EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat

Peste drum de Palatul Cotroceni strălucește Vila Steinebach, o clădire aparte, de o eleganță impunătoare, înfrumusețată de detalii cu dantelărie din piatră, „o adevărată bijuterie până în cele mai mici detalii”.

Vila a fost proiectată de arhitectul Alfred Popper între anii 1915-1916, la comanda lui Laurențiu Steinebach și a soției sale, Louise.

În acel moment, Laurențiu Steinebach era intendent și, mai târziu, a devenit administrator al Palatului Cotroceni.

Nicolae, Principele care a pierdut totul din dragoste pentru Jeanne (Ioana) Doletti, fiica unui viticultor. Vila din Cotroceni a fost cadoul Principelui pentru iubirea care i-a marcat viața

În anul 1925, clădirea din bulevardul Eroii Sanitari 18 a fost cumpărată de Principele Nicolae, fiul Reginei Maria, pentru viitoarea sa soție, Ioana (Jeanne) Doletti. Căsătoria morganatică avea să-l coste pe Principele Nicolae înlăturarea din rândul membrilor Familiei regale, decăderea din drepturi și expulzarea definitivă din țară, în urma Consiliului de Coroană din 1937.

Artizanul acestor acțiuni, de neimaginat în istoria monarhiei române, a fost Regele Carol al II-lea, “moralistul” care își rănea fratele și Familia regală, în timp ce trăia o intimitate nepermisă cu amanta sa, Elena Lupescu. Același Carol care, în timpul Primului Război Mondial, a dezertat din Armata Română și a fugit la Odessa, ca să o ia de soție pe Zizi Lambrino.

Mai jos, interviu cu Monica Croitoru-Tonciu, istoric de artă, autoarea monografiei „Alfred Popper, 1874-1946: (re)descoperirea unui arhitect”, Editura Simetria, 2022.

Cu fotografii, desene extraordinare și planuri din Fondul arh. Alfred Popper, deținut de Arhiva Uniunii Arhitecților din România, (re) descoperim Vila Steinebach, opera unui spectaculos arhitect uitat.

Mulțumim conducerii UAR, doamnei președinte arh. Ileana Tureanu, pentru permisiunea de a publica în exclusivitate valoroasele documente din patrimoniul U.A.R.

“Regele Carol al II-lea-Principele Nicolae: războiul dintre frați (1931-1937)”. Carol al II-lea, regele moralist care și-a expulzat fratele și și-a exilat sora, Principesa Ileana

În plus, cu informații inedite, puțin știute, din monumentala lucrare în 5 volume, “Carol al II-lea al României. Un Rege Controversat”, semnată de istoricul Narcis Dorin Ion, recompunem povestea de dragoste dintre Principele Nicolae și Jeanne Doletti, femeia pentru care Nicolae a renunțat la toate titlurile și privilegiile regale, inclusiv la Palatul său de la Snagov, povestea o afli aici.

A fost obligat să renunțe la statut, la avere și la România.

Dr. Narcis Dorin Ion în “Carol al II-lea. Un Rege Controversat”: “Ioana era fiica marelui viticultor Iorgu Dumitrescu-Tohani și a soției sale Nela, născută Teodorescu. Întâlnirea dintre ei a fost decisivă, scrie Eugeniu Buhman în “Memorii”:

Cu prilejul unor curse de automobile, la care a participat și Prințul Nicolae, s-a nimerit că Prințul să dea peste un concurent și acest concurent să fie tocmai frumoasa Ioana, mare sportivă și ea. Prințul, natural, s-a grăbit să-i vie în ajutor. A lăsat mașină în soarta mașinilor fără noroc și a luat pe Ioana în mașina sa. Când a înnoptat, s-au oprit la hotelul New-York din Oradea și, din acea seară, Prințul nu s-a mai despărțit de ea și nici n-are să se mai despartă vreodată. (“Carol al II-lea al României. Un rege Controversat”, Volumul 2, pagina 452).

Vila Steinebach, cu dureroasa ei istorie

Dr. Narcis Dorin Ion în “Carol al II-lea. Un Rege Controversat”: Carol a refuzat să recunoască căsătoria principelui cu Ioana Doletti și i-a acordat numele de Nicolae Barna, în timp ce el, ca suveran al României, ducea o nepermisă viață privată alături de Elena Lupescu, în ciuda tuturor regulilor și statutelor Casei Regale.

A uitat ce a făcut în vremea Primului Război MondIal, când a dezertat pentru a se căsători la Odessa cu Zizi Lambrino, devenită, doar religios și morganatic “soția” sa. Moralistul Carol al II-lea pretindea, în mod bizar, ca principele Nicolae să aibă un comportament supus față de orgoliosul șef al Familiei regale și să nu o mai prezinte pe Ioana Doletti drept soția sa.

Nefiind de acord cu căsătoria morganatică pe care Principele Nicolae o făcuse, Regina Maria își ruga fiul cel mare să nu își rănească fratele prin măsuri prea dure, cu atât mai mult cu cât și el, Carol al II-lea, trecuse prin experiențe similare: “Bineînțeles că el nu se poate căsători cu ea, ai dreptate să rămâi ferm cu privire la asta, oricât de dureros ar fi, dar, totuși, te implor să nu-l chinui nicio zi mai devreme decât e necesar”.

Dr. Narcis Dorin Ion în “Carol al II-lea. Un Rege Controversat”: Vina principala, în opinia reginei, o avea Ioana Doletti:

O cunosc prea puțin pe această femeie, pentru a-mi putea da seama cum se poartă și care sunt adevăratele ei motive pentru a-l împinge pe el către aceste extreme dezastruoase. Chiar nu poate să înțeleagă cât de diferit va fi totul, chiar și pentru ea, dacă Nicky devine un paria și va fi plin de datorii, așa cum e acum din cauza ei. Sunt atât de supărată, încât simt că vorbele mele sunt goale, nu mai e nimic de spus în față unui asemenea dezastru, nici măcar o lacrimă, îmi pare că mi-am plâns toate lacrimile.

În aceste condiții, speranța mamei disperate se îndrepta către bunăvoința regelui:

Singura mea rugăminte este aceasta: salvează-l pe Nicky al nostru, dacă poți. Băiatul nostru vesel, frumos, promițător, cel care ar fi trebuit să fie mâna ta dreapta, sprijinul nostru, al tuturor, și bucuria vieții acesteia, care deja e plină de tristețe și de supărare – e atât de tânăr și are toată viața înainte!.

Dr. Narcis Dorin Ion în “Carol al II-lea. Un Rege Controversat”: Ca mamă, Regina Maria nu putea înțelege, totuși, cum s-au deteriorat atât de grav relațiile dintre cei doi frați, care păreau că nu mai pot ajunge la o înțelegere, în condițiile în care principele Nicolae îi fusese alături fratelui sau mai mare în momentul revenirii în țară, la 6 iunie 1930 și îl sprijinise deschis la accederea la Tron. Drept recunoștință, Carol al II-lea va face tot posibilul să îl izoleze pe fratele său mai mic, mergând până la repetatele exilări, care au culminat cu decăderea din drepturi, excluderea din Familia regală și cu expulzarea definitivă din țară, în urma Consiliului de Coroana din 1937. (“Carol al II-lea al României. Un rege Controversat”, volumul 2, pagina 461).

Expulzare și clauze dure pentru tăcere impuse de Regele Carol al II-lea fratelui său. În străinătate, Principele Nicolae nu avea voie să dea interviuri în care să-l critice pe Rege

Dr. Narcis Dorin Ion în “Carol al II-lea. Un Rege Controversat”: La 10 aprilie 1937, fostul principe Nicolae semna, la Palatul Snagov, o declarație impusă de rege, care reglementa situația sa viitoare. Declarația stipula să părăsească țara în termen de 8 zile.

La punctul 2, fostul principe se angaja ca:

În timpul șederii mele în străinătate, cât și în timpul șederii mele în țară, nu mă voi deda la nicio manifestație publică, de orice fel. Nu voi participa, direct sau indirect, la vreo acțiune politică. Nu voi conferenția, nu voi scrie, nu voi inspira și nu voi acorda niciun interviu, sunt obligat a dezminți neîntârziat orice asemenea interviuri sau declarații ce mi s-ar atribui. În genere, mă voi abține de orice act de critică, de polemică sau de propagandă de orice natură.

Un punct important, al șaselea, al acordului privea veniturile Principelui Nicolae: “Voi primi permanent, anticipat, lunar, cu începere de la 1 aprilie 1937, suma de lei 500.000 (cinci sute mii) pe care guvernul țării o va pune la dispoziția mea, suma care, pe timpul șederii mele în străInătate, mi se va transforma în valută străină la paritatea de azi a leului față de aur”.( “Carol al II-lea al României. Un rege Controversat”, volumul 2, pagina 477).

Regina Maria: “Nicky a fost clar și consecvent, renunțând vitejește la tot ca să se însoare cu femeia pe care o iubește”

Dr. Narcis Dorin Ion: Regina Maria nota, în “Însemnările zilnice”, reacția opiniei publice față de măsură luată de rege împotriva fratelui sau:

„Lumea îl condamnă pe Carol pentru modul în care l-a tratat pe Nicky, inutil de brutal. În plus, a fost o ironie tragică să-l vezi pe Carol prezidând un Kronrat (consiliu de coroană – în limba germană, n.n) pentru condamnarea fratelui său, tocmai el, care a păcătuit de două ori în același fel, dar într-un mod mult mai imoral. Deși a fost tratat în felul acesta, Nicky a fost clar și consecvent, renunțând vitejește la tot ca să se însoare cu femeia pe care o iubește.

În aceeași zi, 13 aprilie 1937, regina consemnează că “spre seară, i-am primit primit pe el și pe Jeanne (Doletti). Pentru că el renunța la tot pentru această femeie, trebuie ca măcar eu să nu o disprețuiesc în mod deschis, de dragul lui Nicky. Dar, din păcate, de data această, la fel că și celelalte două dați, tot antipatică mi-a fost. Nu cred că este o fată bună și nu este nimic nobil în ea, deși dragostea lui Nicky este atât de mare, încât o obligă să-l iubească până la un anumit nivel. Sărmanul Nicky”, (“Carol al II-lea al României. Un Rege Controversat”, volumul 2, pagina 479).

Jeanne Doletti, doamna în costum de piele roz și “sacrificiile făcute de Prințul Nicolae pentru acest trandafir de mahala”

După toate umilințele, Principele Nicolae și soția sa au plecat la Paris iar în aprilie 1938 își vor cumpăra o casă la Veneția. Principele a rămas cu un simplu nume: Nicolae Barna. Nepotul său, Regele Mihai, avea să-l repună în drepturi, după abdicarea Regelui Carol al II-lea.

Dr. Narcis Dorin Ion: “Momentul plecării la Paris este relatat de un martor, Radu Irimescu, ministru al Aerului și Marinei în guvernul Tătărescu și notat de Constantin Argetoianu, la 2 mai 1937, în “Însemnările zilnice”:

Irimescu, care a asistat la plecarea Prințului Barna, cu avionul, povestește că Prințul era adânc emoționat, dar că madam Barna era ridicolă. Cu părul decolorat, de o nuanță galbenă bătând în roz, cu un nas enorm și unsuros, era îmbrăcată într-un costum de piele roz, cu pantofi roz, cu o pălărie roz, în jurul căreia fâlfâia un voille – tot roz! Irimescu nu putea pricepe sacrificiile făcute de Prinț pentru acest trandafir de mahala, ce provoacă mai mult mâncărime în palmă, decât sentimente duioase.

Vila Laurențiu Steinebach/ Principele Nicolae, „o adevărată bijuterie până în cele mai mici detalii”

Monica Croitoru-Tonciu este istoric de artă, specializată în istoria arhitecturii și a artei decorative românești de la finalul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea. Este autoarea monografiei arhitectului Alfred Popper (Ed. Simetria, 2022), coautoare a volumului „Un parcurs pe Dealul Mitropoliei și în împrejurimi” (Ed. Simetria, 2021) și a co-curatoriat expoziții de artă românească în calitate de muzeograf la Muzeul Colecțiilor de Artă (în cadrul Muzeului Național de Artă al României).

Istorii neștiute din Vila Steinebach

Laurențiu Steinebach, administratorul Palatului Cotroceni, împărtășea cu Regina Maria marea ei pasiune pentru flori

B365: Cine a fost Laurențiu Steinebach?

Monica Croitoru-Tonciu: Despre abilitățile profesionale ale lui Laurențiu Steinebach, intendentul apoi administratorul Palatului Cotroceni, ne povestesc deopotrivă directorul Alexandru Tzigara-Samurcaș și secretarul regal Eugeniu Buhman, iar despre calitățile sale personale găsim detalii în bine-cunoscutele jurnale ale Reginei Maria.

Așa aflăm despre pasiunea comună a administratorului și a reginei pentru cultivarea florilor, despre călătoriile suveranei la vila din Sovata a lui Steinebach sau despre vizitele sale la vila din Cotroceni, pe care o numea „o adevărată bijuterie până în cele mai mici detalii” (Jurnal de război – 1918, Ed. Humanitas, 2016, p. 435).

După plecarea Principelui Nicolae din țară, vila a fost donată Casei Corpului Didactic

Conform mărturiilor din epocă sau recente, vila a fost cumpărată (parțial sau în întregime) în 1925 de Principele Nicolae, fiul Reginei Maria, pentru viitoarea sa soție morganatică Ioana Doletti, și a fost donată mai târziu către Casa Corpului Didactic, îndeplinind rolul de cămin de fete.

Interesant este că, lângă cămin, s-a construit un imobil de apartamente pentru profesori, unde au locuit familiile de literați Rebreanu și Minulescu (astăzi, muzee deschise publicului). Fiica poetului, Mioara Minulescu, povestește în memoriile sale cum fetele de la cămin ieșeau în „micul și romanticul balcon” cu vedere la terasa apartamentului Minulescu și-l rugau pe literatul îmbrăcat în celebrul său halat cu buline să le recite poezii.

Vila Steinebach, opera unui arhitect care și-a pus amprenta asupra orașului

Alfred Popper nu a avut niciodată diplomă de arhitect, deși era angajat al Biroului regal de arhitectură din Sinaia

B365: Sunteți autoarea riguroasei monografii „Alfred Popper, 1874-1946: (re)descoperirea unui arhitect”, Editura Simetria, 2022. Volumul a fost nominalizat la Anuala de Arhitectură București 2022, secțiunea „ Cercetare prin arhitectură/carte de arhitectură”.

B365: De ce arhitectul Alfred Popper nu a avut niciodată diplomă de arhitect, deși era angajat al Biroului regal de arhitectură din Sinaia?

Monica Croitoru-Tonciu: Un arhitect fără diplomă de arhitectură (adică fără studii recunoscute finalizate) este departe de a fi un caz singular la trecerea dintre secolele XIX-XX pe teritoriul țării noastre, experiența și recomandările personale dictând de multe ori preluarea unei comenzi.

Alfred Popper avea studii de doi ani, dar nefinalizate, la Politehnica Regală și Imperială din Viena, unde l-a avut profesor pe arh. Wilhelm von Doderer, cel care proiectase primele planuri ale Castelului Peleș.

La revenirea în țară, Popper a avut ocazia să lucreze câțiva ani în atelierul arh. Ziegfried Kofszynski, care lucrase anterior pe șantierul Domeniului regal Peleș în timpul etapei coordonate de arh. Johannes Schultz. Astfel, există două filiere pe care Popper ar fi putut să fie recomandat pentru a lucra în Biroul regal de arhitectură din Sinaia în perioada 1904-1910, condus de arh. Karel Liman. Sub îndrumarea lui Liman, a colaborat îndeaproape cu Principesa (Regina) Maria pentru proiectarea seriei de mobilier din lemn de tei aurit, integrat ulterior proiectelor de amenajare interioară ale suveranei.

După definitivarea legislației în domeniu în perioada interbelică – prin apariția Corpului Arhitecților (1932), au existat două categorii de arhitecți: cei cu diplomă de profil (obținută în țară sau în străinătate și echivalată) și cei care făceau dovada unei practici neîntrerupte de cinci ani în domeniul arhitecturii. Alfred Popper, având studii nefinalizate, dar multă experiență certificată, s-a încadrat în categoria din urmă, din care făceau parte de altfel și alte nume mari ale arhitecturii românești, precum Grigore Cerchez sau Marcel Iancu.

“Arh. Alfred Popper și-a pus amprenta asupra arhitecturii românești în general, însă mai ales asupra arhitecturii bucureștene”

B365: Prin ce proiecte și-a pus arh. Alfred Popper amprenta asupra Bucureștiului și a României? Ce ați descoperit și merită să fie (re)descoperit? Spuneați că ați pornit această cercetare „de la o semnătură aproape indescifrabilă”.

Monica Croitoru-Tonciu: Da, cercetarea a fost motivată la început de provocarea de a descifra la propriu (semnătura lui Popper fiind una realizată în mod artistic) și la figurat identitatea unui arhitect despre care se cunoșteau prea puține și care semnase proiectul unei vile de pe Dealul Mitropoliei despre care studiam în cadrul seminarului cursului de istoria arhitecturii de la Istoria și Teoria Artei (UNArte).

Însă decizia de a continua cu această cercetare și de a-i oferi finalitatea unui volum de specialitate se datorează susținerii pe care am primit-o de la profesorii mei arh. Alexandru Beldiman și arh. Cristina Woinaroski și de șansa fondului Popper (cu sute de desene și fotografii), care a fost donat către UAR (de arh. Marina Iliescu) și pus la dispoziție pentru cercetare de conducerea UAR și de arh. Rodica Panaitescu, cărora le mulțumesc încă o dată.

Alfred Popper și-a pus într-adevăr amprenta asupra arhitecturii românești în general, însă mai ales asupra arhitecturii bucureștene, o amprentă care încă se lasă descoperită și interpretată, din moment ce capacitățile și sursele sale de inspirație au fost multe, datorită locului său de proveniență, studiilor (la Viena) și călătoriilor sale (în Italia, Grecia, Turcia) și pasiunii fidele pentru bizantinologie.

A proiectat în toate stilurile preferate în epocă: eclectism de factură academistă sau cu elemente neogotice (stabilimentul Caru’ cu Bere; vilele Aron Iacob din str. Jean Louis Calderon), neoromânesc (vila dr. Ion Urlățeanu din parcelarea Ioanid), modernism (vila Androniu din bulevardul Dacia), modernism hibrid (cu elemente neobizantine; vilele inginerilor Macovei și Mișicu din cartierul Primăverii), însă cel în care a excelat a fost stilul neoromânesc, în care se încadrează de altfel și vila Steinebach.

Pe lângă clădirile cu funcțiune privată, a proiectat importante clădiri publice, precum variante ale Bisericii Anglicane (care nu s-au realizat) sau geamia Hunchiar Carol (construită în Parcul Carol cu ocazia expoziției din 1906 și relocată în mahalaua Pieptănari), a colaborat pentru proiectul Bisericii Amzei și pentru amenajarea interioară a Gării Regale „Carol al II-lea” din Sinaia.

“Vila Steinebach se încadrează în stilul neoromânesc, apogeul creativ al portofoliului lui Alfred Popper”

B365: Ce particularități stilistice are vila Steinebach/ Principele Nicolae? Stilul neoromânesc poate fi considerat apogeul creativ al operei arhitectului? În volum delimitați fazele de creație ale arh. Alfred Popper.

Monica Croitoru-Tonciu: Monografia, fiind un instrument de specialitate, identifică și încadrează opera versatilă a arhitectului pe categorii stilistice, o plasează în contextul epocii și îi recunoaște inovațiile stilistice. Vila Steinebach se încadrează în stilul neoromânesc, apogeul creativ al portofoliului lui Alfred Popper în cadrul căruia a putut să-și manifeste pasiunea pentru dimensiunea decorativă a Bizanțului. Se păstrează în Arhiva de proiecte din patrimoniul UAR un fond bogat de desene (în diferite tehnici, pe calc sau pe hârtie) pentru variante sau detalii ale proiectului vilei care ne dezvăluie atât diferitele etape de creație, cât și nivelul de implicare al arhitectului.

Vila Steinebach, bijuteria cu decorații de o frumusețe desăvârșită

Acest proiect reprezintă pentru Popper o căutare stilistică ale cărei răspunsuri își găsesc expresia în diferite formule decorative inovatoare în epocă (1915-1916) – preluarea și reformularea capitelurilor bizantine (văzute în Italia, Turcia, Croația), surmontate de sculpturi zoomorfe cu semnificații creștine (mielul și leul) și integrate unor portaluri cu trepte în retragere; proiectarea unui ancadrament de trafor purtând simbolurile celor doi păuni care flanchează un cantar (cu trimitere la cultul antic și cel creștin al vinului), aflați în Grădina Paradisului, populată de alte vietăți și de chiparoși; parapetul traforat al balconului purtând motivele geometrice ale parapetelor minaretelor moscheilor din Istanbul. După cum am afirmat mai devreme, sursele de inspirație au fost diverse (cele mai multe în legătură cu arta bizantină), iar viziunea deosebită a arh. Popper le-a adus laolaltă într-un mod elegant și coerent arhitectural.

“Execuția Vilei Steinebach/ Principele Nicolae ni se înfățișează astăzi drept o dovadă de măiestrie a epocii, mai ales în domeniul prelucrării pietrei”

B365: Cine au fost cei care au lucrat la construirea vilei, la detalii, la capiteluri și trafoare?

Monica Croitoru-Tonciu: Proiectul, după cum am afirmat, a fost semnat de arhitectul Alfred Popper, care a îndeplinit totodată și funcția de diriginte de șantier, asigurându-se de buna execuție a detaliilor proiectate.

Din fericire, printre desenele lui Popper, se păstrează și documente de șantier, care ne relevă că elemente din piatră – capiteluri, ancadramente în relief pentru uși, ferestre și arcade, trafoare ale parapetelor balcoanelor, au fost prelucrate de sculptorul Oreste Simonetti, nume pe care l-am întâlnit în legătură cu lucrările de restaurare ale Marthei Bibescu de la Palatul Mogoșoaia.

Se confirmă încă o dată ceea ce a afirmat arh. Gheorghe Simotta în memoriile sale, și anume că domeniul pietrăriei – al cioplitului marmurei, al prelucrării stucomarmurei și a mozaicului, era stăpânit prin excelență în epocă de pietrarii italieni, cu care el însuși a lucrat mulți ani îndeaproape.

Dincolo de piatra și similipiatra care îmbracă elegant fațadele vilei și care, conform fotografiilor, o decorează și în interior, tâmplăria sculptată a ușilor și ferestrelor reflectă mai departe nivelul de atenție pentru detalii atât al arhitectului proiectant, cât și pe cel al executanților.

Vila din Cotroceni aparține acum unui proprietar privat și a fost bine restaurată

B365: Ce s-a întâmplat cu Vila din bd. Eroii Sanitari după dezmoștenirea și plecarea Principelui Nicolae din România?

Din câte am cercetat până acum, vila a fost donată către Casa Corpului Didactic și a găzduit căminul de fete, urmând ca la jumătatea secolului al XX-lea să fie naționalizată și transformată la un moment dat în sediu ICRAL. În prezent, vila aparține unui proprietar privat.

B365: Cât de reușită a fost restaurarea Vilei Steinebach, realizată în ultimii ani?

Monica Croitoru-Tonciu: Din câte se poate observa din exterior și în comparație cu desenele originale și fotografiile din epocă, vila este un exemplu reușit de restaurare, care păstrează elementele originale de arhitectură, pietrărie și tâmplărie, oferindu-ne o întrezărire a unei epoci de glorie din istoria arhitecturii românești.

B365: Care sunt argumentele și concluziile acestei (re)descoperiri?

Monica Croitoru-Tonciu: Parcursul cercetării operei lui Alfred Popper nu a plecat de la premisele redescoperirii unui mare arhitect, deși aceasta a fost concluzia, ci a plecat de la dorința de a valorifica sursele devenite de curând disponibile (fondul Popper donat la acel moment către UAR, fondul Colegiului Arhitecților devenit disponibil spre cercetare la sala de studiu a ANR etc.) spre a satisface interesul publicului de specialitate și a celui larg, pasionat de arhitectura bucureșteană.

B365: Credeți că volumul, minunat realizat grafic, cu date inedite despre opera și viața lui Alfred Popper, îi face într-un fel dreptate acestui mare arhitect uitat și puțin cunoscut?

Monica Croitoru-Tonciu: Există, din păcate, prea puține monografii ale arhitecților români, iar fiecare lucrare de specialitate recuperează încă un fragment prețios de istorie a arhitecturii românești. Este un volum cu atât mai prețios cu cât, prin intermediul designului grafic și a fotografiilor abile semnate de arh. Octavian Carabela, face dreptate versatilității operei arhitectului Alfred Popper. Bineînțeles, cercetarea în legătură cu opera lui Popper continuă și ne păstrăm speranța și dorința unor noi (re)descoperiri!

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care