce-i stă în putință, mai ales că Lisabeta își dorește să se mute, iar Nicky, la rândul său, vrea să treacă în locul ei”.

Ce o supăra pe regina Maria era faptul că „numai Georgie nu are nicio tragere de inimă, deoarece nu vrea să-și asume cheltuielile unei întregi gospodării înainte ca partea ce i se cuvine Lisabetei să fie plătită”, mâhnirea soacrei sale fiind cu atât mai mare cu cât fostul rege al Greciei „s-a bucurat de ospitalitatea casei socrului său timp de cinci ani, toate cheltuielile, inclusiv cele de călătorie, fiindu-i acoperite, ca atare ar fi trebuit să pună bani deoparte”.

„E o casă foarte frumoasă, dar mică” – constata Regina Maria

Dr. Narcis Dorin Ion: Aflată la Belgrad, în vizită la fiica sa Mignon, regina Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Maria a României era nemulțumită, în 13 ianuarie 1928, de faptul că nu primise „nicio veste de la Lisabeta, deși i-am scris și i-am telegrafiat”, cu atât mai mult cu cât aștepta să afle „dacă a obținut casa și dacă a început să o aranjeze”. Revenind în țară, regina își satisface curiozitatea, mergând, în 29 ianuarie, cu fiica sa cea mare, să-i vadă casa care „pentru moment este plină de muncitori”. „E o casă foarte frumoasă, dar mică” – constată suverana, menționând în jurnal că principesa Elisabeta „vrea să mai facă vreo câteva lucruri” și „este foarte mulțumită de casă, dar se teme că va trebui să cheltuiască bani”.

“În cele din urmă, în anul 1928, s-au găsit banii necesari pentru transformarea, modernizarea şi remobilarea într-un frumos stil toscan – după proiectul arhitectului George Matei Cantacuzino”

Dr. Narcis Dorin Ion: Casa a fost locuită de regina Greciei până în 1937, când s-a mutat în propriul palat din Parcul Herăstrău. Renovările și îmbunătățirile aduse casei din Calea Victoriei în anii 1928-1930 s-au cifrat la suma totală de 4.123.844 lei, defalcată astfel: arhitect G.M. Cantacuzino – 180.110 lei; inginer Raoul Sommer, antreprenorul lucrării – 3.034.949 lei; Sulzer Frères, pentru încălzirea centrală – 38.698 lei; inginer Constantin Filipescu – 695.203 lei; Anton Samotraki – 85.735 lei; Louis Libros – 41.709 lei; Constantin Macri – 47.440 lei.

Regina Maria: “Noua lor locuință este splendid situată și va fi, cu certitudine, o casă adorabilă”

Inaugurarea casei din Calea Victoriei a avut loc în ziua de marți, 6 martie 1928, la ora 5 după amiază, în prezența reginei Maria și a principesei Ileana, momentul fiind notat în Însemnările zilnice ale suveranei: „Lectură cu Ileana și la 5 inaugurarea casei cu Lisabeta și Georgie – noua lor locuință. Ei încă nu locuiesc acolo, dar începe să prindă formă. Este splendid situată și va fi, cu certitudine, o casă adorabilă”.

Chiar dacă nu era mutată în noua casă, principesa Elisabeta organiza deja mici recitaluri muzicale în salonul principal, cum a făcut în 15 martie 1928, când – mărturisește mama sa – „la ora 5, m-am dus acasă la Lisabeta, unde, după ceai, Slivinski a cântat divin în semiobscuritatea plăcută a salonului, care este o încăpere încântătoare”.

Motive prozaice vor întârzia mutarea fostului cuplu regal grec în noua locuință din Calea Victoriei, în 17 martie regina scriind în jurnal, surprinsă de argumentația fiicei sale, că „Lisabeta se gândește serios să se mute în casa ei, dacă îi împrumut eu lenjerie de pat și fețe de masă, până când vor avea dulapuri”.

Dr. Narcis Dorin Ion: Interesant este faptul că, în paralel cu lucrările la palatul din Șoseaua Kiseleff, principesa Elisabeta a realizat în vara anului 1937, cu ajutorul aceleiași antreprize a lui Marcu Kammerling, ample lucrări de transformare a casei din Calea Victoriei, firma înaintând, la 14 iunie 1937, o ante-măsurătoare-deviz „pentru construcția unui salon la etajul I la Palatul A.S.R. Principesa Elisabeta a României, București, Calea Victoriei 163”. Cu toate că lucrarea fusese realizată, datoria beneficiarului față de firmă era încă neachitată în toamna anului 1938, de vreme ce, în 23 septembrie, Johann Bruno Kammerling – fiul răposatului antreprenor general al lucrării, a cărui firmă avea sediul în strada Dumitru Racoviță nr. 11 bis din București – se adresa „Onor Casei A.S.R. Principesa Elisabeta a României” înaintându-i „aci alăturat o nouă și complectă recapitulație a situației definitive a lucrărilor executate de noi la Palatul din Șoseaua Kiseleff [de fapt, din Calea Victoriei – n.n.], situație conform[ă] că piesele ce v-am înaintat până la 1 iunie 1938, explicând fiecare capitol în detaliu”.

Din situația transmisă principesei Elisabeta rezulta că firma Kammerling mai avea de încasat suma de 1.216.725 lei. Totalul lucrărilor realizate se ridica la suma de 6.652.745 lei, la care se adăugau 84.215 lei pentru „canalul de legătură pentru calorifer”.

“Lucrări de finisaj de amploare la noul spațiu rezidențial: tencuieli cu calcio-vechio și cu glet american, montarea unor pardoseli de piatră, de gresie ori cu parchet de nuc și paltin, placări cu faianță în spațiile sanitare”

Dr. Narcis Dorin Ion: Din ante-măsurătoarea-deviz pe care s-a pus rezoluția „se aprobă să înceapă imediat lucrările” putem observa amploarea și varietatea lucrărilor de construcție: săpături pentru fundație, „ziduri vechi de dărâmat pentru străpungeri de uși, ferestre”, turnarea betonului în fundație, montarea unor traverse de fier pentru fundații și „pentru susținerea zidului între salon și construcția nou inclusă”, realizarea unor planșee din beton armat și a unei noi șarpante, plus învelitoarea acoperișului, la care s-au adăugat lucrările de finisaj ale noului spațiu rezidențial: tencuieli cu calcio-vechio și cu glet american, montarea unor pardoseli de piatră, de gresie ori cu parchet de nuc și paltin, placări cu faianță în spațiile sanitare, amenajarea bucătăriilor cu instalații moderne, tencuieli ale fațadei, zugrăveli în calcio-vechio, montarea unor ferestre și uși noi, interioare și exterioare, montarea unor radiatoare, realizarea unui cămin din piatră de Rusciuc, amenajarea unui spațiu cu „8 arcuri de piatră pe 9 coloane de piatră de forma și dimensiunile celor de la actualul peristil al salonului de piatră”, realizarea instalației electrice și alte lucrări de finisaj.

Renovările și îmbunătățirile aduse în anul 1937 casei din Calea Victoriei s-au ridicat la cifra de 1.279.488 lei, din care suma de 1.079.488 lei a fost „contribuția Asociației Marii Finanțe”, principesa Elisabeta plătind doar suma de 200.000 lei, evidențiată ca atare în Raportul de situațiunea patrimonială a A.S.R. Principesa Elisabeta, întocmit la data de 31 mai 1938, „după registrele ținute de contabilitatea administrației din București”.

“După mutarea în palatul de la Șosea, principesa Elisabeta a continuat amenajările la casa din Calea Victoriei”

Dr. Narcis Dorin Ion: În aceeași zi de 14 iunie 1937, principesa Elisabeta va cumpăra, prin intermediul mandatarului său, Alexandru Scanavy, de la contesa Elena Starzenska (născută Bibescu), domiciliată în București, Calea Victoriei nr. 165, „o suprafață de teren de 96,38 m.p.”, care „pe două laturi se mărginește cu proprietatea A.S.R. Principesa Elisabeta a României, din Calea Victoriei nr. 163”, prețul tranzacției fiind de 674.520 lei. După mutarea în palatul de la Șosea, principesa Elisabeta a continuat amenajările la casa din Calea Victoriei, o adeverință din 23 februarie 1939 atestând faptul că „domnul Ștefan Gociman a executat lucrări de trasformare interioare (sic!) la palatul A.S. Regale din București, Calea Victoriei 163, în valoare de 340.000 lei”, un certificat emis o lună mai târziu, la 18 martie, arătând că antreprenorul a lucrat la cele două reședințe ale principesei (la casă și la palatul din Șoseaua Kiseleff), dând „deplină satisfacție, dovedind multă pricepere și conștiinciozitate”.

Ulterior, principesa Elisabeta a vândut imobilul Clubului Marii Industrii (Clubul Miliardarilor), care şi-a avut sediul aici până în 1948. În anii regimului comunist, casa a găzduit Uniunea Ziariştilor şi apoi restaurantul „Mărul de Aur”, lăsat pradă abandonului în anii din urmă.

Bibliografia prezentării realizate de dr. Narcis Dorin Ion:

ANR-SANIC, Fond Casa Regala. Castele și Palate. Principesa Elisabeta, dosar nr. 58/1937, f.112. ANR-SANIC, Fond Casa Regala. Castele și Palate. Principesa Elisabeta, dosar nr. 63/1938, f.60, Dosar nr. 59 (1937-1939), f. 262. Anexa Dosar nr 57/1937 (fost 404/1937), f.16, Contractul de vânzare-cumpărare. “Regina Maria a României, Însemnări zilnice”, vol X, pg. 73 și vol IX (1 ianuarie-31 decembrie 1927), traducere de Ileana Racoviceanu, Iasi, Editura Polirom 2012.

Nicușor Dănuț Ivănuș, Dorina Negulici, “Reședințe ale Casei Regale din România” în Colecția de fotografii Emil Fischer, pg. 104-106. Gheorghe Crutzescu, “Podul Mogoșoaiei. Povestea unei străzi”, prefață de Eugen Barbu, 1986, editura Meridiane.

Vezi și

• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care